Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 70/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 70/2009
Ședința publică din 05 Februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Leontin Coraș
JUDECĂTOR 2: Mircea Bădilă
JUDECĂTOR 3: Maria Elena
Grefier
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat de
Procuror -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 252/29 sept. 2008 Tribunalului Hunedoara.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns apărătorul ales al inculpatului recurent, avocat, lipsă fiind inculpatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care se constată că Serviciul Județean de Medicină Legală H și Serviciul Poliției Rutieră din cadrul IPJ H au răspuns la adresa instanței, comunicându-ne faptul că în anul 2004 recoltări de probe biologice se efectuau și la Spitalul CFR.
De asemenea, se constată că apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpat, avocat, a depus la dosar cerere prin care solicită acordarea onorariului apărătorului desemnat din oficiu.
Apărătorul ales al inculpatului, avocat, depune la dosar dispoziția nr. 54/2006 a Autorității de Sănătate Publică a Județului H și adresa emisă de Direcția de Sănătate publică a Județului H către SC &.
Instanța constată că nu mai sunt alte cereri de formulat, împrejurare față de care acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul ales al inculpatului, avocat, solicită admiterea recursului formulat și în rejudecare, achitarea inculpatului, având în vedere faptul că prezumția inculpatului nu a fost răsturnată prin probele administrate în cauză. Arată că îmbibația alcoolică a fost determinată pe baza analizei probei de urină, față de împrejurarea că probele de sânge nu au fost recoltate. Mai arată că modalitatea de recoltare a fost una greșită, precum și faptul că unitatea care a efectuat recoltarea nu era autorizată în acest sens și nu avea dotările obligatorii. Precizează că prin nr. 346/2006 se stabilește modalitatea în care se fac recoltările de probe biologice și cantitatea de urină care se recoltează și apreciază că în speță recoltarea probelor a fost făcută cu încălcarea acestor norme imperative. Mai mult, învederează că Spitalul CFR nu avea dotările necesare recoltării probelor biologice. Arată că alcoolemia de la a doua probă apare ca având aceeași valoare, lucru pe care îl apreciază ca fiind imposibil. Pentru aceste motive apreciază că nu s-a făcut o probă certă și indubitabilă din care să rezulte că suntem în prezența alcoolemiei, astfel că nu s-a dovedit existența laturii obiective. Arată că nu solicită cheltuieli de judecată.
Reprezentanta Parchetului solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea deciziei penale atacate ca legală și temeinică. Arată că inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunii constând în conducerea unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita prevăzută de lege. Precizează că prin probele de urină se poate stabili valoarea alcoolemiei, care a fost recoltată cu respectarea dispozițiilor legale. Arată că, potrivit răspunsului primit pentru acest termen, în anul 2004 și Spitalul CFR putea să recolteze astfel de probe. Față de probatoriul administrat apreciază că s-a făcut dovada că inculpatul a condus autovehiculul având o alcoolemie peste limita legală.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față:
În deliberare, constată că prin sentința penală nr. 650/2007 pronunțată în dosar penal nr- a Judecătoriei Deva inculpatul a fost condamnat la:
- 1 an închisoare pentru infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, prev. și ped. de art. 87 al. 1 din OUG nr. 195/2002 republicată.
Inculpatul a fost privat de exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b, c Cod penal în condițiile art. 71 Cod penal.
În baza art. 81, 82 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 3 ani și i s-au pus în vedere inculpatului dispozițiile art. 83 Cod penal, iar potrivit dispozițiilor art. 71 al. 5 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a pedepselor accesorii aplicate inculpatului.
Inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 500 lei.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că în cursul zile de 08 noiembrie 2004, în jurul orei 18.00, inculpatul după ce în prealabil a consumat băuturi alcoolice, s-a urcat la volanul autoutilitarei marca cu nr. de înmatriculare - pe care a condus-o prin municipiul D, iar la intersecția DN 7 cu DJ 700, în timpul executării virajului la dreapta, autovehiculul condus de către inculpat a intrat în coliziune cu autoturism marca cu nr. de înmatriculare -, care era condus regulamentar de către.
În urma refuzului inculpatului de a i se recolta sânge, i s-au luat numai probe biologice de urină, pe baza cărora s-a stabilit, conform expertizei medico-legale, că a avut o alcoolemie de 1,80 - 1,90 grame la0/00.
Împotriva sentinței de mai sus a declarat apel în termen inculpatul, solicitând desființarea sentinței atacate și pe cale de consecință, achitarea sa pentru infracțiunea prev. și ped. de art. 87 al. 1 din OUG nr. 195/2002, cu reținerea temeiului prev. de art. 10 lit. d Cod procedură penală, pe considerentul că infracțiunii îi lipsește unul din elementele constitutive, respectiv latura obiectivă.
A susținut că recoltarea probelor de urină în urma cărora s-a calculat alcoolemia a fost improprie, având în vedere că valorile reținute în cele două buletine de analiză sunt egale, valori care nu au putut fi explicate științific prin expertizele efectuate.
Prin decizia penală nr. 388/A/2007 Tribunalul Hunedoaraa admis ca fondat apelul introdus de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 650/2007 pronunțată de Judecătoria Deva, județul H, pentru temeiul prev. de art. 379 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, a desființat sentința atacată și în consecință:
În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, rap. la art. 10 lit. d Cod procedură penală, a achitat pe inculpat pentru infracțiunea prev. și ped. de art. 87 al. 1 din OUG nr. 195/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
A înlăturat obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat în primă instanță.
Cheltuielile judiciare în apel în cuantum de 30 lei a dispus să rămână în sarcina statului.
Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut următoarele:
Prima instanță, pe baza probelor administrate în cauză, a constatat vinovăția inculpatului reținând că a avut o alcoolemie de 1,80 - 1,90 grame la mie, așa cum rezultă din expertiza medico-legală efectuată.
Conform expertizei medico-legale, calculul retroactiv al alcoolemiei oferă valori teoretice aproximative și nu poate avea un caracter probator din punct de vedere medico-legal.
Sub aspectul elementului material al laturii obiective infracțiunea prev. de art. 87 al. 1 din OUG nr. 195/2002 republicată, se realizează printre altele, prin conducerea unui autovehicul pe drumurile publice într-o anumită stare prevăzută de lege în două modalități alternative: starea de îmbibație alcoolică în sânge și starea de îmbibație alcoolică în aerul expirat.
Inculpatului i s-au recoltat probe biologice de sânge pentru a se determina în mod exact alcoolemia, astfel că nu există nicio dovadă certă din care să rezulte valoarea concentrației de alcool în sânge, estimându-se alcoolemia doar prin echivalarea teoretică a concentrației de alcool constatată în urma analizei toxicologice de alcool, valorile egale ale alcoolurilor stabilite la analiza probelor recoltate la interval de o oră neputând fi explicată științific.
Existența infracțiunii se stabilește pe bază de probe, fiind necesar ca din analiza probelor de sânge să rezulte o îmbibație alcoolică de peste 0,80 gr/l alcool pur în sânge.
Reținând că nu există probe certe care să permită lămurirea cauzei sub aspectul elementului material al laturii obiective a acestei fapte, inculpatul va fi achitat în temeiul prevederilor art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d Cod procedură penală.
Împotriva deciziei menționate a declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara, care a solicitat casarea acesteia și trimiterea cauzei pentru rejudecarea apelului inculpatului la ribunalul Hunedoara.
În motivarea recursului declarat au fost aduse critici de nelegalitate și netemeinicie hotărârii atacate, în sensul că instanța de apel a comis o gravă eroare de fapt prin aceea că l-a achitat pe inculpat pentru infracțiunea prev. de art. 87 al. 1 din OUG nr. 195/2002, de vreme ce din ansamblul probelor testimoniale și științifice administrate în cauză a rezultat fără nici un dubiu că inculpatul a condus autovehiculul pe drumurile publice având o îmbibație alcoolică de peste 0,80 grame/ litru alcool pur în sânge.
În al doilea rând, prin recursul declarat s-a invocat un caz de incompatibilitate în sensul că unul dintre membrii completului care a judecat apelul declarat de către inculpat împotriva sentinței penale nr. 650/2007 a Judecătoriei Devas -a aflat în cazul de incompatibilitate prev. de art. 47 al. 2 Cod procedură penală, deoarece a fost membru și al completului care a judecat recursul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Deva împotriva sentinței penale nr. 225/20006 a Judecătoriei Deva.
Prin decizia penală nr. 245/2008 Curtea de APEL ALBA IULIAa admis recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara împotriva deciziei penale nr. 388/A/05 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Hunedoara și pe cale de consecință, a casat decizia penală atacată și a dispus rejudecarea cauzei de către Tribunalul Hunedoara.
Pentru a hotărî astfel, Curtea de APEL ALBA IULIAa reținut următoarele:
Potrivit prevederilor art.47 al.2 Cod procedură penală nu mai poate participa la judecarea cauzei judecătorul care și-a exprimat anterior părerea cu privire la soluția care ar putea fi dată în acea cauză.
Soluționând recursul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Deva împotriva sentinței penale nr.225/2006 a Judecătoriei Deva prin decizia penală nr.282/r/2006 a Tribunalului Hunedoara a fost respins recursul Parchetului din completul de judecată făcând parte și judecător
În expunerea acestei decizii penale prin care a fost soluționat recursul parchetului instanța reține:
" În mod evident, în speță, se impune restituirea cauzei la Parchetul de pe lângă Judecătoria Deva pentru completarea urmăriri penale, având în vedere schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care nu s-au efectuat cercetări, inculpatul fiind trimis în judecată pentru infracțiunea prev. de art.79 al.1 din OUG nr.195/2002, iar din probele administrate în cauză rezultând că inculpatul a refuzat să se supună recoltării probelor biologice".
Același judecător a făcut parte și din completul care a soluționat apelul declarat de către inculpat împotriva sentinței penale nr.650/2007 a Judecătoriei Deva.
Față de aceste considerente, s-a reținut că în speță au fost încălcate dispozițiile relative la compunerea instanței, operând nulitatea absolută prev. de art.197 al.2 Cod procedură penală.
După casare, dosarul a fost reînregistrat la ribunalul Hunedoara sub nr-.
Inculpatul a fost audiat în apel după casare (fila 13).
În motivarea apelului s-a solicitat desființarea hotărârii instanței de fond și achitarea inculpatului, în baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d Cod procedură penală, susținându-se că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii reținute în sarcina inculpatului.
S-a susținut, de asemenea, că recoltarea probelor biologice nu s-a realizat corect, întrucât valoarea concentrației de alcool în urină a fost aceeași la interval de o oră, iar această valoare este mult prea mare față de cantitatea de alcool consumată.
Totodată, s-a arătat că în cauză există autoritate de lucru judecat.
Prin decizia penală nr. 252/A/2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara secția penală în dosar penal nr-, a fost admis ca fondat apelul promovat de către inculpatul împotriva sentinței penale nr. 650/2007 pronunțată de Judecătoria Deva și în consecință:
S-a dispus înlăturarea pedepsei accesorii prev. de art. 64 lit. a teza I și lit. c din Codul penal, în condițiile art. 71 Cod penal.
Au fost menținute toate celelalte dispoziții ale hotărârii penale atacate.
Împotriva deciziei a declarat recurs în termenul legal prevăzut de art. 3853Cod procedură penală inculpatul, aducându-i critici pentru nelegalitate și netemeinicie și care, reiterând aceleași aspecte ca și la fond, solicită achitarea sa în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. d Cod procedură penală, pentru următoarele considerente:
1. recoltarea probelor biologice s-a realizat într-o instituție medicală neautorizată în acest sens, respectiv Spitalul CFR;
Procedându-se în această manieră, proba care justifica consumul de alcool este nulă, nefiind întrunită latura obiectivă a infracțiunii prev. de art. 87 - 88 din OUG nr. 195/2002.
2. textul de lege prevăzut de art. 88 din OUG nr. 195/2002 se referă la conținutul de alcool pur în sânge și nu în urină, sens în care în cauza de față există o puternică incertitudine asupra gradului de alcoolemie.
Recoltarea probei de urină se realizează doar în cazuri speciale, în condițiile în care prelevarea celei de-a doua probă de sânge nu poate fi realizată, ceea ce nu a fost cazul în speța de față.
3. Spitalul CFR nu a fost dotat cu proba standard de prelevare, descrisă în anexa 5 Ordinului 376/10.04.2006.
Verificând legalitatea și temeinicia deciziei penale atacate în raport cu aspectele critice expuse, dar și din oficiu, în limitele impuse de art. 3859al. 3 Cod procedură penală, Curtea constată că recursul nu este fondat pentru considerentele ce vor urma:
1. Analiza obiectivă a actelor și lucrărilor dosarului relevă faptul că vinovăția inculpatului a fost stabilită în mod clar și neechivoc de către instanța fondului.
2. Curtea reține, mai presus de orice dubiu, că inculpatul a condus un autovehicul pe drumurile publice în condițiile în care avea o alcoolemie peste limita legală.
3. Primul aspect critic invocat de către inculpat, și anume, recoltarea probelor biologice de către o unitate neabilitată în acest sens, conform ordinului nr. 376/10.04.2006 este vădit nefondat.
Conform adresei cu nr. 14 D/28.01.2009 emise de Serviciul Județean de Medicină Legală H (f 30 dosar apel), anterior datei apariției ordinului invocat 376/10.04.2006, nu există o precizare expresă în sensul abilitării restrictive a unităților sanitare care prelevează probe biologice, recoltările de probe efectuându-se la unitatea cea mai apropiată.
4. În acest sens, Curtea reține că la data săvârșirii faptei, anterioară apariției ordinului 376/10.04.2006, Spitalul CFR are abilitat să preleveze probe biologice.
5. Referitor la cel de-al doilea aspect critic, Curtea arată că probele de sânge nu au fost în măsură a fi prelevate datorită refuzului inculpatului, nesusținut la acel moment de date concrete ce justificau refuzul (invocarea stării de leșin, hipertensiune arterială, emotivitate crescută) (f 15 dosar urmărire penală).
Deși, conform expertizei medico-legale nr. 677/i realizate de Minovici - Comisia pentru interpretarea alcoolemiei (f 33 dosar urmărire penală), din punct de vedere medical nu se constata nici un fel de contraindicație care să justifice nerecoltarea probelor de sânge, Curtea reține că acesta nu-și poate invoca propria culpă și mai mult, a fost de acord cu recoltarea probelor de urină, care sunt permise în situații excepționale.
În acest sens, concluziile expertizei medico-legale amintite mai sus relevă ca valoare a alcoolemiei, obținută prin echivalarea teoretică a concentrației de alcool în urină, 1,80 - 1,90 gr0/00.
Aceste valori sunt completate și de observațiile cuprinse în buletinul de examinare clinică (f 23) care au stabilit prezența vorbirii dizartrice, și comportarea dezordonată a inculpatului.
6. Curtea apreciază că, în speță, criticile aduse cu privire la modalitatea de recoltare a probelor de urină sunt de asemenea, nefondate, procesul verbal de recoltare a probelor biologice (f 24 dosar urmărire penală), adresa nr. 706/09.02.2005 a Spitalului CFR (f 27 dosar urmărire penală), precum și adresa nr. 63.067/B/11.01.2005 a Serviciului Județean de Medicină Legală H relevând fără dubiu că prelevarea probelor biologice (urină) s-a realizat în conformitate cu Ordinul nr. 475/07.05.1963, în două flacoane, ulterior sigilate și transportate conform protocolului încheiat cu - Serviciul Poliției Rutiere H, în data de 06.02.2002, normele impuse de ordinul invocat în apărare de inculpat - 376/2006 - fiind ulterioare datei săvârșirii infracțiunii (2004).
7. Față de cele ce preced, Curtea, reținând că soluțiile instanțelor inferioare sunt legale și temeinice, în mod obiectiv fundamentate pe actele și lucrările dosarului, în conformitate cu art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală va respinge ca nefondat recursul, cu consecința obligării inculpatului la cheltuieli judiciare către stat, conform art. 192 al. 2 Cod procedură penală.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 252/29 sept. 2008 Tribunalului Hunedoara.
Obligă pe inculpatul recurent să plătească statului suma de 420 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de 100 lei reprezintă onorariu avocat din oficiu parțial, avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată astăzi 5 febr. 2009 în ședință publică.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./16.02.2009
jud. apel,
jud. fond
Președinte:Leontin CorașJudecători:Leontin Coraș, Mircea Bădilă, Maria Elena