Infractiuni silvice Spete. Decizia 452/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Dosar nr-.
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 452/
Ședința publică din 02 iulie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Dumitru Diaconu JUDECĂTOR 2: Corina Voicu
JUDECĂTOR 3: Elena Minodora
Judecător - -
Grefier -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI este reprezentat prin procuror Procuror
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de inculpatul, domiciliat în comuna, sat., județul V, împotriva deciziei penale numărul 83/A din data de 27 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea Secția penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns: avocat, desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat, conform delegației avocațiale nr, 2544/2009, depusă la dosar, lipsă fiind intimații părți vătămate.
Procedura este legal îndeplinită.
În baza disp.art. 304 alin.1 Cod procedură penală se procedează la înregistrarea cauzei cu mijloace tehnice audio.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat, desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat, solicită amânarea cauzei pentru a se cita acesta, având în vedere că atât la prima instanță cât și la instanța de apel, a avut angajat apărător.
Reprezentantul parchetului arată că, nu mai are cereri de formulat.
Curtea, apreciază că procedura este legal îndeplinită, astfel că, nu se impune amânarea cauzei.
Avocat desemnat din oficiu pentru recurent, și reprezentantul parchetului având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat.
Curtea, în raport de această împrejurare, constată cauza în stare de judecată și trece la soluționarea recursului, acordând părților prezente cuvântul asupra acestuia.
Avocat, desemnat din oficiu pentru recurentul-inculpat, solicită admiterea recursului pentru o greșită individualizare a pedepsei.
Solicită achitarea inculpatului în baza art. 10 alin. 1 lit.1cod procedură penală. Inculpatul a tăiat arbori de pe un teren, pe care-l considera ca fiind proprietatea sa. S-a efectuat un raport de expertiză, prin care de asemenea s-a creat un dubiu în ceea ce privește numărul arborilor tăiați. Se mai susține și că, niciunul dintre ceilalți proprietari nu au pretenții, înțelegând să își rezolve problemele direct cu inculpatul, fără a avea pretenții în fața instanței. Mai mult, fapta săvârșită de inculpat nu prezintă pericolul social al unei infracțiuni, astfel că s-ar impune o altfel de sancționare a inculpatului, respectiv administrativă. Fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, astfel că, și o sancțiune administrativă și-ar atinge scopul preventiv. Dacă totuși de apreciază că se impune sancționarea inculpatului, solicită a se avea în vedere circumstanțele personale ale acestuia, coborându-se pedeapsa sub minimul special prevăzut de lege, menținându-se suspendarea condiționată a executării pedepsei.
Reprezentantul parchetului precizează că, nu sunt întemeiate criticile și nici nu se poate aprecia că, faptele au un grad de pericol social redus. Cuantumul arborilor este mare, și fapta săvârșită de inculpat prezintă gradul de pericol specific unei infracțiuni.
De asemenea, pune concluzii în sensul aplicării dispozițiilor art. 13 Cod penal, prima instanță și cea de apel omițând să facă aplicarea legii mai favorabile.
Pune concluzii ca în baza art. 3859pct.17Cod procedură penală, să se admită recursul, să se caseze decizia și sentința și să se facă aplicarea legii mai favorabile.
Avocat, desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat, precizează de asemenea, că solicită să se facă aplicarea legii mai favorabile.
CURTEA:
Asupra recursului penal de față:
Prin sentința penală nr.146 din 9 iulie 2008, pronunțată de Judecătoria Bălcești, în dosarul nr-, în baza art.97 alin.3 din Legea nr.26/1996, cu aplicarea art.74 lit.a) și art.76 lit.d) Cod penal, a fost condamnat la 1 an închisoare inculpatul.
Potrivit art.98 alin.3 din Legea nr.26/1996, cu aplicarea art.74 lit.a) și art.76 lit.c) Cod penal, inculpatul a fost condamnat la 1 an și 6 luni închisoare.
În baza art.33 lit.a) și art.34 lit.b) Cod penal, s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an și 6 luni închisoare.
Potrivit art.81 și art.82 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, stabilindu-se un termen de încercare de 3 ani și 6 luni.
S-a atras atenția inculpatului asupra art.83 Cod penal.
În baza art.14 și art.346 Cod procedură penală, art.998 și urm. Cod civil, s-a respins cererea de despăgubiri civile formulată de partea civilă Ocolul Silvic Bălcești.
S-a luat act că părțile vătămate, -, - și G, nu se constituie părți civile.
Potrivit art.191 alin.1 Cod procedură penală, inculpatul a fost obligat la 600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că la data de 13 aprilie 2005, inculpatul a fost trimis în judecată întrucât la începutul lunii iunie 2004, fără nici un drept și fără respectarea regimului silvic, a tăiat un număr de 143 arbori de esență, nemarcați, din suprafața de pădure aflată în administrarea Ocolului Silvic Bălcești, suprafață ce nu a fost predată prin protocol primăriilor și, în vederea reconstituirii dreptului de proprietate.
Materialul lemnos rezultat în urma tăierilor ilegale a fost folosit în mare parte în gospodăria proprie de către inculpat și s-a produs Ocolului Silvic Bălcești un prejudiciu în cuantum de 1131,37lei.
Se susține că dosarul a suportat mai multe cicluri procesuale și, în raport de considerentele deciziei penale nr.210/A din 27 septembrie 2006 Tribunalului Vâlcea, în cauză s-a efectuat o expertiză judiciară, pentru a se stabili persoanele de pe terenurile cărora au fost tăiați arborii nemarcați, precum și prejudiciul material cauzat fiecăruia dintre ei.
Prima instanță a arătat că prin sentința penală nr.48 din 9 februarie 23007, pronunțată de Judecătoria Bălcești în dosarul nr-, inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 2 ani închisoare cu aplicarea art.81 și art.82 Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.97 alin.3 și art.98 alin.3 din Legea nr.26/1996 și a fost obligat la plata sumei de 4841,71 lei cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă Ocolul Silvic Bălcești.
Apelul declarat împotriva acestei sentințe de către inculpat a fost admis prin decizia penală nr.164/A din 10 octombrie 2007, sentința a fost desființată, iar dosarul a fost trimis spre rejudecare la aceeași instanță de fond, cu recomandarea de a se identifica vecinii terenului cu vegetație forestieră de pe care s-au tăiat arborii, mai exact, moștenitorii numitei -, moștenitorii lui, precum și alte persoane și să se constate valoarea certă a prejudiciului.
În raport de probele dosarului, prima instanță a reținut că inculpatul, fără a avea aprobări legale, a tăiat la începutul lunii iulie 2004, din unitatea parcelară UA 9K-, de pe teritoriul localității și care se afla în administrarea Ocolului Silvic Bălcești, un număr de 143 arbori de esență, cu o valoare totală de 6238,96 lei.
Inculpatul a sustras această cantitate de material lemnos, l-a prelucrat și l-a întrebuințat în gospodăria proprie.
S-a mai reținut că Ocolul Silvic Bălcești a predat către Comisia de fond funciar întreaga unitate parcelară pentru retrocedare la foștii proprietari.
Din raportul de expertiză tehnică întocmit în cauză a rezultat că inculpatul a tăiat arborii din suprafețele de teren ce aparțin numiților, -, - și Totodată, expertul a calculat prejudiciul pentru fiecare persoană fizică în parte, proprietară a terenului de pe care s-au tăiat arborii și a stabilit că Ocolul Silvic Bălcești nu a fost prejudiciat întrucât în anul 2002 a pus terenul la dispoziția Comisiei de aplicare a Legii Fondului Funciar pentru fi retrocedat proprietarilor sau urmașilor acestora, terenul fiind, deci, scos din patrimoniul statului, în anul 2004.
Analizând fapta inculpatului, instanța a reținut că întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de tăiere de material lemnos, nemarcat și de sustragere a materialului lemnos, prev. de art.97 alin.3 și art.98 alin.3 din Legea nr.26/1998, texte de lege în baza cărora a fost condamnat.
A fost înlăturată apărarea inculpatului, în sensul că s-a aflat în eroare atunci când a localizat terenul, crezând că acesta ar aparține tatălui său care obținuse proces-verbal de punere în posesie, susținând că aceste împrejurări nu au nici o semnificație, atâta timp cât tăierea arborilor s-a efectuat fără autorizarea organelor silvice.
S-a apreciat că, în favoarea inculpatului, pot fi reținute circumstanțele atenuate prev. de art.74 lit.a) Cod penal, și pentru cele două infracțiuni comise în concurs real a fost condamnat la pedeapsa închisorii a cărei executare a fost suspendată condiționat, potrivit art.81 și art.82 Cod penal.
Pe latură civilă, s-a apreciat că Ocolul Silvic Bălcești nu își justifică calitatea de parte vătămată și, respectiv, de parte civilă în proces, în condițiile în care suprafața de pădure inclusă în amenajamentul silvic UA 9K-UP a făcut obiectul reconstituirii dreptului de proprietate, inclusiv pentru suprafața de 7000, atribuită tatălui inculpatului.
Drept urmare, acțiunea civilă a acestei părți vătămate a fost respinsă.
A mai reținut instanța că în urma efectuării expertizei tehnice s-a stabilit că inculpatul a tăiat arbori de pe terenul numiților, -, - și G, persoane care au fost introduse în cauză, în calitate de părți vătămate, dar care fie nu s-au constituit părți civile, fie nu au răspuns solicitărilor instanței de a comunica dacă se constituie sau nu părți civile în cauză.
Ca urmare a acestui fapt, instanța a luat act că toate aceste părți vătămate nu se constituie părți civile, în raport de dispozițiile art.76 pct.2 Cod procedură penală.
Împotriva sentinței, în termen legal, a declarat apel inculpatul.
Motivele de apel vizează greșita condamnare a inculpatului, întrucât față de probatoriul existent la dosar, acesta putea fi achitat în baza art.10 lit.1Cod procedură penală și i se putea aplica o amendă administrativă. Pe latură civilă, inculpatul a susținut că a tăiat arborii de pe proprietatea sa, iar raportul de expertiză creează dubii în ceea ce privește numărul arborilor tăiați de inculpat de pe terenul său.
La aplicarea dispozițiilor art.10 lit.1Cod procedură penală, trebuia să se aibă în vedere și poziția părților vătămate, care nu au înțeles să se constituie părți civile.
În subsidiar, a solicitat redozarea pedepsei, în sensul reducerii acesteia, urmând să se mențină circumstanțele atenuate reținute de instanța de fond.
Tribunalul Vâlcea, prin decizia penală nr.83/A din 27 mai 2009, a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul, cu consecința obligării acestuia la 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
În adoptarea acestei soluții, tribunalul a reținut următoarele:
În urma administrării probatoriului în faza de urmărire penală și pe baza probelor adminJ. de către instanță, prin sentința penală nr.828 din 14 decembrie 2005, pronunțată de Judecătoria Bălcești în dosarul nr.757/2005, inculpatul a fost condamnat la 1 an și 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii prev. de art.97 alin.3 din Legea nr.26/1996, cu aplicarea art.74 și art.76 lit.d) Cod penal și la 2 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii prev. de art.98 alin.3 din Legea nr.26/1996 cu aplicarea art.74 Cod penal și art.76 lit.c) Cod penal.
Potrivit art.33 lit.a) și art.34 lit.b) Cod penal s-a dispus ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, în condițiile art.81 și art.82 Cod penal, stabilindu-se un termen de încercare de 4 ani.
Pe latură civilă, inculpatul a fost obligat să plătească părții civile Ocolul Silvic Bălcești, suma de 134.633.030 lei ROL cu titlu de despăgubiri civile.
Apelul declarat de inculpat împotriva acestei sentințe a fost admis prin decizia nr.210/A din 27 septembrie 2006, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția Penală în dosarul nr.14/P/2006, desființată sentința și trimisă cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
În rejudecare, cauza a fost înregistrată sub nr- și prin sentința penală nr.48 din 9 februarie 2007, pronunțată de Judecătoria Bălcești, în baza acelorași texte de lege cu reținerea acelorași circumstanțe atenuante a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 2 ani închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, iar pe latură civilă, inculpatul a fost obligat la 4841,71 lei despăgubiri civile, față de partea civilă Ocolul Silvic Bălcești.
Apelul declarat de inculpat împotriva acestei sentințe a fost admis prin decizia penală nr.164/A din 10 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția Penală în dosarul nr-, cu consecința desființării sentinței și a trimiterii cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de apel a reținut că prin decizia nr.210/A din 27 septembrie 2006, tribunalul a constatat că instanța de fond nu a fost legal sesizată cu privire la proprietarul terenurilor de pe care se pretinde că au fost tăiați și sustrași arborii de către inculpat.
În acest sens, s-a invocat titlul de proprietate emis pe numele lui -, tatăl inculpatului, în care se arată că terenul atribuit acestuia nu se învecinează pe nici una din laturi cu Ocolul Silvic Bălcești, indicându-se numele unor persoane fizice.
S-a reținut, de asemenea, că tribunalul a dispus identificarea acestor persoane și citarea lor în cauză, însă instanța de fond nu a dat curs acestor indicații, iar din actele noi depuse în apel a rezultat că vecinii terenului sunt moștenitorii lui - și cei ai lui.
În rejudecare, cauza a fost înregistrată sub nr-, în care s-a pronunțat sentința penală nr.146 din 9 iulie 2008.
Examinând apelul, tribunalul a constatat că în mod corect instanța de fond a reținut că inculpatul a săvârșit cele două infracțiuni pentru care a fost trimis în judecată, și în raport de împrejurările în care s-a produs fapta, de valoarea prejudiciului produs, de poziția oscilantă a inculpatului, cu privire la tăierea ilegală și fără marcare a arborilor, iar apoi sustragerea acestora, a apreciat că reeducarea acestuia se poate face prin condamnarea la o pedeapsă cu închisoarea, a cărei executare să fie suspendată condiționat.
Pentru a putea fi aplicabile dispozițiile art.10 lit.1Cod procedură penală, rap. la art.181Cod penal, ar trebui ca atingerea minimă adusă uneia din valorile apărate de lege și prin conținutul concret al ei, fiind lipsită în mod vădit de importanță, fapta să nu prezinte gradul de pericol social al unei infracțiuni.
S-a reținut că inculpatul a tăiat un număr de 143 de arbori de esență, din care 29 de pe proprietatea tatălui său, arbori care nu au fost marcați.
Numărul mare de arbori tăiați, ca și valoarea prejudiciului, împrejurarea că nu a cerut aprobarea organelor silvice și nici nu a identificat terenul de pe care au fost tăiați acești arbori, având în vedere că tatăl său a fost pus în posesie asupra terenului cu vegetație forestieră în anul 2006, tribunalul a apreciat că nu sunt îndeplinite cerințele art.181Cod penal, pentru a se dispune achitarea inculpatului, având ca temei legal, art.10 lit.1Cod procedură penală, și a se aplica acestuia o amendă administrativă.
Expertizele tehnice efectuate în cauză, în principal, expertiza tehnică efectuată de către expertul II, au stabilit că de pe terenul lui -, tatăl inculpatului, au fost tăiați nemarcați un număr de 29 arbori, iar de pe terenul celorlalte părți vătămate, identificate ulterior prin expertiza tehnică întocmită de, inculpatul a tăiat un număr de 114 arbori, în valoare de 4841,71 RON.
Ca urmare a acestui fapt, a fost privită ca neîntemeiată critica referitoare la numărul arborilor tăiați de către inculpat de pe terenul său și, oricum, și acești arbori nu au purtat marca specifică ocolului silvic.
S-a notat că împrejurările legate de valoarea prejudiciului, de înțelegerea intervenită între inculpat și părțile vătămate, cu privire la modul de soluționare a laturii civile, fapt ce a determinat ca aceștia să nu formuleze cereri de constituire de parte civilă în cauză, nu duc la concluzia că pedeapsa aplicată de instanța de fond are un cuantum dozat greșit.
Prima instanță a avut în vedere la stabilirea cuantumului pedepsei, ca și al modalității de executare de aceste împrejurări invocate în apel d e către inculpat, iar prin reținerea circumstanțelor atenuante a coborât pedeapsa sub minimul prevăzut de lege.
Verificând și din oficiu sentința, tribunalul a constatat că nu sunt motive care să ducă la desființarea acesteia, astfel că, în conformitate cu art.379 pct.1 lit.b) Cod procedură penală, apelul a fost respins ca nefondat, cu consecința obligării inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat, potrivit art.192 alin.2 Cod procedură penală.
Împotriva deciziei a declarat recurs inculpatul, susținând că în mod greșit a fost condamnat, întrucât față de probatoriul existent la dosar, acesta putea fi achitat în baza art.10 lit.1Cod procedură penală și i se putea aplica o amendă administrativă. Pe latură civilă, inculpatul a susținut că a tăiat arborii de pe proprietatea sa, iar raportul de expertiză creează dubii în ceea ce privește numărul arborilor tăiați de inculpat de pe terenul său.
La aplicarea dispozițiilor art.10 lit.1Cod procedură penală, instanța trebuia să aibă în vedere și poziția părților vătămate, care nu au înțeles să se constituie părți civile.
În subsidiar, a solicitat redozarea pedepsei, în sensul reducerii acesteia, urmând să se mențină circumstanțele atenuate reținute de instanța de fond.
Recursul este nefondat.
Inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art.97 alin.3 din Legea nr.26/1996 și art.98 alin.3 din Legea nr.26/1996, reținându-se, în fapt, că la începutul lunii iunie 2004, fără nici un drept și fără respectarea regimului silvic, a tăiat un număr de 143 arbori de esență, nemarcați din suprafața de pădure aflată în administrarea Ocolului Silvic Bălcești, suprafață ce nu a fost predată prin protocol primăriilor și în vederea reconstituirii dreptului de proprietate. Materialul lemnos rezultat în urma tăierilor ilegale a fost folosit în mare parte în gospodăria proprie de către inculpat și s-a produs Ocolului Silvic Bălcești un prejudiciu în cuantum de 1131,37 lei.
Pe parcursul cercetărilor penale au fost întocmite procesele-verbale de cercetare la fața locului și de constatare a infracțiunilor, schițe ale locului săvârșirii faptelor, inventarul materialului lemnos confiscat și calculul volumului, precum și a contravalorii arborilor tăiați și însușiți de inculpat, au fost audiați martori și s-au întocmit mai multe expertize tehnice de specialitate silvicultură și topografie.
Inculpatul a recunoscut comiterea faptelor, apărându-se că terenul forestier în litigiu este situat la limita care desparte comunele și și că a făcut parte din proprietatea autorului său, făcând obiectul reconstituirii dreptului de proprietate în baza Legii nr.247/2005.
Susținerea acestuia în apărare, cum că s-a aflat în eroare cu privire la identificarea terenului forestier pentru care tatăl său obținuse proces-verbal de punere în posesie și ulterior titlu de proprietate, nu are relevanță juridică în cauză, câtă vreme tăierea s-a efectuat fără autorizarea organelor silvice, respectiv marcarea arborilor litigioși.
Expertizele tehnice efectuate în cauză în ultimul ciclu procesual confirmă faptul că numărul arborilor tăiați ilegal, fără marcarea lor de către organul silvic autorizat este de 143, din care 29 arbori au fost tăiați de pe terenul aflat în proprietatea autorului său - și 114 arbori au fost tăiați de pe proprietatea altor părți vătămate, așa cum au fost identificate în expertiza tehnică de specialitate, efectuată de expertul, prejudiciul fiind de 4841,71 RON.
Față de situația de fapt reținută, numărul mare de arbori tăiați, ca și valoarea prejudiciului deosebit de mare, împrejurarea că inculpatul a procedat la tăierea unor arbori care nu purtau marcajul organelor abilitate și de pe un teren pe care nu l-a identificat în prealabil, considerând cu ușurință că este în proprietate privată, curtea constată, în acord cu primele instanțe, că nu sunt îndeplinite cerințele art.181Cod penal pentru a se dispune achitarea inculpatului în baza art.10 lit.1Cod procedură penală.
De asemenea, în mod judicios a reținut tribunalul că înțelegerea intervenită între inculpat și părțile vătămate referitoare la plata despăgubirilor civile, în sensul că acestea nu s-au constituit părți civile în cauză, nu conduce la concluzia că faptele comise nu ar prezenta pericolul social al unei infracțiuni sau ar impune o nouă reindividualizare a pedepsei aplicate în sensul reducerii ei prin reținerea circumstanțelor atenuante.
În concluzie, nu se impune o reapreciere a criteriilor generale prev. de art.72 din Codul penal în contextul speței prin aplicarea circumstanțelor atenuante, câtă vreme instanța de fond a avut în vedere aceste circumstanțe și le-a dat semnificația cerută de lege în contextul speței.
Având în vedere că instanțele nu au denaturat probele adminJ. în sensul de a reține împrejurări esențiale, fără ca probele să le susțină sau, dimpotrivă, nereținând asemenea aspecte, deși probele le confirmau, recursul inculpatului este nefondat și va fi respins ca atare.
Aplicarea dispozițiilor art.13 din Codul penal, referitoare la aplicarea legii penale mai favorabile, nu se impune în cauză întrucât ar avea numai caracter formal, câtă vreme textele de lege incriminatoare aplicate în speță erau în vigoare la data săvârșirii faptelor și vizau pedepse mult mai mici decât cele corelative din legea nouă (Legea nr.46/2008).
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, va fi obligat recurentul la 300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 200 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu se avansează din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul, domiciliat în comuna, sat, județul V, împotriva deciziei penale nr.83/A din data de 27 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția Penală, în dosarul nr-.
Obligă pe recurent la 300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 200 lei, reprezentând onorariu pentru avocatul din oficiu ce se avansează din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 02 iulie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Penală și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./08.07.2009
Jud.apel: /
Președinte:Dumitru DiaconuJudecători:Dumitru Diaconu, Corina Voicu, Elena Minodora
