Infractiuni silvice Spete. Decizia 588/2008. Curtea de Apel Bacau

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE

DECIZIE Nr. 588

Ședința publică de la 09 Octombrie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Gabriel Crîșmaru

JUDECĂTORI: Gabriel Crîșmaru, Ioana Vorniceasa, Valerica Niculina președinte secție

- - -

GREFIER-

&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU - a fost legal reprezentat de - procuror

La ordine a venit spre soluționare recursul formulat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr. 245/A/08.05.2008 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.

Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod pr.penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns inculpatul asistat de av., apărător ales și partea vătămată G, asistatt de av..

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

S-a expus referatul oral asupra cauzei, după care:

Apărătorii părților și reprezentantul parchetului, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au alte cereri de formulat.

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.

Avocat, pentru inculpat, în temeiul art. 3856al.2 Cod pr.penală, raportat la art. 3859pct.5,17,18 Cod pr.penală, solicită admiterea recursului pentru următoarele considerente:

- judecata la instanța de apel a avut loc fără participarea procurorului. Chiar dacă acesta a formulat concluzii cu privire la schimbarea încadrării juridice, cu privire la fondul cauzei, din expozitivul și considerentele deciziei recurate nu se poate reține că și-a spus părerea. După susținerea apelului de către apărătorul inculpatului, procurorul trebuia să ia cuvântul și să-și expună punctul de vedere. Acest lucru nu rezultă din hotărâre ceea ce echivalează cu neparticiparea procurorului la dezbaterile judiciare și în acest sens invocă dispozițiile art. 197 alin.2 teza a II-a Cod pr.penală. Depune în acest sens extras de pe decizia penală nr. 843 din 18 noiembrie 2004 pronunțată de Curtea de APEL BACĂU.

- un al doilea motiv de recurs vizează încadrarea juridică dată faptei. Instanța de apel a dispus condamnarea inculpatului în baza art. 110 al.1.c și alin.2.a din Legea 46/2008. Ori în mod greșit s-a reținut la încadrarea juridică dispozițiile art. 110 alin.2.a din Legea 46/2008, deoarece agravanta se referă la participarea la săvârșirea infracțiunii a două sau mai multe persoane împreună, însă din actele de urmărire penală rezultă că infracțiunea a fost săvârșită doar de inculpat.

- atât instanța de fond cât și cea de apel au comis o eroare gravă de fapt, având drept consecință pronunțarea unei hotărâri greșite de condamnare.

La fila 3 dosar urmărire penală se află rezoluția dată de procuror de începere a urmăririi penale și din care rezultă că inculpatul a sustras un din pădurea statului. La fila 4 ds. p, se află de începere a urmăririi penale întocmit de organele de poliție și care atestă același lucru, respectiv că s-a tăiat ilegal și s-a furat un aparținând Ocolului Silvic. În consecință, aceste două acte stabilesc autorul, partea civilă și conținutul faptei.

De asemenea, primul proces verbal întocmit de organele de poliție este din data de 24.08.2004 iar la data de 30.08.2004 partea vătămată G formulează plângere penală prin care arată că i s-a sustras un. Apreciază că distincția este tranșantă din punct de vedere al stabilirii corecte a persoanei vătămate, deoarece la data de 23.08.2004 acea pădure este în administrarea Ocolului Silvic și nu în proprietatea lui

Mai mult, din actele dosarului se reține că fapta s-a săvârșit la data de 23.08.2004 iar procesul verbal s-a încheiat la data de 24.08.2004. Ori dacă s-a reținut că inculpatul a tăiat și sustras un, atunci cum de au mai găsit a doua zi organele de poliție acel?

Față de toate aceste aspecte, solicită admiterea recursului, desființarea hotărârii, trimiterea cauzei pentru rejudecarea apelului sau reținându-se cauza spre rejudecare, pe fond, față probele administrate să se dispună achitarea inculpatului. Depune la dosar concluzii scrise.

Avocat, pentru partea civilă G solicită respingerea recursului, ca nefondat, precizând că din conținutul deciziei recurate rezultă fără dubiu că reprezentantul parchetului a pus concluzii și cu privire la apelul inculpatului.

Cu privire la al doilea motiv de recurs, arată că G are calitate de parte vătămată, a formulat plângere penală și a fost prezent la reconstituirea faptei. Mai mult, prin probele administrate în cauză acesta și-a dovedit calitatea de parte vătămată. Inculpatul nu a solicitat efectuarea unei expertize pentru a se stabili cine are calitatea de parte vătămată și nici nu a participat la reconstituirea faptei. El s-a prelevat de prezumția de nevinovăție fără nicio justificare.

Față de probele administrate în cauză, apreciază că în mod corect instanțele au stabilit că inculpatul se face vinovat de faptele reținute în sarcina sa și au dispus condamnarea.

Reprezentantul parchetului, lasă soluția la aprecierea instanței, în ceea ce privește primul motiv de casare.

Cu privire la încadrarea juridică a faptei, arată că aceasta este una corectă, din actele dosarului rezultând foarte clar că inculpatul a comis fapta împreună cu, pentru care procurorul a dispus scoaterea de sub urmărire penală, nefiind întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni sub aspectul laturii subiective. De asemenea, în mod corect instanța a stabilit și cine are calitatea de parte vătămată.

Având în vedere aceste aspecte, solicită respingerea recursului și obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Inculpatul, lasă soluția la aprecierea instanței.

S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.

CURTEA

-deliberând-

Asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

În sentința penală nr.13/11.01.2008 pronunțată de Judecătoria Moinești în dosarul penal nr- s-a dispus în baza art. 11 pct.2. a Cod proc. penală cu aplicare art.10. b Cod proc. penală, cu aplicarea art. 13 cod penal achitarea inculpatului - fiul lui și, născut la 09.08.1983 în, jud.B, domiciliat în com., jud. B, cetățean român, studii 5 clase, stagiul militar nesatisfăcut, muncitor, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.32 alin.1,2 și 4. a din OG 96/1998.

În baza art.98 alin.1,2,4 din Legea nr.26/1996 cu aplicarea art.74. a Cod penal și art.76. d Cod penal, a fost condamnat inculpatul - fiul lui și, născut la 09.08.1983 în, jud.B, domiciliat în com., jud.B, cetățean român, studii 5 clase, stagiul militar nesatisfăcut, muncitor, fără antecedente penale, la 6 luni închisoare.

În baza art. 81.pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o perioadă a termenului de încercare de 2 ani și 6 luni.

În baza art. 359 al.1 s C.P.P.-a atras atenția inculpatului prevederilor art.83 pen. în sensul că dacă în perioada termenului de încercare va săvârși alte infracțiuni se va dispune revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.

În baza art.14, 346.C.P.P. cu aplicarea art.998 cod civil a fost obligăat inculpatul către partea civilă G la plata sumei de 815,626 lei reprezentând contravaloare prejudiciu.

În baza art.193 Cod proc.penală a fost obligat inculpatul către partea vătămată G la plata sumei de 1600 lei reprezentând onorarii apărători.

S-a luat act că inculpatul a avut apărători aleși.

În baza art.191 alin.1 Cod proc.penală a fost obligat inculpatul la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a avut în vedere următoarea situație de fapt:

Prin nr.201/22.03.2007 a Judecătoriei Moineștis -a dispus conform art.197 al.2 Cod proc.penală, raportat la 300 al.2 și 332 al.2 Cod proc.penală, restituirea cauzei privind pe inculpatul, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Moinești, în vederea refacerii urmăririi penale și a actului de sesizare.

Prin DP nr.688/R/28.06.2007 pronunțată de Tribunalul Bacăua fost trimisă la continuarea judecății nr.201/22.03.2007 a Judecătoriei Moinești deoarece rechizitoriul, ca act de sesizare a instanței nu prezintă neregularitatea reținută de prima instanță, în sensul că privește o faptă pentru care nu s-a început sau efectuat urmărirea penală.

La data de 23.08.2004 inculpatul împreună cu martorul s-au deplasat în pădurea părții vătămate G aflată la pct. în localitatea, jud. De acolo au tăiat un de esență brad cu o valoare de 8156.260 lei rol, pe care l-au secționat în patru piese.

În timp ce secționau bradul au fost auziți (zgomotul de drujbă) de către partea vătămată care era împreună cu soția sa și numiții și care se aflau la o altă proprietate a părții vătămate, în apropiere la un fânaț.

Gam ers la inculpat și i-a atras atenția că taie lemnul fără drept de pe terenul său iar apoi a plecat la poliția din localitate și organele silvice pentru a interveni dar în ziua respectivă nu a găsit pe nimeni.

Totuși la data de 24.08.2004 se deplasează poliția din localitate la locul indicat de către partea vătămată(procesul verbal de la fila 10 urmărire penală), unde sunt găsite piesele despre care se face vorbire și sunt măsurate ca având dimensiunile de 44/39, 63/55,43/48, 30/30.

Deoarece nu exista posibilitatea transportării materialului lemnos acesta a rămas în locul unde a fost găsit, conform aceluiași proces verbal.

Prin procesul verbal de la fila 11 dosar urmărire penală, datat 09.02.2005 reprezentanți ai Ocolului Silvic aferent și poliție merg din nou la terenul părții vătămate unde identifică hotarele care erau marcate cu, cioata provenită de la le tăiat fiind la o distanță de 80 de metri de proprietatea teren forestier aparținând tatălui inculpatului.

Organele de poliție au făcut demersuri ca inculpatul să se prezinte și să participe la cercetarea la fața locului dar acesta a refuzat acest lucru și pentru data respectivă,27.08.2004 cât și pentru viitor (fila 16,18,19 dosar urmărire penală).

Inculpatul prezent în instanță nu a recunoscut faptele.

De altfel, la data săvârșirii infracțiunii, 23.08.2004, Legea nr.120/19.04.2004 sancționa doar tăierea de către proprietari sau deținători, abia prin Legea nr.183/20.06.2005 a fost modificat art.32 al.1 din OG 96/1998.

Pe cale de consecință conform art.13 Cod penal, în baza art.11 pct.2.a Cod proc.penală cu aplicarea art.10.b Cod proc.penală s- dispus achitarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 32 alin.1,2 și 4.a din OG 96/1998.

Prin rechizitoriu s-a dispus scoaterea de sub urmăririi penale față de pe considerentul că faptele sale nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 32 alin.1,2 și 4.a din OG 96/1998 și art.98 alin.1,2,4 din Legea nr.26/1996, sub aspectul laturii subiective.

La urmărirea penală, fila 13, acesta recunoaște că la solicitarea inculpatului, în luna august 2004, s-a deplasat împreună cu acesta la punct, de unde au tăiat un esență rășinoase, pe care l-au secționat în patru piese și l-au luat, comercializându-l la o persoană din localitate.

Deși la prima judecată a fondului martorul își schimbă declarația de la urmărire penală, în prezenta cauză revine și arată că își însușește declarația dată și că într-adevăr în toamna anului 2004 mers la sugestia inculpatului la pct. de unde au tăiat și sustras un de esență rășinoase. Acesta totuși că la acea dată s-ar fi întâlnit cu partea vătămată.

Susținerile părții vătămate au fost confirmate de martorul care declară că se afla împreună cu partea vătămată, soția acestuia și, că inculpatul era împreună cu și tăiau copacul respectiv și că G s-a deplasat să anunțe organele de poliție.

Apărătorul inculpatului a invocat faptul că infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată nu își au aplicabilitate părților vătămate, persoane fizice deoarece conținutul infracțiunilor fac referire doar la fondul forestier național.

Art.98 din Codul Silvic arată că urtul de arbori doborâți sau rupți de fenomene naturale, ori de arbori, puieți sau lăstari care au fost tăiați ori scoși din rădăcini, cu sau fără drept, din fondul forestier național sau de pe terenurile cu vegetație forestieră prevăzute la art. 6, dacă valoarea pagubei este de peste 5 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, ori dacă valoarea pagubei este sub această limită, dar fapta a fost săvârșită de cel puțin două ori în interval de 2 ani, se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă. Art.4 din același act normativ, prevede că fondul forestier național este, după caz, proprietate publică sau privată și constituie bun de interes național.

Pe cale de consecință o persoană fizică poate figura ca parte vătămată pentru o infracțiune la regimul silvic.

Situația de fapt fiind dovedită, în drept fapta inculpatului care împreună cu o altă persoană a sustras un din pădurea părții vătămate G, în valoare de 8156.260 lei rol, prejudiciul nerecuperat, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.98 alin.1,2,4 din Legea nr.26/1996, pentru care se va dispune pedeapsa închisorii.

La individualizarea pedepsei conf. art.72 pen. s-a ținut seama de gradul de pericol social al infracțiunii, de modalitatea de săvârșire dar și de persoana inculpatului care deși nu a recunoscut fapta, nu a mai fost condamnat.

Pentru aceleași considerente au fost aplicate dispozițiile art. 74. a Cod penal și art. 76.d Cod penal.

Conform art.52 Cod penal rolul educativ al pedepsei se poate realiza și fără privare de libertate.

În baza art.81 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei inculpatului pe o perioadă a termenului de încercare prevăzut de art.82 Cod penal.

În baza art.359 al.1 Cod procedură penală s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 Cod penal în sensul că dacă în perioada termenului de încercare va săvârși alte infracțiuni se va dispune revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.

În baza art.14, 346.C.P.P. cu aplicarea art.998 Cod civil a fost obligat inculpatul către partea civilă G la plata sumei de 815,626 lei reprezentând contravaloare prejudiciu.

În baza art.193 Cod proc.penală a fost obligat inculpatul către partea vătămată G la plata sumei de 1600 lei reprezentând onorarii apărători din prima judecată a fondului și căile de atac.

S-a luat act că inculpatul a avut apărători aleși.

În baza art.191 alin.1 Cod proc. penală a fost obligat inculpatul la cheltuieli judiciare către stat.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termen legal Parchetul de pe lângă Judecătoria Moinești, care a criticat soluția primei instanțe sub aspectul nelegalități și netemeiniciei, întrucât în cauză pe de o parte se impunea punerea în discuție a reîncadrării juridice a faptelor având în vedere valoarea prejudiciului creat, iar achitarea pentru art. 32 al.1 din OG 96/98 este nejustificată, și de asemenea reținerea circumstanțelor atenuante.

Apelantul inculpat a criticat de asemenea soluția primei instanțe sub aspectul nelegalități precizând că încadrarea juridică a faptei de furt este greșită, în raport de noul preț al3de masă lemnoasă,626 lei, greșitei interpretări a probelor, stabilirii incorecte a calității de parte vătămată a numitului G, și a acordării greșite a cheltuielilor de judecată în cuantum de 1600 ron onorariu apărători partea vătămată.

La termenul din 08.05.2008 reprezentantul parchetului și-a modificat motivele de apel în ceea ce privește schimbarea încadrării juridice dată faptelor prin actul de sesizare și a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei față de faptul că prin Legea 46/2008 a fost abrogat vechiul cod silvic, iar infracțiunile reținute în sarcina inculpatului au altă încadrare.

Prin decizia penală nr. 245 din 8.05.2008, a Tribunalului Bacău, s-a admis apelulParchetului de pe lângă Judecătoria Moineșticât și apelul inculpatului declarate împotriva sentinței penale 13/11 ianuarie 2008 Judecătoriei Moinești pronunțată în dosar - în ceea ce privește soluționarea laturii penale.

S-a desființat sentința apelată sub acest aspect.

S-a reținut cauza spre rejudecare și în fond;

În baza art. 334 cod pr. penală,

S-a schimbat încadrarea juridică a infracțiunii silvice din art. 32 alin. 1,2,4. a din OG96/1998, în art. 108 alin. 1. c alin. 2. a dion Legea 46/2008, cu aplicarea art. 13 cod penal.

S-a schimbat încadrarea juridică a infracțiunii silvice din art. 98 alin. 1,2,4 din Legea 26/1996 (cod silvic) în art. 110 alin. 1. c alin. 2. a din Legea 46/2008 (cod silvic) cu aplicarea art. 13 cod penal.

În baza art. 121 pct. 2. a coroborat cu art. 10. b din cod pr. penală;

A fost achitat inculpatul cu datele de stare civilă cunoscute pentru comiterea infracțiunii silvice prev. de art. 108 alin. 1. c, alin. 2. a din Legea 46/2008 cu aplicarea art. 13 cod penal (fapta din 23 august 2004).

În baza art. 110 alin.1. c alin. 2. a din Legea 46/2008, cu aplicarea art. 13 cod penal, art. 74. a și art. 76. d din cod penal;

A fost condamnat inculpatul,cu datele de stare civilă cunoscute la pedeapsa de6 (șase ) luni închisoarepentru săvârșirea infracțiunii silvice de furt de arbori (fapta din 23 august 2004).

În baza art. 81 cod penal;

S-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei.

În baza art. 82 cod penal;

S-a stabilit durata termenului de încercare de 2 ani și 6 luni care se va socoti de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.

S-a stras atenția inculpatului cu privire la conținutul art. 83 cod penal.

S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței apelate.

Pentru a pronunța această decizie, Tribunalul a avut în vedere următoarele:

Instanța de fond a stabilit o situație de fapt corespunzătoare iar în baza probelor minuțios administrative a relevat cu certitudine și fără echivoc existența vinovăției inculpatului.

Argumentele aduse de inculpat prin apărătorul său ales sunt nefondate pentru considerentele ce vor fi expuse.

Astfel cât privește primul motiv de apel referitor la încadrarea juridică dată faptei, în sensul că valoarea nu depășește de peste 50 de ori3de masă lemnoasă, tribunalul apreciază că este nefondat.

Atât inculpatul cât și apărătorul său sunt în eroare cu privire la legislația în vigoare, aceștia nefiind în cunoștință de cauză cu privire la Legea 46/2002, au fost abrogate toate celelalte dispoziții care reglementează furtul și tăierea de arbori, ori în funcție de aceste modificări se impune a se solicita schimbarea încadrări juridice.

Referitor la cel de-al doilea motiv de apel care se identifică practic cu motivul 4, "probe în susținerea nevinovăției mele", tribunalul a apreciat că prin cercetarea judecătorească minuțioasă efectuată de către instanța de fond s-a apreciat în mod corect că inculpatul este autor al infracțiunii reținute în sarcina sa, în cauză fiind răsturnată pe deplin prezumția de nevinovăție invocată în favoarea inculpatului.

Nu a putut fi primit motivul invocat de apelant prin apărător că probele administrate în cauză sunt contradictorii, declarația martorilor precum și cele ale lui confirmă implicarea inculpatului în activitatea infracțională și îl indica pe acesta ca autor al infracțiunii reținută în sarcina sa.

Nici susținerea inculpatului prin apărător, privitor la calitatea de parte vătămată a numitului G în sensul că infracțiunile pentru care inculpatul a fost trimis în judecată nu își găsesc aplicabilitatea, părțile vătămate,persoane fizice, nu este reală, textul de lege care incriminează infracțiunea de furt arbori, stabilește doar dacă fondul național este după caz proprietate publică sau privată și constituie bun de interes național, așa încât opersoană fizicăpoate figura ca parte vătămată pentru o infracțiune la regimul silvic.

Cât privește susținerea că s-au acordat greșit cheltuieli de judecată în cuantum de 1600 ron reprezentând onorariu apărător ales și că prezentarea unor chitanțe emise de apărători la diferite instanțe nu a putut să reprezinte temei al acordării cheltuielilor de judecată este nefondată, este firesc ca partea vătămată să-și recupereze cheltuielile de judecată cu titlu de onorariu avocat ales, neavând nici o relevanță faptul că în cauză au avut loc mai multe trimiteri cu rejudecare, apărările efectuate vizează practic aceiași cauză, iar faptul că aceste chitanțe nu poartă număr de dosar nu este de natură să conducă la înlăturarea acordării lor atât timp cât rezultă clar că sunt în strânsă legătură cu dosarul cauzei.

Apelul declarat este fondat sub aspectul greșitei încadrări juridice dată faptelor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, prin Legea 46/2008 a fost abrogat vechiul cod silvic, faptele reținute în sarcina inculpatului căpătând o nouă încadrare.

Astfel, față de modificările survenite prin Legea nr. 46/19.03.2008, tribunalul apreciat că apelurile declarate în cauză sunt fondate și pe cale de consecință în temeiul art. 379 pct. 2. a cod pr. penală a admis apelurile declarate și a desființat sentința apelată doar în ceea ce privește soluționarea laturii penale.

A desființat sentința apelată sub aspectele arătate, a reținut cauza spre rejudecare și în fond în temeiul art. 334 cod pr. penală a schimbat încadrarea juridică a infracțiunii silvice din art. 32 al. 1,2,4. a din OG96/98 în art. 108 al. 1. c alin. 2. a din Legea 46/2008 cu aplicarea art. 13 cod penal, întrucât limitele de pedeapsă pentru această infracțiune în legea veche sunt mai favorabile, iar din art. 98 al. 1,2,4 din Legea 26/1996 în art. 110 al. 1. c din alin. 2. a din Legea 46/2008 cu aplicarea art. 13 cod penal.

Pentru fapta de tăiere de arbori fără drept reținută în noua încadrarea juridică de art. 108 al. 1. c al. 2. a din Legea 46/2008, instanța a dispus achitarea acestuia conform art. 11 pct. 2. a raportat la art. 10. b cod pr. penală întrucât la data săvârșirii faptei respectiv 23.08.2004 legea în vigoare nr 120/2004 sancționa doar tăierea de arbori de către proprietari sau deținători, așa încât nu se impune condamnarea inculpatului.

Cât privește cea dea doua infracțiune, tribunalul a apreciat așa cum corect a apreciat și instanța de fond că fapta există, a fost săvârșită cu vinovăție, iar inculpatul este indubitabil autorul acesteia, așa încât având în vedere pericolul social concret, urmările produse, persoana și conduita inculpatului, tribunalul a dispus condamnarea acestuia și a aplicat o pedeapsă orientată sub minimul special prevăzut de lege ca efect al reținerii circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74. a și 76. d cod penal.

Referitor la modalitatea de executare, tribunalul a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins și fără executare așa încât în temeiul art. 81 cod penal a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei în condițiile și pe durata prevăzută de art. 82 cod penal.

Împotriva deciziei penale mai sus menționate a declarat în termen legal recurs inculpatul, care a solicitat instanței de recurs:

- casarea deciziei penale recurate- întrucât hotărârea instanței de apel a fost pronunțată fără a primi concluziile procurorului asupra apelului inculpatului- caz de casare prev. de art. 3859pct.5 Cod pr.penală;

- faptei s-a dat o greșită încadrare juridică, caz de casare prevăzut de art. 3859pct.17 Cod pr.penală;

- instanțele au comis o gravă eroare de fapt, având drept consecință pronunțarea unei hotărâri greșite de condamnare- art. 3859pct.18 Cod pr.penală.

Analizând decizia penală recurată, sub aspectul motivelor de recurs, dar și din oficiu în temeiul art. 3859al.3 Cod pr.penală, Curtea de Apel reține următoarele:

În partea introductivă a hotărârii recurate, instanța de apel a acordat cuvântul reprezentantului Ministerului Public pentru susținerea apelului declarat în cauză, apoi celorlalte părți pe apelul declarat și pe apelul parchetului, însă apelul declarat și susținut de inculpat prin apărător, procurorul nu a mai pus concluzii.

Nefiind consemnat cuvântul procurorului în partea introductivă a hotărârii, nu se poate astfel face dovada activității acestuia la ședința de dezbateri, când s-a pus concluzii asupra fondului.

Potrivit art. 315 Cod pr.penală, participarea procurorului în speță era obligatorie, iar judecarea cauzei în lipsa sa este lovită de nulitate absolută, conform art. 197 al.2 teza II Cod pr.penală.

Astfel, prin participarea procurorului la ședința de judecată se înțelege nu numai prezența sa fizică, ci și activitatea sa ca procuror, iar dacă instanța nu i-a dat cuvântul și procurorul nu și-a expus punctul de vedere, acest aspect echivalează cu neparticiparea la judecată.

Față de cele mai sus reținute, Curtea de Apel, în temeiul art. 3859al.1 pct.5 și art. 38515pct.2.C Cod pr.penală, va admite apelul declarat de recurentul inculpat, va casa decizia penală recurată și va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță Tribunalul Bacău, unde vor fi analizate și celelalte motive de casare invocate.

Văzând și dispozițiile art. 192 al.3 Cod pr.penală;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În temeiul art. 38515pct.2.c Cod pr.penală admite recursul declarat de recurent inculpat, împotriva deciziei penale nr.245 din 08.05.2008, pronunțată de Tribunalul Bacău, în dosar nr-.

Casează decizia penală mai sus menționată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță Tribunalul Bacău.

Constată că inculpatul a fost asistat de apărător ales.

În temeiul art. 192 al.3 Cod pr. penală cheltuielile avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 09.10.2008.

Președinte JUDECĂTORI: Gabriel Crîșmaru, Ioana Vorniceasa, Valerica Niculina

Grefier

Red.

Red. M/

Red.

Tehnored.

Ex.4

24/27.10.2008

ROMANIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA PENALĂ

NR- din 29.10.2008

CĂTRE

TRIBUNALUL BACĂU

Vă înaintăm alăturat dosarul nr- în care s-a pronunțat decizia penală nr. 588/9.10.2008, privind pe inculpatul, spre competentă soluționare.

Dosarul conține un nr. de _______file, la care sunt atașate dosarele: -; -, 2533/2006 ale Tribunalului Bacău; -, -, 433/2006 ale Judecătoriei Moinești și 3414/P/2005 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Moinești.

PREȘEDINTE COMPLET GREFIER

- -

Președinte:Gabriel Crîșmaru
Judecători:Gabriel Crîșmaru, Ioana Vorniceasa, Valerica Niculina

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Infractiuni silvice Spete. Decizia 588/2008. Curtea de Apel Bacau