Intrerupere executarii pedepsei Art.455 cpp. Decizia 57/2009. Curtea de Apel Bacau

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 57

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN: 29 ianuarie 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Nimineț Ștefan judecător

- - - - judecător

- - - - judecător

- - grefier

Ministerul Public:PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BACĂU

reprezentat prin procuror

La ordine a venit spre soluționare recursul declarat de recurenta - petentă, împotriva sentinței penale nr. 561 din 30.10.2008, pronunțată de Tribunalul Bacău.

Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.

La apelul nominal făcut în ședința publică, s-a prezentat recurenta-petentă în stare de arest asistat de avocat - apărător ales.

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

S-a expus referatul oral asupra cauzei de către grefier, după care:

Recurenta-petentă, întrebată fiind, precizează că menține recursul declarat împotriva sentinței penale nr. 561/30 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Bacău.

Avocat, depune trei adeverințe medicale din care rezultă starea de sănătate a minorilor și 2 planșe foto. Arată că nu are alte cereri prealabile de formulat.

Reprezentantul Parchetului, arată că nu are alte cereri prealabile de formulat.

Nemaifiind alte cereri prealabile formulate în cauză, Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul părților.

Avocat, solicită admiterea recursului, casarea soluției pronunțată de Tribunalul Bacău, admiterea cererii de întrerupere a executării pedepsei pentru condamnată.

Verificând conținutul sentinței penale a constatat că hotărârea a fost dată de un judecător care nu are copii. Potrivit viitorului Cod de procedură penală trendul pedepselor privative de libertate este de a se renunța la privarea de libertate. Copii au nevoie de mamă și din punct de vedere moral, judecătorul care a pronunțat hotărârea neavând copii, nu a putut analiza situația și din punct de vedere. Condamnata a mai beneficiat de clemența instanței, s-a prezentat ori de câte ori a fost nevoie, s-a ocupat de familie, prezența ei fiind necesară pentru creșterea minorilor. Față de actele existente la dosar, apreciază că sunt îndeplinite condițiile admiterii cererii de întrerupere a executării pedepsei. În raport de motivarea instanței care nu este temeinică și cu contradicții, solicită să se ia în vedere condițiile efective de trai și de viață ale familiei.

Împrejurarea că nu a depus diligențe pentru a se ocupa de copii, mama sau soacra acesteia, este pragmatică. Copii au nevoie de prezența mamei, tatăl nu reușește să se ocupe singur de creșterea și educarea lor.

Solicită admiterea cererii, casarea sentinței atacate, întreruperea executării pedepsei pentru încă trei luni, amânarea executării pedepsei, pentru ca petenta să se poată ocupa în continuare de creșterea copiilor, chiar dacă a trebuit pentru un moment să suporte rigorile legii. Precizează că este apărător ales.

Reprezentantul Parchetului, a solicitat respingerea recursului, ca nefundat, apreciind că instanța în mod corect a respins cererea formulată privind întreruperea executării pedepsei. Petenta a început executarea pedepsei în anul 2008 pentru o pedeapsă aplicată în anul 2001, susținerile apărătorului sunt de netăgăduit, însă și pedeapsa trebuie executată și să-și atingă scopul, iar doi dintre minori s-au născut după aplicarea pedepsei. După executarea pedepsei, petenta va avea posibilitatea să fie lângă minori permanent.

Recurenta-condamnată, a solicitat admiterea recursului și a cererii privind întreruperea executării pedepsei.

S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.

CURTEA

- deliberând -

Asupra recursului penal de față constată următoarele;

Prin sentința penală nr.561/30.10.2008 pronunțată de Tribunalul Bacău, în dosarul nr-, s-a respins ca nefondată cererea de întrerupere a executării pedepsei, formulată de.

Pentru a pronunța această sentință, Tribunalul avut în vedere următoarele;

Petenta condamnată a solicitat în luna august 2008 amânarea executării pedepsei de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.391/D(2001, deoarece are 4 (patru) copii minori în îngrijire: - în vârstă de 1 an și o lună, bolnavă de traheobronșită acută;, în vârstă de 3 ani și 10 luni; -, în vârstă de 5 ani și 7 luni; - de 6 ani și 7 luni, iar executarea imediată a sancțiunii va avea consecințe grave pentru familia sa.

În dovedirea cererii sale, petenta condamnată a depus la dosar certificatele de naștere ale copiilor și acte medicale:

Ulterior, petenta a fost încarcerată, motiv pentru care obiectul cauzei s-a schimbat în întreruperea executării pedepsei.

Pentru a verifica susținerile petentei, s-a dispus efectuarea unei anchete sociale.

Din referatul întocmit cu această ocazie, se confirmă împrejurarea că petenta condamnată are, într-adevăr, 4 copii minori și că prezența sa alături de copii este absolut necesară, întrucât, tatăl acestora nu se poate descurca singur.

La dosarul cauzei a fost depusă în xerocopie și hotărârea de condamnare a petentei: sentința penală nr.392/D/20 dec.2001 a Tribunalului Bacău pronunțată în dosar nr.7491/2001 (filele 22 - 29).

Condamnata a beneficiat de mai multe întreruperi a executării pedepsei (fila 21), fapt ce explică de ce în 2008 se află abia la începutul executării pedepsei, la care a fost condamnată în 2001.

În materie de executare a sancțiunilor penale, există un principiu, anume principiul continuității, potrivit căruia, pedeapsa pusă în executare trebuie să se execute neîntrerupt până la expirarea termenului pentru care a fost aplicată. În felul acesta, executarea pedepsei își păstrează autoritatea de lucru judecat și corespunde și principiului obligativității, potrivit căreia o hotărâre penală definitivă trebuie executată cu toată fermitatea și în mod continuu.

În speță, s-ar fi justificat întreruperea executării pedepsei, dacă vreunul dintre copii condamnatei ar fi avut vârsta de sub un an, și nu există o asemenea situație.

Niciunul dintre copii petentei nu suferă de vreo boală gravă, astfel că nu este îndeplinită nici cerința acelor împrejurări speciale, care să justifice întreruperea executării pedepsei.

Firește, prezența mamei lângă copii ei minori ar fi necesară, însă și pedeapsa privativă de libertate trebuie executată.

Petenta știa că are de executat pedeapsa de 4 ani închisoare și pentru aceasta, trebuia să-și fi luat măsurile de prevedere necesare, în sensul de a fi solicitat ajutorul mamei și soacrei sale, care să aibă grijă de copii săi, până la data când ar fi beneficiat de liberarea condiționată ori de o grațiere individuală.

Dacă petenta nu a găsit pe nimeni din familia sa care să o înlocuiască pe durata executării pedepsei privative de libertate, copii săi aflați în dificultate pot fi ocrotiți de instituțiile specializate ale statului din subordinea Protecției copilului.

Firește, nu este ușor nici pentru mamă și nici pentru copii, însă și pedeapsa trebuie executată.

Împotriva sentinței penale mai sus menționate, a declarat în termen legal recurs petenta.

Recursul este nefondat.

Instanța de fond a stabilit corect situația de fapt și de drept în baza probatoriului eficient administrat în cursul cercetării judecătorești, astfel că, petenta nu se află în nici una dintre situațiile prevăzute de art.455 și art.453 lit.c Cod procedură penală.

Potrivit dispozițiilor art.453 Cod procedură penală executarea pedepsei poate fi întreruptă când o condamnată este gravidă sau are un copil mai mic de 1 an, până la încetarea cauzei care determină întreruperea.

În speța de față, petenta nu se află în această situație, copiii au vârsta de peste 1 an, iar situația familiară grea a condamnatei nu poate constitui un motiv de întrerupere, întrucât această stare prin caracterul ei de permanentă, nu poate fi rezolvată într-un termen scurt, de numai 3 luni, astfel că, întreruperea pedepsei nu apare ca legitimă.

Față de cele de mai sus reținute, Curtea de Apel, constatând legală și temeinică sentința primei instanțe, în temeiul art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, va respinge recursul potrivit dispozitivului prezentei.

Văzând și dispozițiile art.192 al.2 Cod procedură penală,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baza art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul petent, împotriva sentinței penale nr. 561 din 30.10.2008 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosar nr-.

Constată că petenta a fost asistată de apărător ales.

În baza art. 192 al. 2 Cod procedură penală, obligă recurentul la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 29 ianuarie 2009 în prezența recurentei arestate.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Nimineț Ștefan, Adrian Bogdan, Grosu Valerica

GREFIER,

Red.sent.

Red.dec. recurs

Tehnored. - 2 ex.

10.02.2009

Președinte:Nimineț Ștefan
Judecători:Nimineț Ștefan, Adrian Bogdan, Grosu Valerica

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Intrerupere executarii pedepsei Art.455 cpp. Decizia 57/2009. Curtea de Apel Bacau