Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 10/2010. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
- ROMANIA -
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția penală și pentru cauze cu minori
DECIZIA PENALĂ NR. 10/R DOSAR NR-
Ședința publică din data de 13 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Aurelia Munteanu JUDECĂTOR 2: Simona Franguloiu
- - - JUDECĂTOR 3: Manuela Filip
- - - Judecător
- - - Grefier
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public -procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 261/A din 6 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul penal nr-.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv ale președintelui completului de judecată, au fost înregistrate prin mijloace tehnice audio-video.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul inculpat asistat de avocat, apărător ales.
Procedură îndeplinită.
Apărătorul desemnat din oficiu să acorde asistență juridică recurentului inculpat, avocat, solicită a se constata că împuternicirea sa avocațială a încetat urmare a prezentării apărătorului ales astfel că solicită a i se acorda onorariul parțial conform protocolului încheiat între Ministerul Justiției și Libertăților și Baroul d e Avocați
Avocat depune la dosar un înscris emanând de la SC " " SRL B prin care societatea își arată disponibilitatea să îl angajeze pe inculpatul.
Reprezentanta parchetului învederează instanței că recursul în prezenta cauză a fost declarat de apărătorul ales al inculpatului în condițiile în care pe dovada de îndeplinire a procedurii de comunicare este făcută mențiunea că nu înțelege să uzeze de această cale de atac. Așa fiind apreciază că se impune a fi întrebat inculpatul dacă își însușește recursul declarat de apărătorul său.
Instanța apreciază că recursul declarat de inculpat prin apărătorul său ales îmbracă forma și îndeplinește condițiile prevăzute de lege astfel că nu se impune ca inculpatul să facă vreo precizare în acest sens.
Nemaifiind alte cereri de formulat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului potrivit dispozițiilor art. 385/13 pr.pen.
Avocat susține recursul întemeiat pe dispozițiile art. 385/9 pct. 14. pr.pen. astfel cum a fost formulat, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei atacate și menținerea hotărârii primei instanțe ca fiind legală și temeinică. Recursul vizează netemeinicia deciziei atacate în ceea ce privește cuantumul pedepsei aplicate și modalitatea de executare a acesteia.
Prima instanță a dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de furt calificat cu suspendarea condiționată a executării acesteia. Instanța de apel a menținut cuantumul pedepsei aplicate și a dispus executarea acesteia în regim de detenție.
Apreciază că în prezenta cauză aplicarea dispozițiilor art. 81 Cod penal este justificată în raport de întreg materialul probator administrat. Nu contestă faptul că inculpatul este cercetat într-un alt dosar însă în respectiva cauză nu a fost pronunțată o hotărâre definitivă.
Referitor la modalitatea comiterii faptei cere a se avea în vedere că inculpatul a sustras bunurile din autoturismul părții vătămate în condițiile în care a constatat că portiera nu era încuiată, iar în portofel se aflau cardurile împreună cu codurile PIN cunoscut fiind că respectivele coduri au caracter secret și nu se păstrează împreună cu cardurile.
În raport de persoana inculpatului și modalitatea comiterii faptelor apreciază că instanța de recurs poate reduce cuantumului pedepsei aplicate acestuia sub minimul special prevăzut de lege dând o mai mare eficiență dispozițiilor art. 74, 76 Cod penal.
Ca și modalitate de executare solicită a se constata că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 81 Cod penal, astfel că recursul urmează a fi admis în acest sens.
Reprezentanta parchetul solicită respingerea recursului și menținerea deciziei atacate ca fiind legală și temeinică. Apreciază că raportat la condițiile concrete în care au fost comise faptele, pedeapsa aplicată inculpatului a fost corect stabilită atât din punct de vedere al întinderii cât și din punct de vedere al modalității de executare.
a se avea în vedere că inculpatul a sustras din autoturismul părții vătămate geanta în care se aflau actele personale și cardurile acesteia, a scos banii de pe respectivele carduri după care le-a incendiat pe un câmp.
Așa fiind apreciază că inculpatul trebuie să suporte rigorile legii penale, o pedeapsă cu suspendarea condiționată a executării acesteia nefiind de natură să atingă scopul prevăzut de art. 52 Cod penal.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, regretă faptele comise solicitând admiterea recursului.
CURTEA
Asupra recursului penal de față, constată:
Prin sentința penală nr.233/11.02.2009, pronunțată în dosar nr-, Judecătoria Brașov, în baza art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.c, alin.2 lit.b Cod penal, cu aplicarea art.74 lit.c, art.76 lit.c Cod penal a condamnat pe inculpatul la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
În baza art.27 alin.1 pct.11 lit.b din Legea 365/2002, cu aplicarea art.74 lit.c, art.76 lit.d Cod penal a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de utilizare a unui card bancar fără consimțământul titularului, cu aplicarea pedepsei celei mai grele de 2 ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 4 ani.
A constatat că inculpatul a fost reținut și arestat preventiv de la 4.12.2008 la 11.02.2009.
A constatat încetată de drept măsura arestării preventive în cauză și punerea de îndată în libertate a inculpatului dacă nu este arestat în altă cauză.
A admis acțiunea civilă formulată de partea civilă și a obligat inculpatul la plata sumei de 15.000 lei daune materiale.
A obligat inculpatul la cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
La data de 4.11.2008, orele 11, incupatul se deplasa pe str.- din localitatea
În timp ce trecea pe lângă autoturismul marca BMW aparținând părții vătămate, a observat că nu era încuiat, astfel că din interior a sustras două genți de dimensiuni reduse, precum și o borsetă.
Verificând conținutul genților a constatat existența, între altele, a două carduri bancare emise de Bank însoțite de o hârtie pe care erau notate coduri PIN.
Astfel, inculpatul s-a deplasat la o agenție a băncii, unde cu ajutorul cardurilor, a extras din cele două conturi aferente câte 6.000 lei, după care a incendiat bunurile sustrase.
Inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor atât în faza de urmărire penală, cât și în cea de judecată, pedeapsa aplicată fiind stabilită în conformitate cu prevederile art.72 Cod penal.
Față de împrejurarea că pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului nu a depășit 2 ani, iar acesta nu a fost condamnat la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni, din fișa de cazier rezultând că nu are antecedente penale, apreciind că scopul preventiv și de reeducare poate fi atins chiar fără executrarea acesteia, instanța de fond a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare stabilit în condițiile art.82 Cod penal.
Împotriva hotărârii sus menționate au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov și inculpatul, criticând-o pentru netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de apel Parchetul a arătat că pedeapsa aplicată inculpatului este prea mică, reținând drept circumstanță atenuantă împrejurarea că acesta a recunoscut comiterea faptelor, pe care le-a regretat și a manifestat ineres pentru recuperarea pagubei, iar modalitatea de executare aleasă este inaptă a realiza scopul pedepsei penale.
Inculpatul a solicitat reducerea pedepsei având în vedere poziția procesuală, vârsta tânără și motivul ce a determinat comiterea faptei.
Prin decizia penală nr.261/A/6.10.2009, pronunțată în dosar nr-, Tribunalul Brașova admis apelul formulat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov, a desființat sentința instanței de fond în ceea ce privește individualizarea judiciară a modalității de executare a pedepsei aplicate inculpatului, precum și a dispozițiilor privind suspendarea pedepsei accesorii și constatarea arestării preventive.
Au fost înlăturate dispozițiile art. 71 alin.5, art. 81, art.83, art.84 Cod penal art.350 alin.3, 5 Cod procedură penală și s-a dispus executarea pedepsei în regim de detenție, fiind dedusă din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de la 4.12.2008 la 1.02.2009, cu menținerea celorlalte dispoziții ale hotărârii.
A respins apelul inculpatului.
Pentru a pronunța această hotărâre Tribunalul Brașova reținut că:
În mod judicios s-a făcut aplicarea prev. art.74 lit.c Cod penal, pedepsele aplicate orientate puțin sub minimul special prevăzut de lege răspund exigențelor legii penale în sensul art.52 Cod penal.
Însă critica privind modalitatea de executare a pedepsei rezultante de 2 ani este întemeiată raportat la perseverența infracțională a inculpatului în fapte de același gen.
Împtriva hotărârii sus menționate a declarat recurs inculpatul, solicitând menținerea senținței Judecătoriei Brașov ca fiind legală și temeinică, critica vizând cuantumul pedepsei aplicate și modalitatea de executare, respectiv suspendarea condiționată.
Recursul este nefondat.
Instanțele de fond au realizat o justă individualizare a cuantumului pedepsei aplicate inculpatului, valorificând în mod temeinic toate criteriile prevăzute de art.72 Cod penal, dozarea pedepsei reflectând aplicarea coroborată a acestora, inclusiv analiza gradului de pericol social al faptelor comise.
În acest context, observând limitele minime de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpatului, se constată că, cuantumul pedepsei aplicate este expresă valorificării tuturor elementelor care caracterizează faptele comise și care imprimă acestora gradul de pericol social specific infracțiunilor, astfel, s-a avut în vedere poziția procesuală a inculpatului, disponibilitatea în a despăgubi partea civilă, vârsta sa tânără și lipsa antecedentelor penale.
Astfel, aplicarea pedepselor de 2 ani închisoare, respectiv 8 luni închisoare, cu aplicarea pedepsei celei mai grele de 2 ani închisoare răspunde scopului înscris în art.52 Cod penal.
Potrivit fișei de cazier judiciar, inculpatul este fără antecedente penale, însă este cercetat în dosarul nr. 966/P/2008 al Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție pentu săvârșirea unor infracțiuni de furt, iar la scurt timp după punerea în libertate în prezentul dosar a fost arestat preventiv pentru o faptă de același gen.
Prin urmare, chiar dacă inculpatul a prezentat instanței un înscris nedatat cum că are un loc de muncă dacă este pus în libertate, reeducarea și prevenția nu pot fi realizate decât în regim de detenție.
Așa fiind, în baza art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală se va respinge, ca nefondat, recursul formulat, cu obligarea inculpatului la cheltuieli judiciare conform art.192 alin.1 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 261/6 octombrie 2009 Tribunalului Brașov, pe care o menține.
Constată că inculpatul este arestat în altă cauză.
Onorariul parțial pentru apărătorul din oficiu, în sumă de 50 lei se suportă din fondurile și se include în cheltuielile judiciare.
Obligă inculpatul să plătească statului suma de 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 13 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red./26.01.2010
27.01.2010/ ex.2
Jud. fond/
Jud.apel//
Președinte:Aurelia MunteanuJudecători:Aurelia Munteanu, Simona Franguloiu, Manuela Filip
