Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 1008/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 1008
Ședința publică de la 19 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Victor Ionescu
JUDECĂTOR 2: Constantin Costea
Judecător G -
Grefier - -
Ministerul Public este reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.
Pe rol se află judecarea recursului formulat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.63/17.06.2009 a Tribunalului C-S pronunțată în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă: pentru inculpatul lipsă, avocat din oficiu, lipsă fiind părțile vătămate intimate.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanța constată depusă la dosar, prin registratură, declarația notarială, prin care inculpatul înțelege să-și retragă recursul formulat.
Instanța, având în vedere declarația notarială depusă la dosar, de către inculpat, acordă cuvântul pentru dezbateri.
Apărătorul din oficiu al inculpatului solicită a se lua act de faptul că inculpatul și-a retras recursul formulat.
Procurorul solicită, de asemenea, a se lua act de declarația notarială depusă la dosar, prin care inculpatul arată că își retrage recursul formulat.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 108/30.03.2009, pronunțată de Judecătoria Caransebeș în dosar nr-, în baza art.10 lit.a Cod procedură penală și art.11 pct.2 lit.a Cod procedură penală a fost achitat inculpatul pentru săvârșirea infracțiunilor prev.de art.220 al.1 Cod penal, art.25 Cod penal raportat la art.217 al.1 Cod penal și art.25 Cod penal raportat la art.208 al.1, art.209 al.1 lit.a Cod penal cu aplic.art.33 lit.a Cod penal; în baza art.10 lit.a Cod procedură penală și art.11 pct.2 lit.a Cod procedură penală au fost achitați inculpații G și pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.217 al.1 Cod penal și art.208 al.1, art.209 al.1 lit.a Cod penal cu aplic.art.33 lit.a Cod penal;au fost obligate părțile vătămate G și, la câte 150 lei fiecare cheltuieli judiciare față de stat, din care suma de 200 lei reprezentând onorariu pentru avocat din oficiu, urmând a fi suportată din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut în fapt următoarele:
La data de 26.03.2007 s-a înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Caransebeș plângerea penală a părților vătămate și, în care se sesiza faptul că la data de 16.03.2007, când au intrat în curtea casei lor, au constatat că bucătăria, magazia și holul în care era ușa principală ce închidea imobilul erau demolate și furate.
În urma cercetărilor efectuate au fost indetificați făptuitorii, și
Prin rezoluția din 31 iulie 2007, dată în dosar nr. 670/P/2007, Parchetul de pe lângă Judecătoria Caransebeșa dispus neînceperea urmăririi penale față de sub aspectul comiterii infracțiunilor prev. de art.220 alin.1 Cod penal, art.25 Cod penal raportat la art.217 alin.1 Cod penal și art.25 Cod penal raportat la art.208 alin.1, 209 alin.1 lit.a Cod penal cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal. Totodată, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de G și sub aspectul comiterii infracțiunilor prev. de art.217 alin.1 Cod penal și art.208 alin.1, 209 alin.1 lit.a Cod penal, cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal.
Procurorul a motivat, în esență, că în sarcina numiților G, și nu se poate reține săvârșirea infracțiunilor de furt calificat, distrugere, respectiv instigare la aceste infracțiuni, cei trei neacționând cu intenția de a distruge bunurile părții vătămate, respectiv de a și le însuși pe nedrept, ci fiind în eroare cu privire la situația juridică a imobilului în cauză.
S-a mai motivat că în persoana numitului, care a solicitat numiților G și demolarea imobilului în litigiu, nu se poate reține nici săvârșirea infracțiunii de tulburare de posesie, neefectuându-se acțiunea de ocupare prevăzută de dispozițiile textului de lege ce reglementează această faptă.
Nemulțumiți de soluția procurorului, petenții au depus plângere la primul procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Caransebeș care, prin rezoluția din 03.09.2008, în dosarul nr. 571/II/2/2008 a respins plângerea cu aceeași motivare, respectiv că cei trei intimați nu au acționat cu intenția de a distruge bunurile petenților și de a le însuși pe nedrept.
Cele două rezoluții au fost atacate de către petenți la instanța de judecată, cauza fiind înregistrată la Judecătoria Caransebeș sub nr-.
Prin încheierea de ședință nr.373/12 noiembrie 2008 pronunțată în dosar nr- al Judecătoriei Caransebeșs -a admis plângerea petenților G și în contradictoriu cu intimații, G și împotriva rezoluției procurorului din 31 iulie 2007 dosar nr.670/P/2007 și a rezoluțiilor prim procurorului nr.571/II/2/2008 și 279/II/2/2007 ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Caransebeș, care au fost desființate și cauza a fost reținută spre judecare, actul de sesizare a instanței constituindu-l plângerea petenților.
Dosarul a fost reînregistrat la această instanță sub nr.3128/208/15 decembrie 2008.
La dosarul cauzei s-au administrat probe, din analiza cărora instanța de fond a reținut că anexele demolate erau pe terenul proprietate a Primăriei C și că exista o hotărâre a Consiliului Local pentru demolarea lor, deoarece erau în paragină și se impunea acest lucru.
Totodată, din coroborarea probelor existente la dosar, instanța de fond a reținut că anexele demolate de o echipă a Primăriei C aflată în subordinea martorului, erau construite de numitul pe terenul nr.top.300 în suprafață de 302proprietatea Primăriei C, adică domeniul public. Acest lucru s-a făcut în baza unei hotărâri a Consiliului Local.
Prin urmare, prima instanță a constatat lipsa faptelor de distrugere, furt calificat și tulburare de posesie, precum și de instigare la distrugere și furt.
Ca atare, văzând această stare de fapt, instanța de fond a achitat inculpații și a obligat părțile vătămate la plata cheltuielilor judiciare față de stat.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Caransebeș, precum și părțile vătămate și
Inițial Parchetul de pe lângă Judecătoria Caransebeș și-a intitulat calea de atac ca fiind recurs împotriva încheierii nr. 373/12.11.2008 pronunțată în dosarul nr- al Judecătoriei Caransebeș, Ulterior, la ultimul termen de judecată din 17.06.2009, procurorul de ședință a făcut rectificarea căii de atac, precizând că în realitate este vorba de un apel exercitat atât împotriva sentinței primei instanțe, cât și implicit împotriva încheierii premergătoare nr. 373/12.11.2008.
În dezvoltarea motivelor de apel(recurs) s-a arătat că în mod greșit instanța de fond a admis prin încheiere plângerea petenților, față de dispozițiile imperative ale Deciziei nr. 48/04.06.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secțiile Unite. Având în vedere precizările făcute la ultimul termen de judecată, procurorul de ședință a susținut punctul de vedere cu privire la achitarea inculpaților, considerând că aceștia sunt nevinovați, însă a solicitat achitarea inculpatului nu în baza art.10 lit.a ci în baza art.10 lit.d Cod procedură penală, precum și achitarea inculpaților G și, în baza art.10 lit.b Cod procedură penală.
În susținerea orală a apelului părților vătămate, apărătorul ales al acestora a invocat Decizia dată de Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la soluția recursului extraordinar care specifică faptul că judecătorul nu se poate pronunța prin încheiere asupra reținerii cauzei spre judecare și punerii în mișcare a acțiunii penale. Totodată, a arătat că părțile vătămate sunt proprietari conform extrasului de CF, iar inculpatul nu avea dreptul să demoleze construcția existentă după bunul plac, mai ales că nu exista o decizie a consiliului local în acest sens, astfel încât a solicitat condamnarea inculpaților.
În apel nu s-au administrat probe noi.
Prin DP nr. 63/17.06.2009 a Tribunalului C-S pronunțată în dosar nr-, n baza art.379 pct.2 lit. Cod procedură penală, au fost admise apelurile formulate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA CARANSEBEȘ, respectiv apelanții-părți vătămate G și, împotriva sentinței penale nr. 108/30.03.2009 pronunțată de Judecătoria Caransebeș, desființată hotărârea respectivă și s-a dispus rejudecarea, de către aceeași primă instanță, a cauzei respective.
În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare efectuate în cauză au rămas în sarcina statului.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul, erificând sentința primei instanțe, în raport de motivele invocate în apel, precum și pe baza tuturor actelor și lucrărilor de la dosar, sub toate aspectele temeiniciei și legalității, conform art. 371, 378 Cod proc. penală, a constatat că apelurile sunt admisibile pentru următoarele motive:
Având în vedere faptul că, înainte de a fi criticată pe considerente de fond hotărârea Judecătoriei Caransebeș, a fost criticată și implicit atacată încheierea premergătoare din 12.11.2008, încheiere prin care - după cum s-a arătat mai devreme - a fost admisă plângerea petenților în temeiul art.2781alin.8 lit.c Cod procedură penală, fiind implicit desființate rezoluțiile procurorului și prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Caransebeș, cauza fiind reținută spre judecare. În cuprinsul aceleiași încheieri, pe baza dispozițiilor art.2781alin.9 Cod procedură penală, s-a reținut că actul de sesizare al instanței este plângerea petenților, fapt real întrucât în cauză nu s- întocmit un rechizitoriu.
În această conjunctură s-a constatat însă existența unei nulități absolute, dintre cele prevăzute de art.197 alin.2 Cod procedură penală, nulitate care nu poate fi înlăturată în nici un mod, putând fi invocată inclusiv în calea de atac și care se poate lua în considerare chiar și din oficiu. Această nulitate absolută vizează modul de sesizare al primei instanțe, plângerea petentului fiind admisă prin încheierea arătată mai devreme, iar suportul legal fiind cel prevăzut de art.2781pct.8 lit.c Cod procedură penală. Prin acest mod de a proceda, prima instanță a ignorat dispozițiile obligatorii ale Deciziei nr.48/04.06.2007, dispusă de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite, decizie dată în interesul legii și prin care s-a statuat că în situația în care o plângere este formulată împotriva unei rezoluții, unei ordonanțe sau a unei dispoziții cuprinsă într-un rechizitoriu, acte procedurale prin care se dispusese neînceperea urmăririi penale sau clasarea, instanța investită cu soluționarea respectivei plângeri nu poate pronunța soluția prevăzută de art. 2781alin.8 lit.c Cod procedură penală, în sensul de a admite plângerea prin încheiere.
După cum de asemenea s-a arătat mai sus, prin rezoluția din 31.07.2007 Parchetul de pe lângă Judecătoria Caransebeș dispusese neînceperea urmăririi penale față de cei trei inculpați(intimați în cadrul plângerii împotriva rezoluției parchetului), reținând ca text legal dispozițiile art.10 lit. b și d Cod procedură penală. Această soluție a fost menținută de prim-procurorul aceleiași unități de parchet, conform rezoluțiilor din 02.10.2007 și 03.09.2008. Cu toate că actul de sesizare al instanței îl constituie într-adevăr plângerea petentului, pentru ca instanța să fie legal sesizată trebuie respectate în mod corelativ nu numai dispozițiile imperative ale alin.8 lit.c din același articol, ci și cele ale hotărârilor prin care s-au soluționat recursurile în interesul legii care vizează aplicabilitatea acestor dispoziții dată fiind prevederea art.4142alin.3 Cod procedură penală, care stipulează că dezlegarea dată problemelor de drept judecate în interesul legii este obligatorie pentru instanțe.
În consecință, s-a apreciat că hotărârea atacată este supusă casării pe motivul prevăzut de art.3859alin.1 lit.b Cod procedură penală, potrivit celor expuse instanța nefiind sesizată legal. Întrucât pe de altă parte art. 197 alin.3 Cod procedură penală stipulează faptul că nulitatea absolută, reglementată de alin.2 al aceluiași text de lege, nu poate fi înlăturată în nici un mod, instanța de control judiciar constată că nu mai este necesară examinarea celorlalte considerente procedurale sau de fond invocate în cadrul motivelor de apel sau în faza de dezbateri, ele urmând a fi însă avute în vedere cu ocazia rejudecării de către prima instanță.
Față de aceste considerente, văzând și dispozițiile art. 379 pct. 2 lit. b Cod procedură penală, tribunalul a admis apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Caransebeș, respectiv apelanții-părți vătămate G și, împotriva sentinței penale nr. 108/30.03.2008, pronunțată de Judecătoria Caransebeș, pe care a desființat-o cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași primă instanță. Cu ocazia rejudecării, Judecătoria Caransebeș va reexamina plângerea împotriva rezoluției parchetului cu care a fost inițial investită, urmând să dea eficiență dispozițiilor art.2781alin.8 Cod procedură penală, cu luarea în considerare atât a soluțiilor dispuse de Parchetul de pe lângă Judecătoria Caransebeș prin rezoluțiile atacate, cât și a celor dispuse prin Decizia nr. 48/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secțiile Unite.
Împotriva deciziei penale nr.63/17.06.2009 a Tribunalului C-S a formulat recurs inculpatul, arătând că hotărârea recurată este nelegală.
Prin registratura instanței, inculpatul a depus o declarație autentificată sub nr.3495, la data de 13 octombrie 2009, la Biroul Notarilor Publici Asociați -, prin care acesta a declarat că renunță la recursul formulat în cauză, iar instanța văzând actul de voință al inculpatului, dar și dispozițiile art.3854raportat la art.369 C.P.P. urmează să ia act de retragerea recursului formulat de către inculpat.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 C.P.P.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.385 ind.4 raportat la art.369 p Cod Penal ia act de retragerea recursului formulat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.63/17.06.2009 a Tribunalului C-S pronunțată în dosar nr-.
În baza art.192 al.2 p Cod Penal obligă inculpatul la 300 lei cheltuieli judiciare față de stat.
Dispune plata din fondul a sumei de 200 lei, reprezentând onorariu avocat din oficiu, către Baroul Timiș.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică azi 19 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR 3: Gheorghe Bugarsky
- - - - G -
GREFIER
- -
RED: GB/29.10.2009
Dact: 2 exempl/ 29 Octombrie 2009
Primă instanță: Judecătoria Caransebeș
Jud:
Apel: Tribunalul C -
Jud:
Președinte:Victor IonescuJudecători:Victor Ionescu, Constantin Costea, Gheorghe Bugarsky
