Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 134/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr. -
DECIZIA PENALĂ nr.134 /R / 2008
Ședința publică din 13 martie 2008
PREȘEDINTE: Crișan Marinela vicepreședintele instanței
JUDECĂTOR 2: Condrovici Adela
JUDECĂTOR 3: Sotoc Daniela
Grefier: - -
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, conform prevederilor art. 304 Cod procedură penală.
S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpata recurentă,. în O,-, județul S M, împotriva deciziei penale nr.253/A din 29 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Satu Mare, în dosarul penal nr-, decizie care desființează în parte, pe latura penală, sentința penală nr.113/P din 27 aprilie 2007 pronunțată de Judecătoria Negrești O a ș, în dosar nr-, inculpata fiind trimisă în judecată sub aspectul comiterii infracțiunilor de înșelăciune, faptă prevăzută și pedepsită de art.215 alin.1 și 2 Cod penal și complicitate la fals material în înscrisuri oficiale, faptă prevăzută și pedepsită de art.26 raportat la art.288 alin.2 Cod penal.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpata recurentă, personal și asistată de avocat din oficiu, în baza delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr.1260/29.02.2008, emisă de Baroul Bihor.
Ministerul Publica fost reprezentat de doamna procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ORADEA.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, după care:
Nefiind excepții sau alte cereri prealabile instanța acordă părților cuvântul asupra recursului.
Apărătorul inculpatei recurente susține recursul, solicitând admiterea lui, casarea și modificarea hotărârilor recurate, în sensul reaprecierii probelor cu privire la cuantumul pedepsei și modalitatea de executare a acesteia. Apreciază că pedeapsa aplicată inculpatei cu executarea în regim privativ de libertate este prea aspră, raportat la persoana inculpatei - infractor primar, fără antecedente penale, de atitudinea sinceră de recunoaștere a faptei, de împrejurarea că a întreprins demersuri pentru recuperarea prejudiciului și împăcarea părților. Pe de altă parte, este a se reține că coinculpatul a pregătit minuțios săvârșirea faptei, singura acțiune a inculpatei a constatat în fotografierea sa, ceea ce nu se poate spune că prin atât a înșelat o bancă. De altfel, aceasta nu a ridicat banii, nu a semnat vreun act, nu știe să scrie, ceea ce este cert că nu avea reprezentarea faptelor sale. Cu onorariu pentru apărarea din oficiu.
Reprezentantul parchetului pune concluzii de respingere ca nefondat recursului declarat de inculpata recurentă și menținerea ca legale și temeinice a hotărârilor recurate. Apreciază că pedeapsa aplicată inculpatei recurente prin decizia atacată a fost just individualizată, orientată înspre minim, ca urmare a reținerii de circumstanțe atenuante și raportat la împrejurarea că prejudiciul nu a fost recuperat, de persoana inculpatei, nu se impune reformarea hotărârii, nici sub aspectul cuantumului pedepsei și nici ca modalitatea de executare a acesteia.
Inculpata recurentă arată că regretă sincer comiterea faptei, a fost dusă la bancă și asigurată că nu va păți nimic, doar i s-a făcut fotografie, astfel că solicită aplicarea unei pedepse cu suspendare având în vedere și împrejurarea că este bolnavă.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului penal de față constată următoarele:
Prin Sentința penală 113/27.04.2007 pronunțată în dosarul cu număr unic de mai sus, Judecătoria Negrești Oașa hotărât:
În baza art. 334 Cod de procedură penală schimbând încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului, prin reținerea alături de infracțiunile de furt calificat, prev. și ped. de art.208, 209, al.1, lit. i Cod penal complicitate la înșelăciune prev. și ped. de art. 26 Cod penal raportat la art. 215 al.1 și 2 Cod penal și fals material în înscrisuri oficiale prev. și ped. de art. 288, al.1 Cod penal și a infracțiunii de complicitate la uz de fals prev. și ped. de art. 26 raportat la art.291 Cod penal;
În baza art. 334 Cod penal schimbând încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatei, prin reținerea alături de infracțiunile de înșelăciune prev. și ped. de art. 215 al. 1 și 2 Cod penal și complicitate la fals material în înscrisuri oficiale prev. și ped. de art.26 Cod penal raportat la art. 288 al.1 Cod penal și a infracțiunii de uz de fals prev. și ped. de art. 291.pen. precum și incidența dispozițiilor art.37 lit. "b" Cod penal.
L-a condamnat pe inculpatul, fiul lui și,născ. la 07.06.1982 în O, jud. SMC NP. -, cetățean român, studii 8 cls. stg. militar satisfăcut, tâmplar, necăsătorit, fără antecedente penal,. în loc. Vama, nr. 66, jud. S
În baza art. 208, 209, al.1, lit. i Cod penal cu aplicarea art. 74, lit. a și c și art. 76, lit. c pen. pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat la pedeapsa de 6 luni închisoare;
În baza art. 26.pen. raportat la art.215 al. 1 și 2.pen. cu aplicarea art.74, lit. a și c și art. 76, lit. e teza I pen. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune la pedeapsa de 10 luni închisoare.
În baza art. 288, al.1 pen. cu aplicarea art. 74, lit. a și c și art. 76, lit. e teza I pen. pentru săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale la pedeapsa de 2 luni închisoare;
În baza art. 26 raportat la art. 291. pen. cu aplicarea art.74, lit. a și și art. 76, lit. e teza I pen. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la uz de fals la pedeapsa de 2 luni închisoare;
În baza art. 33, lit. a pen. și art. 34, lit. b pen. s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 10 luni închisoare, interzicându-i inculpatului, în baza art. 71.pen. pe durata executării pedepsei închisorii drepturile prev. de art, 64 lit. a și b pen.
Prin aceiași sentință, a condamnat-o pe inculpata, fiica lui G și, născ. la 14.02.1962 în loc., jud. SMC NP: -, cetățenia română studii 5 clase, fără ocupație,necăsătorită,.în O,-, jud. S-
În baza art. 215 al. 1și 2 Cod penal cu aplicarea art. 37, lit. b Cod penal art. 74, lit. c și art. 76, lit. c Cod penal, săvârșirea infracțiunii de înșelăciune la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare;
În baza art. 26 Cod penal raportat la art.288, al.1 Cod penal cu aplicarea art.37, lit. b, art. 74, lit. c și art. 76 lit. e teza I Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale la pedeapsa de 2 luni închisoare;
În baza art. 291, al.1 Cod penal cu aplicarea art.37, lit. b și art. 74, lit. c și art. 76 lit. e teza I Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals la pedeapsa de 2 luni închisoare.
În baza art. 33, lit. a și art. 34, lit. b Cod penal s-a dispus ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea aceea de 1 an și 6 luni închisoare, interzicându-i-se în baza art. 71 Cod penal, pe durata executării pedepsei închisorii drepturile prev. de art. 614 lit. a și b Cod penal.
În baza art. 14 și 346 Cod de procedură penală cu aplicarea art. 998 cod civil inculpații în solidar au fost obligați să plătească părții civile. în O, str. -, nr. 180 cu titlu de despăgubiri civile suma de 1.116,79 lei.
În baza art. 14 al. 3.pr.pen. s-a declarat fals buletinul de identitate Seria nr. - emis pe numele de fiica lui și născ.la 07.03.1944 de către Poliția O la 20.09.1983 și s-a dispus anularea acestuia.
În baza art. 191, al. 2.pr.pen. inculpații au fost obligat să plătească statului cu titlu de cheltuieli judiciare, câte 200 lei fiecare, dispunându-se virarea în contul Baroului de avocați S-M din fondurile avansate de Ministerul Justiției a sumei de 200 lei reprezentând onorariu cuvenit avocaților și pentru asistența juridică acordată inculpaților în baza delegațiilor cu nr. 377/15.12.2006 și 344/12.01.2007.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că inculpatul este fiul martorei. Aceasta din urmă a întreținut o relație de concubinaj cu partea vătămată. În perioada când această relație s-a derulat partea vătămată a încheiat un contract de depozit cu Agenția O având ca obiect suma de 3.115,oo USD (fila 48 din dosarul de urmărire penală). Din cuprinsul contractului rezultă că partea vătămată a autorizat banca cu care a încheiat contractul să elibereze suma depozitată precum și dobânda aferentă acesteia concubinei sale (mama inculpatului).
Cunoscând acest lucru inculpatul a plănuit să sustragă de la partea vătămată contractul de depozit și să ceară apoi băncii eliberarea sumei depozitate.
În acest scop în data de 03.01.2006 după ce s-a asigurat că partea vătămată nu este acasă, inculpatul s-a deplasat la locuința acestuia pe timp de zi. A forțat deschiderea ușii de acces în locuința ce era asigurată cu un lacăt și a pătruns într-o încăpere a locuinței de unde a sustras contractul de depozit.
Inculpatul a povestit apoi martorului că deține contract de depozit încheiat de partea vătămată cu o bancă și buletinul mamei sale pe care partea vătămată a autorizat-o să ridice de la bancă suma depozitată și dobânda aferentă acesteia. De asemenea, inculpatul a spus martorului că are nevoie de ajutorul unei femei pentru a ridica banii depozitați la bancă. Martorul a intermediat legătura inculpatului cu inculpata.
După cum declară martorul și inculpatul, acesta din urmă a explicat inculpatei că dorește să obțină de la ea o fotografie cu care să înlocuiască fotografia din buletinul mamei lui și să-l însoțească inculpata la bancă unde să-și atribuie identitatea mamei lui pentru ca astfel să reușească să ridice banii depozitați la bancă pe care mama lui a fost autorizată să-i ridice.
Inculpata a acceptat propunerea inculpatului, dar a pretins ca acesta, din banii pe care-i va ridica să-i dea și ei o parte. După ce cei doi inculpați au căzut de acord asupra sumei ce o va primi inculpata, s-au deplasat împreună la un atelier foto unde inculpata și-a făcut o fotografie tip buletin, costul acesteia fiind achitat de inculpatul. Acesta a procedat apoi la înlocuirea fotografiei din buletinul de identitate aparținând mamei lui cu fotografia inculpatei și împreună cu aceasta s-au deplasat la. Agenția O.
Aici inculpații s-au prezentat la ghișeul la care lucra martora, căreia inculpata i-a înmânat buletinul de identitate aparținând martorei în care era aplicată fotografia sa, atribuindu-și identitatea martorei și făcând cunoscută funcționarei intenția sa de lichidare a depozitului. Funcționara băncii - martora, a înmânat inculpatei formularul cererii de lichidare a depozitului.
Inculpatul a invocat că inculpata despre care a spus că este mama sa, nu știe să scrie și a cerut el funcționarei băncii permisiunea să completeze cererea pe care apoi a înmânat-o inculpatei pentru ca aceasta să o semneze. În baza formularului de cerere de lichidare a depozitului completat și semnat, inculpatul a primit de la bancă banii depozitați de partea vătămată respectiv suma de 99.057.000 lei echivalentă cu suma în valută depozitată.
Din acești bani inculpatul a dat inculpatei suma de 250,oo lei, iar restul banilor i-a păstrat pentru el cheltuindu-i mai târziu pentru cumpărarea unor bunuri.
Ulterior partea vătămată a sesizat absența din locuința sa a înscrisului în care s-a consemnat contractul încheiat cu banca, iar după ce s-a deplasat la bancă a aflat că depozitul a fost lichidat anterior de către o altă persoană.
Ambii inculpați au fost ulterior identificați pe baza copiei buletinului de identitate cu care inculpata s-a identificat formulând solicitarea de a se lichida depozitul și pe care banca a reținut-o spre păstrare.
Inculpatul în toate declarațiile pe care le-a formulat descrie o stare de fapt conformă cu cea reținută de instanță, recunoscându-și vinovăția pentru faptele de a căror săvârșire a fost acuzat.
Inculpata deși nu realitatea faptelor, nu se recunoaște vinovată de săvârșirea infracțiunilor ce-i sunt reținute în sarcină. că a avut reprezentarea că tot demersul pe care l-a făcut pentru ca inculpatul să obțină banii de la bancă este unul licit și că ea înțeles că prezența sa la bancă este necesară ca martor asistent, neștiind că fotografia sa a servit la înlocuirea fotografiei din buletinul mamei inculpatului și că ea a fost prezentată de inculpat la bancă sub identitatea mamei lui.
Susținerile făcute de inculpată n-au fost primite de instanță, fiind contrazise de declarația inculpatului, de declarația martorului și cea a martorei. Atât inculpatul, cât și martorul a relatat instanței că inculpata a fost informată corect în legătură cu scopul prezenței sale la bancă alături de inculpat. Acesteia i s-a explicat că va trebui să-și facă o fotografie tip buletin care va înlocui fotografia din buletinul de identitate a mamei inculpatului și că va trebui să se prezinte la bancă atribuindu-și identitatea mamei inculpatului pentru a solicita lichidarea depozitului.
De altfel este greu de acceptat că inculpatul ar fi putut crede în succesul acțiunii plănuite fără a-i explica inculpatei că trebuie să se prezinte la bancă sub identitatea mamei lui și că în numele acesteia va trebui să ceară lichidarea depozitului.
Martora a relatat că toată discuția ce a avut loc la ghișeul bancar în legătură cu lichidarea depozitului a purtat-o cu inculpata, iar din discuția relatată de martoră rezultă cu prisosință că inculpata avea reprezentarea faptului că se prezintă sub o identitate falsă și că cere lichidarea unui depozit bancar pe care altfel nu era autorizată să-l lichideze.
Furtul simplu constă potrivit al.1 al art.208 pen. în luarea unui bun mobil din posesia sau detenția altuia, fără consimțământul acesteia, în scopul de a și-l însuși pe nedrept.
Înscrisul destinat a servi părții vătămate la dovedirea existenței unui raport juridic între ea și banca semnatară a acestuia constituia pentru partea vătămată o entitate patrimonială și deci un bun mobil în înțelesul textului legal enunțat.
Fapta inculpatei care prin mijloace frauduloase a prezentat unei instituții bancare ca adevărat un fapt mincinos - acela de a se fi prezentat la ghișeu pentru a cere lichidarea unui depozit bancar o persoană autorizată să formuleze o astfel de cerere - întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prev. și ped. de art.215 al.1 și 2. penal. Pentru săvârșirea acestei infracțiuni instanța a condamnat-o pe inculpată la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare.
Fapta inculpatei de a pune la dispoziția inculpatului fotografia ei tip buletin pentru ca acesta să o folosească la înlocuirea fotografiei mamei lui din buletinul de identitate aparținând acesteia, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale prev. și ped. de art.26 raportat la art.288 al.1 penal. Pentru săvârșirea acestei infracțiuni instanța a condamnat-o pe inculpată la pedeapsa de 2 luni închisoare.
Fapta inculpatei de a folosi un înscris oficial despre care știa că este fals pentru a se identifica în fața unei persoane juridice de drept privat întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de uz de fals prev. și ped. de art.291 al.1 penal. Pentru săvârșirea acestei infracțiuni instanța a condamnat-o pe inculpată la pedeapsa de 2 luni închisoare.
de infracțiuni săvârșită de inculpată realizează condițiile legii pentru concursul real de infracțiuni (art.33 lit."a" penal) și prin urmare devin aplicabile în speță disp. art.34 lit."b" pen. în temeiul cărora instanța de fond a dispus ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 1 an și 6 luni închisoare.
Alături de pedeapsa principală a închisorii instanța i-a aplicat inculpatei și pedeapsa accesorie prev. de art.71 pen. constând în interzicerea exercițiului drepturilor prev. de art.64 lit."a" și "b" penal.
Infracțiunea de uz de fals respectiv complicitate la uz de fals a fost reținută în sarcina inculpatei, respectiv cea a inculpatului prin schimbarea încadrării juridice dată faptelor acestora în rechizitoriu cu care instanța a fost sesizată.
Inculpata folosindu-se de un înscris oficial falsificat s-a prezentat sub identitate falsă unei bănci (persoană juridică de interes privat), situație ce face ca fapta acesteia să nu întrunească elementele constitutive ale infracțiunii de fals privind identitatea, infracțiune care ar fi absorbită în conținutul său și uzul de fals.
În atare situație inculpata a săvârșit o infracțiune autonomă de uz de fals prev. și ped. de art.288 al.1 penal, iar inculpatul a participat la săvârșirea acestei infracțiuni săvârșind acte de complicitate așa cum acestea sunt definite de art.26 penal.
Din fișa de cazier judiciar a inculpatei prima instanță a reținut că aceasta a suferit mai multe condamnări la pedeapsa închisorii.
Pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatei prin Sentința penală nr. 167/15.05.1997 a Judecătoriei Negrești Oaș se constituie în prim termen al recidivei post executorii în raport cu pedeapsa aplicată inculpatei prin prezenta hotărâre.
Din executarea pedepsei de 3 ani închisoare inculpata s-a liberat condiționat la 21.12.1999 rămânându-i de executat un rest de 411 zile închisoare.
Cum de la data când această pedeapsă se consideră executată (cea a împlinirii restului de 411 zile după data liberării condiționate) termenul de reabilitare nu s-a împlinit, în speță fiind incidente dispozițiile relative la recidiva post executorie (art.37 lit."b" penal) a căror reținere a fost supusă în discuția părților la termenul de judecată din data de 09.03.2007 și pe care instanța prin schimbarea încadrării juridice a faptelor inculpatei le-a reținut.
La Individualizarea pedepselor aplicate inculpaților instanța a avut în vedere în primul rând pericolul social concret al faptelor pe care inculpații le-au săvârșit, pericol demonstrat nu numai de rezultatul produs, cât mai ales de ingeniozitatea acțiunii plănuite de inculpați pentru atingerea rezultatului urmărit. Apoi instanța a avut în vedere pericolul social concret al inculpaților relevat în cazul ambilor inculpați de viclenia cu care acestea au jucat rolurile asumate pentru ca acțiunea lor să aibă succesul scontat astfel încât funcționara băncii nu s-a îndoit nici un moment de caracterul licit al demersurilor lor.
În ce privește pe inculpata instanța a reținut că pericolul social concret al acesteia este accentuat de faptul că aceasta, așa cum rezultă din fișa sa de cazier judiciar, a suferit până în prezent mai multe condamnări dintre care una i-a fost aplicată tot pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune. în acest areal infracțional și după ce a mai fost anterior condamnată inculpata demonstrează că prin persoana sa prezintă o reală periculozitate socială și că este dificil să se obțină reeducarea sa.
Împrejurarea că ambii inculpați au convins prin comportamentul lor din timpul procesului instanța că regretă în mod real faptele pe care le-au săvârșit a determinat instanța de fond să recunoască acestora circumstanța atenuantă judiciară prev. de art.74 lit."c" Cod penal, iar în cazul inculpatului recunoscându-i acestuia ca circumstanță atenuantă judiciară și conduita bună pe care a avut-o anterior.
Luând în considerare criteriile de individualizare a pedepsei enunțate instanța de fond a apreciat că numai o pedeapsă cu închisoare pe care inculpații o vor executa în regim privativ de libertate va asigura în mod eficient reeducarea lor pe de o parte, iar pe de altă parte prevenția generală.
De asemenea, prima instanță a reținut că partea vătămată s-a constituit și parte civilă în procesul penal inițiat inculpaților.
că în patrimoniul său s-a localizat o pagubă materială ce se datorează faptei inculpaților și că până la pronunțarea hotărârii inculpatul plătindu-i suma de 6000 lei acoperit doar parțial paguba produsă, partea vătămată a pretins ca inculpații să fie obligați a-i repara integral paguba. Astfel s-a reținut că prin faptele lor inculpații au cauzat în mod direct o pagubă materială persoanei vătămate Agenția O și că numai în mod indirect această pagubă se reflectă și în patrimoniul părții vătămate. Cum persoana direct vătămată nu s-a constituit parte vătămată și nici parte civilă în proces, deși instanța i-a adus la cunoștință acest drept, iar inculpații nu s-au opus cererii părții civile, luând în considerare prevederile art.998 civ. și principiul disponibilității ce guvernează procesul civil instanța de fond a admis această cerere, obligând inculpații a-i plăti diferența de la 6000 lei ce i-au fost achitați până la echivalentul integral în lei a sumei de 3303 USD de care a fost lipsită prin fapta lor în solidar.
Împotriva acestei sentințe în termen legal au declarat apel inculpații și.
Prin apelul declarat de inculpata se critică sentința instanței de fond sub aspectul netemeiniciei și nelegalității, solicitând casarea sentinței atacate, iar pe fond achitarea deoarece faptelor pentru care a fost trimisă în judecată le lipsește latura subiectivă; cu cheltuieli de judecată.
În motivele apelului se arată de inculpată că nu se face vinovată de săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost trimisă în judecată. A fost solicitată de coinculpat să se prezinte la bancă ca să fie martor la un împrumut. Este adevărat că i s-a cerut o poză de buletin dar, afirmă inculpata, a crezut că aceasta este procedura normală în cazul unui împrumut bancar. Dacă ar fi știut că coinculpatul vrea să înșele pe cineva ar fi refuzat categoric. Consideră inculpata că funcționara de la ghișeul băncii care eliberat suma de bani este mai vinovată decât ea.
Prin motivele de apel depuse de apelantul inculpat la fila 24 din dosar se critică sentința instanței de fond sub aspectul netemeiniciei, solicitând admiterea apelului, desființarea în parte a hotărârii atacate, iar în rejudecarea fondului să dispună individualizarea pedepsei, iar ca modalitate de executare - în principal - suspendarea condiționată a executării pedepsei fiind întrunite cerințele prevăzute de art. 81 Cod penal; în subsidiar - suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, în speță fiind întrunite cumulativ condițiile cerute de art. 86 indice 1 Cod penal.
Prin decizia penală nr. 253/Ap din 29 noiembrie 2007 Tribunalul Satu Marea admis apelurile declarate de inculpata, fiica lui G și, la 14.02.1962 în, CNP -,.în O,- și inculpatul, fiul lui și, a 07.06.1982, CNP -,. în Vama, nr.66, jud.S M, împotriva Sentinței penale nr. - pronunțată de Judecătoria Negrești Oaș pe care o desființează în parte, pe latură penală și rejudecând în această limită a înlăturat din sentință condamnarea de 2 luni închisoare aplicată inculpatului, pentru infracțiunea de complicitate la uz de fals, prev.și ped.de art.26 rap.la art 291 Cod penal și pentru inculpata, condamnarea de 2 luni închisoare pentru infracțiunea de uz de fals, prev.și ped.de art.291 Cod penal.
În baza art.33 lit.a și 34 lit.d Cod penal inculpatul va executa pedeapsa rezultantă de: 10 luni închisoare.
În baza art.81 Cod penal dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe durata prev.de art.82 pen, respectiv 2 ani și 10 luni, iar în baza art.359 Cod de procedură penală a învederat inculpatului consecințele nerespectării art.83, 84 Cod penal.
A înlătura din sentință dispozițiile art.71 Cod penal în ce-l privește pe inculpatul.
A redozat pedeapsa aplicată inculpatei, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, de la 1 an și 6 luni închisoare la 10 luni închisoare.
În baza art.33 lit.a, 34 lit.b Cod penal inculpata urmând să execute pedeapsa rezultantă de: 10 luni închisoare.
A menținut în rest dispozițiile sentinței, cheltuielile judiciare rămânând în sarcina statului.
Pentru a pronunța această decizie tribunalul a reținut următoarele:
Inculpatul este infractor primar, a recunoscut săvârșirea faptelor așa cum au fost descrise în actul de sesizare al instanței de fond.
Instanța de fond, a apreciat că inculpatul a mai săvârșit și infracțiunea de complicitate la uz de fals prev. și ped. de art. 26 raportat la art. 291 Cod penal, fapt pentru care a schimbat încadrarea juridică și l-a condamnat la pedeapsa de 2 luni închisoare, fără ca pentru această faptă să fie pusă în mișcare acțiunea penală și procurorul nu a solicitat extinderea procesului penal, deși art. 336 Cod de procedură penală prevede extinderea procesului penal pentru alte fapte și procedura de urmat.
Sub aspectul individualizării pedepselor, instanța de fond a apreciat corect gradul de pericol social al faptelor și l-a condamnat pe inculpat pentru fiecare faptă, dar ca modalitate de executare a pedepselor, a considerat că scopul pedepsei nu poate fi atins decât prin privare de libertate.
Având în vedere că inculpatul este infractor primar, că pedepsele la care a fost condamnat sunt sub 2 ani închisoare, cea mai grea este de 10 luni închisoare, se apreciază că sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 81 alin. 2 Cod penal.
În ce privește apelul declarat de apelanta-inculpată, criticile formulate prin motivele de apel tribunalul le-a apreciat ca fiind întemeiate în parte.
Inculpata a fost condamnată la pedeapsa de 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals prev.și ped. de art. 291 Cod penal, deși nu a fost pusă în mișcare acțiunea penală față de inculpată pentru această infracțiune și nici procurorul nu a solicitat extinderea procesului penal față de inculpată pentru această faptă, astfel cum prevede art. 336 Cod de procedură penală.
Este foarte adevărat că, inculpata este cunoscută cu antecedente penale, faptele pentru care a fost condamnată prin hotărârea instanței de fond fiind săvârșite în condițiile art. 37 lit. b Cod penal, dar pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin. 1 și 2 Cod penal este disproporționată față de pedeapsa de 10 luni închisoare aplicată coinculpatului pentru aceeași faptă.
Fiind săvârșite faptele în condițiile recidivei, ca modalitate de executare a pedepsei corect a apreciat instanța de fond că scopul pedepsei nu poate fi atins decât prin executare într-un loc de deținere.
Împotriva acestei decizii penale, în termen, a declarat recurs inculpata, solicitând personal și prin apărător casarea și modificarea hotărârilor recurate, în sensul reaprecierii probelor cu privire la cuantumul pedepsei și modalitatea de executare a acesteia întrucât singura acțiune a inculpatei a constatat în fotografierea sa, precum și faptul că regretă sincer comiterea faptei.
Examinând decizia atacată cu recurs, din oficiu și potrivit motivelor invocate, raportat la toate cazurile de nelegalitate și netemeinicie, prevăzute de art.385/9 Cod de procedură penală, curtea constată că hotărârile atacate sunt legale și temeinice, iar recursul inculpatei fiind neîntemeiat, urmează a fi respins în baza art.385/15 pct. 1 lit. "b" Cod de procedură penală.
Pentru a se ajunge la concluzia vinovăției inculpatei legea cere ca probele să fie apte să răstoarne prezumția de nevinovăție, ceea ce în speță este îndeplinit.
Ambele instanțe au stabilit o stare de fapt reală, rezultând din probe certe și minuțios administrate și interpretate, iar faptele inculpatei se circumscriu infracțiunilor prev și ped de art.215 alin.1 și 2 Cod penal, art.26 Cod penal raportat la art.288 alin.1 Cod penal, art.291 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.37 lit. "b" Cod penal, cu reținea art.74 lit. "c" și art. 76 lit. "e" Cod penal.
Faptele inculpatei chiar dacă nu sunt recunoscute sunt dovedite cu declarațiile inculpatului, a martorilor și. Atât inculpatul cât și martorul au declarat că inculpata a fost înștiințată exact în legătură cu scopul prezenței sale la bancă alături de inculpat și i s-a explicat că va trebui să-și facă o fotografie tip buletin care va înlocui fotografia din buletinul de identitate al mamei și va trebui să se prezinte la bancă, atribuindu-și identitatea mamei inculpatului pentru a solicita lichidarea depozitului.
Potrivit declarației de inculpată de la fila 20 din dosarul instanței de apel, inculpata arată că nu a avut reprezentarea consecințelor faptei sale, i s-a spus că este necesar o fotografie, pe care ulterior la poliție a observat că este lipită pe un alt act de identitate, s-a deplasat la bancă unde coinculpatul a scos o anumită sumă de bani, din care i-a dat 2,5 milioane lei.
Pedeapsa de 10 luni închisoare, astfel cum a fost redusă de Tribunalul Satu Mare este legală și just individualizată pentru o persoană cunoscută cu antecedente penale, reținându-se starea de recidivă postexecutorie, cu modalitatea de executare în detenție.
În baza art. 192 alin.2 și art. 189 Cod de procedură penală va obliga pe inculpata recurentă să plătească statului suma de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de 100 lei, onorariu pentru avocat din oficiu, va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
In baza art. 385/15 pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală,
RESPINGE ca nefondat recursul penal declarat de inculpata ,. în O,-, jud. S M, împotriva deciziei penale nr. 253/A din 29 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Satu Mare, pe care o menține în întregime.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 200 lei, cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de 100 lei, onorariu pentru avocat din oficiu, va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.
DEFINITIVA.
Pronunțată în ședința publică azi, 13 martie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
Red. decizie /19.03.2008
Jud.apel L. -
Jud. fond
Tehnored. /20.03.2008
3 ex.
Președinte:Crișan MarinelaJudecători:Crișan Marinela, Condrovici Adela, Sotoc Daniela
