Falsul în înscrisuri sub semnătură privată (art. 290 cod penal). Decizia 137/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr. -
DECIZIA PENALĂ nr.137/R/2008
Ședința publică din 13 martie 2008
PREȘEDINTE: Crișan Marinela vicepreședintele instanței
JUDECĂTOR 2: Condrovici Adela
JUDECĂTOR 3: Sotoc Daniela
Grefier: - -
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, conform prevederilor art. 304 Cod procedură penală.
S-a luat în examinare recursul penal declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BIHOR, împotriva deciziei penale nr.276/A din 3 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Bihor, decizie care desființează în parte, pe latura penală, sentința penală nr.1867 din 20 octombrie 2006, pronunțată de Judecătoria Oradea, în dosarul penal nr.7201/2005, privind pe inculpatul intimat,. în O,-/B, -.19,.16, județul B, trimis în judecată sub aspectul comiterii infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, faptă prevăzută și pedepsită de art.290 alin.1 Cod penal
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă pentru inculpatul recurent lipsă, apărătorul acestuia av., în baza împuternicirii avocațiale nr.134/2008, emisă de Baroul Bihor - Cabinet Individual de Avocat.
Ministerul Publica fost reprezentat de doamna procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, după care:
Nefiind excepții sau alte cereri prealabile instanța acordă părților cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul parchetului susține recursul solicitând admiterea acestuia, casarea decizie Tribunalul Bihor și menținerea ca legală și temeinică a sentinței penale nr.1867/2006, pronunțată de Judecătoria Oradea. Apreciază că, în mod greșit, instanța de apel a dispus achitarea inculpatului în temeiul art. 11 pct.2 lit. "a" raportat la art.10 lit. "b/1" Cod de procedură penală, aplicându-i acestuia o sancțiune administrativă de 1000 lei, câtă vreme nu se poate reține sub nici o formă că fapta săvârșită de inculpat nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, față de modul de săvârșire a faptei, scopul urmărit, iar aplicarea unei sancțiuni va realiza în vreo măsură cât de mică la îndreptarea acestuia.
Apărătorul inculpatului intimat solicită respingerea recursului declarat de parchet ca fiind nefondat și menținerea ca legală și temeinică a deciziei Tribunalului Bihor. Apreciază că, în mod corect, instanța de apel a apreciat că fapta comisă de inculpat nu atinge gradul de pericol social al unei infracțiuni, fiind în mod vădit lipsită de importanță și că scopul educativ al pedepsei poate fi atins și prin aplicarea unei sancțiuni administrative.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului penal de față constată următoarele:
Prin sentința penală nr.1867 din 20.10.2006, pronunțată de Judecătoria Oradea, în baza art.290 alin.1 Cod penal, cu aplic. art.63 Cod penal și art.13 Cod penal, a fost condamnat inculpatul, pentru comiterea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, la pedeapsa de 2.500 lei amendă penală,
S-a atras atenția inculpatului asupra prev. art.63 ind.1 Cod penal.
În baza art.118 lit.a,b Cod penal s-a dispus confiscarea specială a adeverințelor de venit cu nr.58 și 59/26.02.2002 emise de SC " " SRL - O și în baza art.348 Cod de procedură penală s-a dispus confiscarea specială a acestora ca fiind false.
În baza art.191 alin.1 Cod de procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 340 lei Ron cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarea stare de fapt:
Începând din anul 1999 inculpatul a fost angajat la SC " " SRL - O în calitate de merceolog.societate la care calitatea de asociat unic și administrator îl are tatăl inculpatului, numitul.
Tot la această societate au fost angajați în calitate de secretară învinuita, învinuita (fostă ) în calitate de contabilă, învinuitul în calitate de jurist.(filele 42-132)
În cursul lunii februarie 2002 inculpatul a solicitat de la Banca Românească SA Sucursala O acordarea unui credit pentru cumpărarea de bunuri de folosință îndelungată, respectiv un sistem complet PC, de la SC " " SRL.(fila 19-23)
Învinuita a fost de acord să fie girant pentru creditul bancar.
În această perioadă administratorul firmei numitul se afla în Italia la punctul de lucru al firmei, unde executa cu muncitorii români lucrări în construcții.
Pentru a beneficia de credit, inculpatul a prezentat două adeverințe de venit Tip prin care s-a atestat în mod mincinos că veniturile salariale sunt în cuantum de 7.500.000 Rol și cele ale girantului respectiv cele ale învinuitei, prietena inculpatului care de asemenea era angajată la SC " " SRL - O, erau în cuantum de 7.000.000 Rol.
Aceste adeverințe au fost completate în fals de învinuitul, martor în prezenta cauză și au fost prezentate de inculpat învinuitei (fostă ) contabilă la respectiva societate.
Învinuita (fostă ) l-a atenționat pe inculpat că sumele trecute pe adeverință sunt mai mari decât cele reale, dar inculpatul l-a asigurat că tatăl său știe de acel împrumut și că nu vor fi probleme întrucât va plăti ratele lunare. Învinuita a declarat că de frică să nu-și piardă locul de muncă, știind că inculpatul este fiul patronului, a semnat cele două adeverințe de venit, atestând astfel că veniturile celor doi sunt cele consemnate în adeverințe.
Folosindu-se de aceste două adeverințe de venit, în data de 27.02.2002 inculpatul a încheiat cu Banca Românească SA Sucursala O un contract de credit bancar pentru cumpărarea de bunuri de folosință îndelungată, și a obținut un împrumut în sumă de 1.981 USD ce l-a folosit pentru achiziționarea de la SC " " SRL a unui sistem complet PC.
Inculpatul până în luna august 2003 achitat ratele lunare, când a încetat plățile din cauza problemelor financiare, rămânând restant cu suma de 1484,62 USD ce include și dobânzile, motiv pentru care Banca Românească SA Sucursala Oad epus plângere la Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea, după ce în prealabil a procedat la declanșarea procedurii de executare silită, în cadrul căreia executorul bancar solicitând relații de la. - B O, a aflat că retribuțiile inculpatului și ale girantului erau altele decât cele trecute în adeverințele de venit (filele 27 dosar 3608/P/2004).
Astfel, s-a stabilit că salariile de încadrare a inculpatului și al învinuitei, prietena inculpatului, erau de 3.248.000 lei începând cu data de 01.04.2001 și de 1.516.000 lei începând cu data de 01.04.2001 până la data de 01.03.2002 și nu de 7.500.000 lei respectiv de 7.000.000 lei așa cum s-au menționat în cele două adeverințe de venit.
În data de 28.01.2005 inculpatul a mai depus cu foaia de vărsământ la Banca Românească SA Sucursala O suma de 400 USD, obținând și un acord de plată prin care s-a angajat să până la data de 30.06.2005 datoria de 1173,42 USD din care creditul restant era de 1061 USD restul reprezentând penalități, datoria nefiind achitată nici până la data prezentă conform actelor depuse la dosar.
Cu privire la cele două adeverințe de venit, în cursul urmăririi penale s-a efectuat o constatare tehnico-științifică grafică (filele 141-145 dosar 3608/P/2004) din concluziile căruia rezultă că adeverințele de venit cu nr.58 și 59 din datele de 26.02.2002 eliberate de SC " " SRL - O pe numele de și și cererea de credit pentru persoane fizice cu nr.783 din 26.02.2002 pe numele de au fost întocmite de aceeași persoană.
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea în baza art.11 pct.1 lit.b și art.10 lit.d Cod de procedură penală respectiv art.11 pct.1 lit.b și art.10 lit.b ind.1 Cod de procedură penală s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală pentru faptele prev. de art.26 Cod penal rap. la art.290 Cod penal și art.291 Cod penal a învinuiților, și și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat apel inc., solicitând, prin intermediul apărătorului său, admiterea apelului, desființarea hotărârii primei instanțe și achitarea sa sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev.de art.290 al.1 Cod Penal, deoarece, potrivit practicii, în cartea de muncă se trecea salariul minim pe economie, însă în fapt inculpatul, fiind detașat în altă țară, i se acordau diurne,chirie, care sunt luate în considerare de bănci la acordarea unor credite.
Prin decizia penală nr.276/A din 3 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Bihor, a fost admis apelul penal declarat de către inculpatul împotriva sentinței penale nr.1867 din 20 octombrie 2006, pronunțată de Judecătoria Oradea, pe care o desființează, în sensul că a înlăturat dispoziția de condamnare a inculpatului la pedeapsa de 2.500 lei amendă penală, aplicată în baza art.290 al.1 penal cu aplioc.art.63 penal și art.13 Cod penal.
În baza art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.b/1 Cod de procedură penală coroborat cu art.18/1 Cod penal, l-a achitat pe inculpat pentru infracțiunea prev.de art.290 al.1Cod penal.
În baza art.18/1 al.3Cod penal rap.la art.91 Cod penal, a aplicat inculpatului 1.000 RON, amendă cu caracter administrativ, menținând restul dispozițiunilor sentinței apelate.
Pentru a pronunța această decizie tribunalul a constatat că starea de fapt a fost corect stabilită, just argumentată, conformă cu probele administrate în cauză, încadrarea juridică a faptei comise de inculpat fiind pe deplin legală și temeinică.
Astfel, din probele administrate în cauză, rezultă indubitabil faptul că în timp ce inc. era angajat la firma SC " " SRL O, în calitate de merceolog, a semnat la rubrica "director" 2 adeverințe de venit pe numele său și a numitei, completate de numitul - juristul societății și prin care se atesta că aceștia beneficiază de venituri mai mari decât în realitate, adeverințe care mai apoi le-a folosit pentru obținerea unui credit de la Banca Românească SA - Sucursala
De menționat că, audiat fiind în fața instanței de apel (fila 56), inculpatul a recunoscut că a semnat cele 2 adeverințe la rubrica "director", deși, conform contractului de muncă (aflat în copie xerox la fila 130 dosar ), acesta era angajat la firma SC SRL, în calitate de merceolog.
Pe de altă parte însă, s-a apreciat că fapta comisă de inculpat, prin modul de săvârșire și consecințele minime produse, nu atinge gradul de pericol social al unei infracțiuni, fiind în mod vădit lipsită de importanță. Mai mult, inculpatul a recunoscut parțial comiterea faptei și este la primul contact cu legea penală.
Împotriva prezentei decizii penale a declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, invocând prevederile art. 385 indice 4 Cod de procedură penală, pentru cazul prevăzut de art. 385 indice 9 pct. 18 Cod procedură penală, în sensul că s-a comis o gravă eroare de fapt având drept consecință pronunțarea unei greșite hotărâri de achitare a inculpatului.
În motivarea recursului se apreciază că decizia penală recurată este nelegală și netemeinică.
S-a apreciat ca la stabilirea în concret a gradului de pericol social al unei fapte, instanța de judecată trebuie să țină seama de mai multe aspecte, așa cum prevăd dispozițiile art.18 indice 1 Cod penal.
În cuprinsul motivelor de recurs sunt analizate modul și mijlocele de comitere a infracțiunii de către inculpat, care a antrenat în activitatea sa infracțională încă 3 persoane. În ceea ce privește scopul urmărit acesta a fost evident acela de a i se aproba creditul pentru achiziționarea unor bunuri, iar în lipsa acelor adeverințe acest lucru nu ar fi fost posibil.
Infracțiunea reținută în sarcina inculpatului este una de pericol dar chiar și în aceste condiții trebuie remarcat faptul că fapta sa a produs indirect un prejudiciu în sensul că și în prezent are un debit de 1173, 42 USD la Banca Românească.
Analizând decizia recurată prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, potrivit art. 385 indice 14 Cod de procedură penală și sub aspectul tuturor motivelor de casare prevăzute la art. 385 indice 9 Cod de procedură penală, Curtea constată că instanța de apel la aplicarea prevederilor art. 18 indice 1 Cod penal a avut în vedere, că fapta comisă de inculpat, prin modul de săvârșire și consecințele minime produse, nu atinge gradul de pericol social al unei infracțiuni, fiind în mod vădit lipsită de importanță. Inculpatul a recunoscut, chiar și numai parțial săvârșirea faptei, fiind la primul contact cu legea penală.
În acest sens, doctrina a statuat printre criteriile de determinare a gradului de pericol social, valoarea socială pusă în pericol ori vătămată, gravitatea vătămării sau periclitării, calitatea și persoana făptuitoarei, frecvența faptei și împrejurările săvârșirii acesteia.
Art. 18 indice 1 Cod penal statuează că nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, dacă prin atingerea minimă adusă uneia din valorile sociale ocrotite de lege și prin conținutul ei concret este în mod vădit lipsită de importanță și nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
Apreciem că rațiunile fundamentale ale incriminării unor fapte ca infracțiuni, constau în gravitatea acestora și în oportunitatea aplicării sancțiunii penale. Nu este suficient ca un comportament să aducă atingere unei valori sociale chiar de importanță unanim recunoscută ci mai este necesar ca aceasta să poată fi apărată eficient numai prin intermediul unei pedepse.
Sancționarea cu pedeapsă penală a unei fapte trebuie să dea expresie, caracterului său ofensiv la adresa valorilor sociale cu relevanță penală, conferind legitimitate încriminării.
Elementul decisiv rămâne, la aprecierea incidenței art. 18 indice 1 Cod penal considerentele instanței în raport de circumstanțele concrete ale cauzei, atât referitoare la faptă cât și cele referitoare la inculpat.
Ca atare în baza art. 385 indice 15 pct. 1 lit. b Cod de procedură penală respinge ca nefundat recursul penal declarat împotriva deciziei penale sus arătate, pe care o menține în întregime.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
In baza art. 385/15 pct. 1 lit."b" Cod procedură penală,
RESPINGE ca nefondat recursul penal declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BIHOR, împotriva deciziei penale nr. 276/ din 03 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime, privind pe inculpatul intimat .
DEFINITIVA.
Pronunțată în ședința publică azi, 13 martie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
În concediu de odihnă
Semnează președintele
completului
Red. dec. CM/31.03.2008
Jud. apel. -
Jud. fond.
Tehnored. AS/01.04.2008
Președinte:Crișan MarinelaJudecători:Crișan Marinela, Condrovici Adela, Sotoc Daniela
