Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 758/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 758/R/2008
Ședința publică din 16 decembrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Maria Boer JUDECĂTOR 2: Delia Purice
JUDECĂTORI: Maria Boer, Delia Purice, Iuliana Moldovan Președinte Secția Penală
- -
GREFIER: - -
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ reprezentat prin PROCUROR -.
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul, aflat în Penitenciarul Gherla, împotriva deciziei penale nr. 214/A/9 iulie 2008 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Cluj, inculpatul fiind trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii de furt calificat, prev. și ped. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g și i pen. cu aplicarea art. 99 alin. 3.pen.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul, aflat în stare de arest, asistat de apărător ales, av., cu delegație avocațială la dosar, partea responsabile civilmente, lipsă fiind partea responsabilă civilmente, partea civilă, Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj și Consiliul Local C-
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată că a fost soluționată excepția de neconstituționalitate invocată în cauză, prin depunerea la dosarul cauzei la data de 15 decembrie 2008 prin serviciul registratură a unei copii de pe decizia pronunțată de Curtea Constituțională prin care a fost soluționată excepția de neconstituționalitate invocată în cauză.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul asupra recursului.
Apărătorul ales al inculpatului arată că susține recursul declarat de inculpat împotriva hotărârilor pronunțate în cauză, casarea acestora și rejudecând să se pronunțe o nouă hotărâre prin care să se dispună înlocuirea măsurii internării într-un centru de reeducare cu o măsură educativă mai blândă. Părinții minorului și-au luat angajamentul să-l supravegheze mai aproape. Apreciază că există o contradicție majoră între teorie și practică, respectiv măsura educativă a internării într-un centru de reeducare se aseamănă cu cel de detenție efectivă. Apreciază că scopul ar putea fi atins și prin aplicarea unei măsuri educative mai blânde și anume libertatea supravegheată. Pedeapsa pentru furt calificat în cazul unui infractor minor este între 1 an și 6 luni și 7 ani și 6 luni. Inculpatul a recunoscut fapta comisă, a regretat-o, iar prejudiciul cauzat nu este foarte ridicat. Dacă s-ar fi aplicat o pedeapsă privativă de libertate ar fi fost înspre minim, de aproximativ 1 an și Situația ar fi fost mai favorabilă dacă i s-ar fi aplicat o pedeapsă.
Apreciază că perioada petrecută în regim de restrângere de libertate este îndestulătoare pentru inculpat.
În concluzie, solicită admiterea recursului, cu consecința luării unei măsuri educative mai blânde.
Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat. Apreciază că măsura luată de către instanța de fond este temeinică și legală, iar măsura educativă a internării într-un centru de reeducare este corect aplicată. Inculpatul a renunțat la școală de la vârsta de 10,11 ani și a scăpat de sub supravegherea părinților. A comis fapte grave și a avut un anturaj nefavorabil. Instanța în mod corect a decis internarea acestuia pentru a-l rupe din acel mediu. Minorul mai are în curs de desfășurare și alte dosare penale.
În concluzie, solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat și menținerea ca legale și temeinice a hotărârilor pronunțate în cauză.
Apărătorul ales al inculpatului, având cuvântul în replică, arată că inculpatul mai are un dosar pe rolul instanțelor, în care este trimis în judecată pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de furt. Politica penală referitoare la măsura educativă a internării într-un centru de reeducare este mult prea. Tatăl inculpatului este plecat în străinătate, dar este mama lui care se poate ocupa de el.
Partea responabilă civilmente arată că achiesează la concluziile apărătorului inculpatului.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că e de acord cu apărătorul său.
CURTEA
Prin sentința penală nr. 346/2008 din data de 24 aprilie 2008 pronunțată de Judecătoria Cluj -N în dosar nr-, a fost condamnat inculpatul fiul lui și, născut la data de 28.03.1991 in C N, cetățean român, necăsătorit, studii 2 clase, stagiul militar nesatisfăcut, fără ocupație, fără loc de muncă, cu antecedente penale, CNP -, domiciliat in C N, str. G-ral nr.37 judo C pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. și ped. de art.208 alin.1, 209 alin.1 lit.a, g și i pen. cu aplic, art.99 alin. 3.pen. la o pedeapsă stabilită în condițiile art.109 pen. de 2 ani închisoare în regim de detenție
In temeiul art.71 alin.2 pen. i-au fost interzice inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a doua și lit. b pen. pe durata stabilită în art.71 alin.2 pen. după împlinirea vârstei de 18 ani.
In baza art.350 pr.pen. a fost menținut arestul preventiv al inculpatului și în temeiul art.88 pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestului preventiv din data de 25.03.2008 la zi.
In baza art.10l pen. rap. la art.104 și art.106 pen. s-a dispus internarea într-un centru de reeducare a inculpatului minor fiul lui și, născut la data de 27.09.1993 în C N, cetățean român, studii 4 clase, necăsătorit, fără ocupație, fără loc de muncă, fără antecedente penale, stagiul militar nesatisfăcut, CNP -, domiciliat în C N,- jud. C, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. și ped. de art.208 alin.l, 209 alin.l lit.a, g și i pen. cu aplic, art.99 și urm. pen.
I s-au pus în vedere inculpatului minor dispozițiile art.l07 pen. privind condițiile revocării internării minorului.
In baza art.490 alin.l și 2.pr.pen. s-a dispus executarea de îndată a măsurii luate și s-a dispus trimiterea unei copii după hotărâre organului de poliție și anume Poliția municipiului C N, care urmează să ia măsuri de internare a minorului.
S-a constatat că inculpatul minor a fost arestat preventiv în prezenta cauză din 26.03.2008 la zi.
In baza art.350 alin.3 lit.d pr.pen. s-a dispus punerea în libertate a inculpatului dacă nu este arestat în altă cauză.
S-a constatat recuperat parțial prejudiciul cauzat părții civile prin recuperarea bunurilor potrivit dovezilor de ridicare-predare de la dosarul cauzei.
A fost admisă în parte acțiunea civilă formulată în cauză de partea civilă și în temeiul art.14 pr.pen. rap. la art.346 pr.pen. combinat cu art.998 civil, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1853,20 lei către partea civilă și în temeiul art.14 pr.pen. rap. la art.346 pr.pen. combinat cu art.998 civil și art.1000 alin.2 civil a fost obligat inculpatul în solidar cu părțile responsabile civilmente și la plata sumei de 1000 lei, a sumei de 15 dolari USA sau contravaloarea in lei calculată la cursul BNR din ziua plății către partea civilă și au fost respinse restul pretențiilor civile ca neîntemeiate.
In temeiul art. 118 alin.l lit.e și alin.4 penal s-a dispus confiscarea specială în favoarea statului de la inculpatul a sumei de 100 lei, corelativ cu faptul că bunul a fost ridicat și predat părții civile, iar persoana care le-a cumpărat nu a formulat acțiune civilă în cauză.
In temeiul art.191 alin.l, 2, 3.pr.pen. au fost obligați inculpații la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat astfel: pe inculpatul la plata sumei de 300 lei, iar pe inculpatul în solidar cu părțile responsabile civilmente și la plata sumei de 300 lei.
Conform art.189 pr.pen. onorariul av. oficiu în sumă de 100 lei a fost avansat din și suma de 100 pentru inculpatul.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:
In seara zilei de 22.03.2008, inculpatul se afla în Barul "" din municipiul C N și se pe unul din computerele din bar. Acesta a observat că la un alt calculator se aflau inculpatul și martorii A și și acești a jucându-se pe internet. La un moment dat cei trei au părăsit barul, însoțiți fiind de către martora. La scurtă vreme susnumita a revenit în bar, iar inculpatul și martorii A și s-au deplasat în zona Parcului Central din municipiul C N, pentru a se plimba.
Ajungând in zona străzii - din Municipiul C N, inculpatul și martorii A și au hotărât să sustragă bunuri din apartamentele din zonă. Ca atare, susnumiții au urmărit să găsească un apartament care să aibă stinsă instalația de iluminat. La un moment dat, aceștia au observat că unul dintre apartamentele de la etajul I al unui bloc nu este luminat și au pătruns in curtea interioară a imobilului. Aici, inculpatul a așteptat sub balconul imobilului, timp in care martorii A și au escaladat grilajul din fier, care proteja balconul de la parter, ajungând
astfel la balconul de la etajul După ce aceștia s-au asigurat că nu este nimeni in
"
. locuință, l-au chemat și pe inculpatul, motiv pentru care
escaladat și acesta grilajul, ajungând in balcon. Aici, inculpatul și martorii au forțat ușa din material termopan, care despărțea balconul de interiorul locuinței, aceasta cedând. Ulterior, cei trei au intrat in interiorul apartamentului, au aprins lumina și au căutat diferite bunuri de valoare, pretabile a fi sustrase. Inculpatul a găsit și a sustras suma de 1000 lei, un din material galben cu pietre și un telefon mobil marca Samsung, martorul a luat la rândul său bani și un telefon mobil marca Nokia, iar martorul Aag ăsit un laptop insă, sfătuit fiind de către inculpatul, nu l-a luat.
Ulterior, inculpatul și martorii au părăsit locuința, în aceeași modalitate în care intraseră. Inculpatul a aruncat apoi ul într-un canal pentru a nu fi găsit asupra sa la un eventual control, după care, însoțit de martorul s-a deplasat cu un taxi metru la Barul " " din Municipiul C N, loc unde au împărțit banii și bunurile.
Martorii și A s-au deplasat din nou la Barul "" și aici s-au întâlnit cu inculpatul. Martorii i-au precizat acestuia faptul că au sustras bunuri dintr-o locuință aflată lângă din Municipiul C N și i-au propus să se întoarcă în acel apartament pentru a sustrage și alte bunuri. Cei doi i-au relatat că au sustras suma de 1200 lei și că in locuință se mai află un laptop, precum și alte bunuri. Inculpatul a constatat că martorul minor avea asupra lui 2 și suma de 150 lei într-unul din buzunare, precum și suma de 350 de lei și 15 dolari într-unul din papuci.
In continuare, inculpatul și cei doi martori s-au deplasat cu un taxi la adresa respectivă, au intrat în curtea imobilului, au escaladat toți trei grilajul care proteja balconul de la parter și au pătruns în balconul de la etajul
Aici au constatat faptul că ușa, pe care se făcea accesul în cameră, era deschisă, motiv pentru care au pătruns în interior. Inculpatul a găsit 2 brățări din metal galben pe unul dintre paturile din încăpere, iar într-o altă cameră, a găsit un telefon mobil marca Nokia, bunuri pe care le-a sustras.
Martorul a sustras un laptop și două camere video, un ceas din metal galben, precum și o brățară, bunuri pe care le-a pus intr-o de nailon.
Martorul minor Aas ustras mai multe monede de 50 de bani, 10 bani, precum și monede vechi de 100 Rol și o sticlă de vin pe care le-a pus într-o altă de nailon.
Ulterior, cei trei au părăsit locuința în aceeași modalitate în care intraseră și au escaladat un gard, care împrejmuia curtea unei școli din apropiere. Aici, inculpatul a primit una dintre cele două camere video însă, întrucât nu i-a plăcut, i-a restituit-o martorului, primind în schimb brățara din metal galben și suma de aproximativ 5 lei în monede de 50 de bani.
In continuare, inculpatul și martorul A au luat câte un taximetru, iar a intrat într-o curte din apropiere.
Inculpatul s-a deplasat apoi la o casă de amanet, situată în zona Magazinului "" și a amanetat două dintre cele trei brățări sustrase, folosind datele de identificare ale martorei (verișoara sa), primind in schimb suma de 700 lei.
A doua zi inculpatul s-a întâlnit cu martorul și uzând de datele de identificare ale acestuia, a amanetat la aceiași casă de amanet și cea de-a treia brățară și telefonul mobil furat, primind în schimb suma de 600 lei.
Cu ocazia audierii, inculpatul minor (14 ani) a declarat că in noaptea de 22/23 martie 2008, pătruns in locuința părții vătămate din mun. C N,-,.5, judo C, prin escaladarea și forțarea unei uși de balcon, împreună cu mi norii și A, sustrăgând din locuința acesteia suma de 1000 lei dintr-un sertar al noptierei din partea a patului din camera care avea ieșire spre balcon. Totodată, inculpatul a declarat că a mai sustras și un telefon mobil marca "Samsung" model D 900 I in stare de funcționare, pe care l-a găsit pe dulap in aceeași cameră din care a sustras și banii, și pe care l-a predat organelor de poliție pe bază de dovadă.
Cu ocazia audierii, inculpatul minor în vârstă de 17 ani în calitate de învinuit și inculpat în cauză, a declarat că a pătruns în locuința părții vătămate din mun. C N,-,.5, prin escaladarea balconului, precizând că a observat că ușa de la balcon era întredeschisă, motiv pentru care a intrat în locuință împreună cu minorii și A, de unde a sustras două brățări aflate pe patul din camera în care au intrat pe ușa de balcon, precum și un telefon mobil marca Nokia 6230 1. Inculpatul a mai precizat în declarațiile sale că a știut faptul că în acea locuință mai intraseră anterior inculpatul și cei doi martori minori și A.
Totodată, din declarația inculpatului minor a rezultat că acesta a depus la o casă de amanet din municipiul CNt rei brățări și un telefon mobil prin intermediul unui prieten de-al acestuia "", folosindu-se de datele de identitate ale verișoarei acestuia -.
Cu ocazia audierii martorei, aceasta a declarat că în noaptea de 22/23 martie 2008, s-a deplasat cu un taxi spre Parcul Central din mun. CNî mpreună cu inculpatul și cu martorii minori și A, iar împreună cu aceștia și-au continuat deplasarea către un bloc din zonă. La un moment dat, cei trei tineri care o insoțeau s-au urcat pe balconul de la etajul unu al unui apartament, însă ea nu s-a urcat în acel balcon, ci i-a părăsit pe cei trei tineri la scurt timp și s-a întors în barul "" de unde plecase inițial. Ulterior martora s-a întâlnit cu numitul A în barul "", ocazie cu care acesta i-a relatat că a pătruns în apartamentul precizat mai sus, de unde a sustras suma de 50 de lei, bani pe care i-au cheltuit împreună (și-au cumpărat produse alimentare și țigări). Totodată martora a declarat că în timp ce se afla in barul "", martorii minori,
A și inculpatul au plecat împreună, aflând ulterior de la martorul A, că a fost încă o dată în acel apartament, de unde acesta a sustras o cu monede și bijuterii, pe care a doua zi le-a schimbat, iar bijuteriile le-au vândut împreună, cu banii obținuți cumpărându-și îmbrăcăminte și produse alimentare.
Audiat în urmărire penală, martorul în calitate de făptuitor în cauză, acesta a precizat că în noaptea de 22/23 martie 2008 pătruns în locuința părții vătămate situată în mun. C N-,.5 jud. C, de două ori, prin escaladarea balconului și forțarea ușii de acces, inițial fiind însoțit de inculpatul și martorul A, iar ulterior împreună cu inculpatul și martorul A, sustrăgând din interiorul locuinței mai multe bunuri, printre care și un briceag, pe care l-a predat organelor de poliție pe bază de dovadă.
Martorul Aad eclarat că în noaptea de 22/23 martie 2008 pătruns în locuința părții vătămate situată în mun. C N-,.5 jud. C de două ori, prin escaladarea balconului și forțarea ușii de acces, respectiv, prima dată fiind însoțit de inculpatul și de martorul, iar a doua oară, împreună cu inculpatul minor și martorul, sustrăgând din interiorul locuinței mai multe bunuri, printre care și o cu monede.
In urma furtului s-a efectuat o reconstituire la fața locului de către organele de poliție în prezența inculpaților și a martorilor asistenți, context în care martora a declarat că în prezența sa au fost aduși doi tineri, care au spart un apartament din același bloc în care locuiește și care au indicat modul în care au pătruns în locuință prin escaladarea balconului, folosindu-se de grilajul de la geamul situat la parter, sub acel apartament. Aceeași martoră a indicat faptul că s-au efectuat fotografii, iar tinerii au recunoscut fapta comisă, că au sustras bunuri, însă nu cunoaște aspecte legate de bunurile care au fost sustrase. Pe de altă parte împrejurarea că martora nu poate să indice dacă acei tineri sunt aceeași cu inculpații prezenți în fața instanței, nu are o relevanță deosebită în cauză, atâta timp cât probele de la dosar confirmă prezența inculpaților la reconstituirea efectuată și de asemenea, atitudinea inculpaților a fost în sensul recunoașterii comiterii faptelor.
De asemenea, au fost audiat martorul și care confirmă că a cumpărat de la inculpatul un telefon mobil cu suma de 100 lei și a fost prezent când acesta a amanetat o brățară.
Martorul a arătat că a văzut o brățară la numitul, despre care a știut că a fost cumpărată de la inculpatul, precum și, respectiv, cei doi au achiziționat de la numitul un laptop cu 790 lei și o cameră video cu 50 lei, bunuri predate organelor de poliție.
Martorii și G au confirmat aceeași împrejurare, și anume faptul că au cumpărat cu suma de 80 lei de la un băiat și o fată ( și ) o pereche cercei și un lanț, bunuri vândute ulterior altor persoane.
Probele administrate în cauză s-au coroborat cu declarațiile inculpaților și dovedesc fără putință de tăgadă vinovăția acestora cu privire la fapta pentru care sunt trimiși în judecată, astfel că readministrarea întregii probațiuni testimoniale din urmărire penală nu apare întemeiată.
Faptele și vinovăția inculpaților au fost dovedite cu următoarele mijloace de probă: procese-verbale de consemnare a plângerii, proces-verbal de cercetare la fața locului și planșe foto, proces-verbal de conducere în teren, raport de constatare tehnico-științifică dactiloscopică, procese-verbale de reconstituire, declarațiile părții vătămate, dovezi de ridicare și predare bunuri, declarațiile de inculpați, raport de expertiză medico-legală psihiatrică, declarația învinuitei, declarații de făptuitori, declarații de martori, procese-verbale de prezentare a materialului de urmărire penală.
S-a reținut că în drept, fapta inculpatului, care la data de la data de 23.03.2008 pe timp de noapte, împreună cu alte persoane, prin escaladare a pătruns în apartamentul părții vătămate, de unde a sustras mai multe bunuri pe care și le-a însușit pe nedrept, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. și ped. de art.208 alin.l și art. 209 alin.l lit.a, g și i pen. cu aplic, art.99 și urm. pen.
Fapta inculpatului care la data de 23.03.2008 pe timp de noapte, împreună cu alte persoane, prin escaladare și efracție, a pătruns în apartamentul părții vătămate, de unde a sustras mai multe bunuri, pe care și le-au însușit pe nedrept întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. și ped. de art.208 alin.l și art. 209 alin.l lit.a, g și i pen. cu aplic, art.99 și urm. pen.
La individualizarea judiciară a pedepsei care i-a fost aplicată inculpatului, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art.72 pen. limitele speciale de pedeapsă prevăzute de textul incriminator și aplicabil minorilor, gradul de pericol social ridicat al faptei, atitudinea inculpatului care recunoaște fapta, precum și împrejurarea potrivit căreia prejudiciul a fost recuperat parțial prin demersurile depuse de organele de poliție.
Cu privire la acest inculpat din datele obținute a reieșit că anturajul (familia, prietenii) sunt cunoscuți cu un comportament delincvențional, ceea ce a afectat negativ dezvoltarea morală a lui, care a adoptat un set de valori care promovează săvârșirea de infracțiuni.
Inculpatul a comis mai multe fapte penale (furt de cai, furturi din locuințe, furt de autoturisme, conducere fără permis, tâlhărie) pentru care a fost sau este judecat în prezent. Până acum a fost condamnat la o pedeapsă de 3 luni închisoare, pe care a executat-o în cursul anului 2007. Tot atunci (în perioada 12.02.2007 - 10.01.2008) a fost arestat preventiv, pentru comiterea unei infracțiuni de tâlhărie.
Pentru unele din faptele săvârșite, el a fost condamnat în prezent în primă instanță în dosarele penale nr- și - la două pedepse (de 1 an și 5 luni, respectiv 1 an și 8 luni) a căror executare a fost suspendată condiționat.
Minorul a menționat că a participat împreună cu rudele sale sau prieteni la comiterea unui număr mare de infracțiuni, pentru a-și satisface nevoile personale (de trai, de distracție) și nu manifestă regrete față de comportamentul avut.
După liberarea din penitenciar, din data de 10.01.2008 și până ce a fost arestat din nou (26.03.2008) inculpatul a locuit în cea mai mare parte a timpului în C N, la rudele sale din cartierul. El nu s-a implicat în muncă, așa cum declara consilierului de probațiune, cu ocazia derulării interviului în penitenciar în cursul anului 2007, ci a preferat să stea aproape de anturajul său.
Inculpatul a motivat comiterea infracțiunii prin dorința de a obține bani în mod facil. El nu a manifestat regrete față de consecințele asupra părții vătămate ori cele personale și nu conștientizează necesitatea schimbării conduitei, nu are planuri concrete de viitor și nu-l deranjează faptul că nu are o rețea de suport (familie), care să-l sprijine după liberare să se integreze în societate și să-i ofere modele pozitive de comportament.
Modelul negativ al părinților (cerșit, fapte penale), anturajul delicvențial, neocuparea timpului cu activități constructive, situația materială precară a familiei și dorința de a nu fi controlat, respectiv dorința de a se distra, au condus la adoptarea unui comportament antisocial de către inculpat încă de. Aceste elemente, alături de lipsa efectului privării sale de libertate pentru aproape un an, constituie aspectele care au facilitat comiterea de către inculpat a prezentei infracțiuni.
Dezinteresul față de școală și lipsa unei experiențe consistente de muncă, respectiv a unor planuri realiste legate de viitor, dar și comiterea mai multor tipuri de infracțiuni până în prezent (inclusiv cu violență, spargeri de locuință) influențează în mod negativ situația minorului.
In plus, privarea anterioară de libertate și experiența negativă a închisorii nu
l-a determinat pe să-și schimbe comportamentul.
Din cadrul perspectivelor de reintegrare în societate s-a apreciat că nu
există indicii care să arate că situația acestuia se va îmbunătăți în cazul în care se va afla în libertate.
Simpla recunoaștere a faptei comise nu convinge necesitatea aplicării unor circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului raportat la numărul de fapte comise până în prezent și la perseverența infracțională de care a dat dovadă la scurt timp după liberarea din penitenciar ianuarie 2008, revenit în câmpul infracțional.
Judecând în aceste limite s-a reținut că aplicarea unei pedepse de 2 ani închisoare în detenție este în măsură să contribuie la realizarea scopurilor coercitive și reeducative ale legii penale.
In temeiul art.7l alin.2 pen. a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a doua și lit b pen. pe durata stabilită în art.7l alin.2 pen. după fi împlinirea vârstei de 18 ani.
Potrivit art.350 pr.pen. a menținut arestul preventiva inculpatului și a dedus din pedeapsa aplicată reținerea și durata arestului preventiv începând cu data de 25.03.2008 până la zi.
Referitor la inculpatul minor, alături de cele invocate mai sus, care se regăsesc în mare parte și în privința acestuia, excepția constând în aceea că până la împlinirea vârstei de 14 ani nu a răspuns penal pentru faptele comise, instanța de fond a avut în vedere la alegerea sancțiunii care i-a fost aplicată acestuia și datele constatate în referatul de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj.
S-a reținut din relatările tatălui inculpatului că acesta obține sume considerabile de bani, între 1500-5000 Euro lunar, astfel că membrii familiei nu au de suferit și chiar dacă a lipsit de acasă a asigurat minorului o situație materială și facilități mai bune decât ar fi fost necesar, astfel că nu s-a confruntat cu lipsuri care să-l determine să fure.
Inculpatul a început să creeze probleme părinților de la vârsta de 10-11 ani, iar acestea au constat în principal în acte repetate de neascultare (plecarea de acasă ziua și noaptea, fără permisiunea lor), minciună sistematică, săvârșirea unor fapte de sustragere de bunuri de o valoare redusă (, fructe, animale), absenteism școlar etc. In ultimii doi ani, minorul s-a aflat frecvent în atenția lucrătorilor de poliție de pe raza municipiului C N, faptele de care era suspectat alături de alți tineri (sustragere de bani, telefoane și alte bunuri de valoare) fiind numeroase, iar unele cu o gravitate mare (prin valoarea prejudiciilor produse).
Măsurile luate de părinți pentru remedierea situației au constat în purtarea unor discuții cu minorul despre purtările sale, adresarea unor rugăminți de îndreptare, intensificarea supravegherii - prin însoțirea minorului la școală, căutarea acestuia in oraș, apelarea la sprijinul lucrătorilor de poliție, interdicția de a ieși din casă, aplicarea unor corecții fizice etc, însă acestea nu au avut nici un efect ambii părinți recunosc că nu au reușit să-și impună autoritatea în fața minorului și cred că acest fapt s-a datorat unor cauze precum: absența tatălui din familie pentru anumite perioade, aplicarea unor sancțiuni disciplinare mai puțin ferme decât ar fi fost necesar sau neaplicarea lor in toate cazurile când situația ar fi impus.
Inculpatul a recunoscut că nu i-a plăcut să asculte de părinți și să se supună controlului acestora, considerând că le era imposibil să-I țină în casă. El a arătat că simțea nevoia să fie împreună cu prietenii și să se distreze cu ei în oraș (la discotecă, la internet etc), iar pentru a suplimenta banii de cheltuială pe care îi primea de la familie, participa alături de ei la sustragerea de bunuri din locuințe și societăți comerciale. Tinerii din anturajul lui au vârste mai mari decât a lui, iar în prezent o mare parte dintre ei au primit sancțiuni privative de libertate sau li s-au aplicat măsuri educative.
Inculpatul și-a asumat responsabilitatea comiterii faptei pentru care este judecat în prezent și recunoaște că a participat la săvârșirea unor infracțiuni similare, atât înainte cât și după ce a împlinit vârsta de 14 ani, pentru a obține banii necesari pentru distracție și alte cheltuieli personale.
Din datele prezentate a reieșit că practicile parentale necorespunzătoare (lipsa de autoritate, supravegherea inadecvată, stilul disciplinar inconsecvent și inconsistent), anturajul infracțional, stilul de viață lipsit de responsabilități, bazat în principal pe distracție și nevoia obținerii unor venituri suplimentare pentru menținerea acestuia sau factorii care au favorizat implicarea minorului în comiterea de infracțiuni, având o experiență infracțională bogată dobândită de.
Cu toate că minorul nu are antecedente penale, se datorează faptului că nu avea vârsta pentru a răspunde penal, este cercetat în alte dosare penale de către lucrătorii Poliției municipiului CNp entru fapte de furt calificat după împlinirea vârstei de 14 ani, constând în sustrageri de bunuri din locuințe sau societăți comerciale.
In contextul celor mai sus reținute, inculpatul deși a beneficiat de resurse materiale pentru o bună creștere și dezvoltare, totuși practicile parentale au fost ineficiente, anturajul l-a influențat negativ, în conduita sa favorizând adoptarea unui stil de viață delicvențional, iar pentru îmbunătățirea situației s-a apreciat că este necesară schimbarea stilului de viață, care nu se poate asigura prin intermediul familiei, situația actuală denotă că aceasta nu a reușit în decursul a 4 ani de zile să găsească modalitatea adecvată inculpatului pentru a reveni intr-un climat licit
Analizând datele de mai sus menționate, instanța de fond a considerat că inculpatul a avut până în prezent un parcurs negativ. Având în vedere vârsta mică de la care minorul a adoptat un comportament infracțional, dar mai ales perseverența de care dă dovadă în săvârșirea de fapte penale, în lipsa eficienței măsurilor luate de familie, s-a considerat că o schimbare pozitivă ar putea interveni doar în situația în care inculpatul ar fi internat în cadrul unui centru de minori.
Această soluție ar răspunde pozitiv problemelor de comportament ale inculpatului în sensul că ar avea posibilitatea să continue pregătirea școlară și să dobândească o calificare, ar fi îndepărtat de actualul grup de prieteni cu comportament infracțional și de mediul în care trăiește în prezent
cu cele de mai sus, instanța de fond a luat o măsură educativă a internării acestuia într-un centru de reeducare conform art.101 pen. rap. la art.104 și art.106 pen. pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. și ped. de art.208 alin.l și art. 209 alin.l lit.a, g, i pen. cu aplic, art.99 și urm. pen.
In temeiul art. 107.pen. a pus în vedere inculpatului minor condițiile revocării internării minorului.
In baza art.490 alin.1 și 2.pr.pen. s-a dispus executarea de îndată a măsurii luate și a fost trimisă o copie după hotărâre organului de poliție și anume Poliția mun. C-N, care va lua măsuri în vederea internării minorului.
Instanța de fond, în temeiul art.350 alin.3 lit.d pr.pen. a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului dacă nu este arestat în altă cauză și a constatat că a fost arestat preventiv în prezentul dosar din 26.03.2008 la zi.
Partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 186.000 lei, constituind contravaloarea bunurilor sustrase, însă având în vedere că o parte din bunuri i-au fost restituite pe bază de dovadă, aceasta s-a mai constituit parte civilă cu suma de 177.000 lei.
In declarațiile succesiv date, partea vătămată arată că i-au fost sustrase mai multe bunuri respectiv 2 geci, monede 4 kg, laptop, 4 perechi pantofi damă, 1 pereche pantofi bărbați, cosmetice, 2 ceasuri bărbătești, 2 genți plastic, bijuterii / din aur, ceas aur, ceas "Geneve", cercei 15-20 perechi, inele 40, lanț 50, brățară, bijuterii, 2 telefoane mobile, cuțite, ochelari, 100 monede de 10 lei, suma de 20.000 lei și 12.000 Euro, fără a indica valoarea pentru fiecare bun sau greutatea fiecărui obiect sustras.
Partea vătămată a recuperat de la SC SRL - casă de amanet 3 brățări din aur a achitat suma de 1373,20 lei, iar pe bază de dovadă au fost restituite următoare bunuri părții civile: 1 laptop, 1 cameră video Sony, 1 inel metal alb, 2 telefoane mobile (Nokia și Samsung), ochelari, 1 briceag, 6 bancnote de 10 lei, 2 bucăți hârtie, 2 monede una de 10 bani și una de 1 leu, o sticlă de vin, 2 curele.
In contextul în care partea vătămată nu a fost în măsură să facă dovada pretențiilor solicitate, atât cu privire la bunurile despre care susține că au fost sustrase, cât și cu privire la valoarea acestora, deși sarcina probei îi revine în totalitate, instanța a analizat acțiunea civilă în cauză prin prisma celor dovedite, coroborând declarațiile inculpaților cu ale martorilor audiați în cauză.
Astfel, potrivit recunoașterii făcute de inculpați, a reieșit faptul că inculpatul a sustras suma de 1000 lei, un lanț pe care l-a aruncat și un telefon Samsung, predat organelor de poliție; numitul a luat un telefon mobil și 2, valută, iar ceva monede, primind de la inculpatul a anumită sumă de bani, iar a doua oară când s-au deplasat la apartament inculpatul a luat 2 brățări, 1 telefon Nokia, numitul, 1laptop, 2 camere video, 1 ceas, 1 brățară și care i-a dat-o împreună cu telefonul inculpatului, iar a sustras o pereche de ochelari, o pereche cercei, 1 lanț, 1 inel, o de monede pentru care a obținut suma de 400 lei, iar pentru cercei, lanț și inel a obținut 81 lei.
In lipsa altor probe, instanța de fond a reținut existența unui prejudiciu nerecuperat de partea civilă în sumă de 1853,20 lei produs de inculpatul (plata celor 3 brățări de la casa de amanet și cea pentru cercei și lanț, fapta fiind comisă de inculpatul cu și a fost obligat la plata contravalorii bunurilor sustrase și de cei doi și valorificate de aceștia, în limita în care s-a dovedit într-o oarecare măsură valoarea bunurilor, luând în considerare prețul obținut ca urmare a vânzării și nu valoarea reală, întrucât aceasta nu a fost dovedită), iar prejudiciul produs de inculpatul s-a dovedit a fi de 1000 lei și 15 dolari USA.
Există de asemenea și posibilitatea ca inculpații să fi sustras mai multe bunuri, aceasta întrucât s-au limitat a recunoaște doar bunurile care au fost găsite și predate părții vătămate, dar neexistând dovada concretă a existenței acestora in cuantumul și valoarea solicitată de partea civilă ca fiind sustrase de către inculpați, situația le profită acestora, partea civilă urmând a fi despăgubită in limita in care s-a dovedit acțiunea civilă, la valoarea la care martorii care au cumpărat bunurile și au indicat prețul plătit. Dovada prejudiciului cădea în sarcina exclusivă a părții civile și care nu a produs nici o probă în acest sens.
Raportat la cele de mai sus, instanța de fond a admis în parte acțiunea civilă formulată în cauză de partea civilă și în temeiul art.14 pr.pen. rap. la art.346 pr.pen. combinat cu art.998 civil, a obligat inculpatul la plata sumei de 1853,20 lei, iar în temeiul art.14 pr.pen. rap. la art.346 pr.pen. combinat cu art.998 civil și art.1000 alin.2 civ. a obligat pe inculpatul în solidar cu părțile responsabile civilmente și la plata sumei de 1000 lei și a sumei de 15 USD sau contravaloarea în lei calculată la cursul BNR din ziua plății către partea civilă și a respins restul pretențiilor civile ca neîntemeiate.
A constatat recuperat parțial prejudiciul cauzat părții civile prin recuperarea bunurilor potrivit dovezilor de ridicare-predare de la dosar urmărire penală.
In temeiul art.118 alin.1 lit.e și alin.4 pen. a dispus confiscarea specială în favoarea statului de la inculpatul a sumei de 100 lei obținută prin vânzarea telefonului marca Nokia numitului și care a fost predat părții civile corelativ cu faptul că numitul nu s-a constituit parte civilă în cauză.
In baza art.191 alin.1, 2, 3.pr.pen. a obligat pe inculpatul la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare avansate de stat, iar pe inculpatul în solidar cu părțile responsabile civilmente și la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 300 lei.
Conform art.189 pr.pen. onorariul avocațial oficiu în sumă de 100 lei a fost avansată din și suma de 100 lei s-a avansat din.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul, fiind nemulțumit de luarea în privința sa a măsurii educative a internării într-un centru de reeducare, măsură a cărei executare a fost dispusă de îndată, conform art. 490 al. 1.pen.Cod Penal, solicitând a se admite apelul declarat, cu consecința desființării sentinței penale atacate iar în urma rejudecării, a se dispune luarea unei alte măsuri educative, în speță libertatea supravegheată, conform art. 103.pen.
A declarat apel în cauză și inculpatul minor solicitând în principal, admiterea sa, desființarea sentinței penale atacate și a se dispune rejudecarea cauzei de către prima instanță, deoarece cu ocazia soluționării cauzei pe fond nu au fost respectate dispozițiile art. 484 al. 2.pen.Cod Penal, prima instanță având obligația desemnării unui curator pentru inculpatul minor în condițiile în care mama sa a decedat iar tatăl nu este cunoscut.
În subsidiar, s-a solicitat reducerea cuantumului pedepsei aplicate și a se face aplicarea dispozițiilor art. 81.pen. privind suspendarea condiționată a executării pedepsei.
Prin decizia penală nr.214/A din 09 iulie 2008, pronunțată de Tribunalul Cluj, s-a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul și ca tardiv apelul declarat de inculpatul .
În baza art. 350.pen.Cod Penal s-a menținut starea de arest a inculpatului și în baza art. 88.pen. s-a dedus din durata pedepsei aplicate timpul arestului preventiv de la 25.03.2008 la zi.
S-a stabilit în favoarea Baroului de Avocați C suma de 200 lei, reprezentând onorariile apărătorilor din oficiu care s-a avansat din.
Inculpații au fost obligați să plătească statului suma de câte 170 lei reprezentând cheltuieli judiciare în apel.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut că inculpatul minor a declarat apel împotriva sentinței penale nr.346/24.04.2008 a Judecătoriei Cluj -N la data de 08.05.2008 cu nerespectarea termenului legal de 10 zile prevăzut de art. 363 al. al. 3.pen.Cod Penal care în privința sa a curs de la data pronunțării, 24.04.2008, în condițiile în care acest inculpat a fost prezent la pronunțarea hotărârii, așa cum rezultă din cuprinsul minutei și al dispozitivului hotărârii.
Așadar, apelul declarat de către acest inculpat este tardiv, însă la termenul de judecată din data de 30.06.2008 când s-a pus în discuție excepția tardivității apelului declarat de către acest inculpat, acesta a solicitat prin avocat, extinderea și asupra sa a efectelor apelului declarat în termen de către celălalt inculpat, cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare pentru nerespectarea dispozițiilor art. 484 al. 2.pen.
Cod PenalÎntr-adevăr, apelul a fost declarat pentru inculpatul minor în termenul prevăzut de lege, însă efectul extensiv al apelului s-ar produce doar în situația în care apelul declarat de acesta ar fi fondat și ar crea acestui inculpat o situație mai favorabilă, în acest caz concret tribunalul considerând dimpotrivă, că apelul nu este fondat, pentru argumente ce vor fi expuse în cele ce urmează.
S-a reținut că prima instanță a reținut o stare de fapt conformă cu realitatea și întemeiată pe o apreciere obiectivă a probelor de la dosar, pe parcursul procesului penal fiind administrat un vast material probator care a confirmat împrejurarea că cei doi inculpați se fac vinovați de comiterea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată, aceștia recunoscând încă de la început săvârșirea faptelor și descriind circumstanțele concrete ale comiterii lor.
În concret, s-a reținut că în data de 23.03.2008 pe timp de noapte inculpații, împreună și cu alte persoane au pătruns prin escaladare și efracție în locuința părții vătămate, de unde au sustras mai mult bunuri pe care și le-au însușit.
Reținând în mod corect vinovăția inculpaților, prima instanță a acordat o atenție sporită individualizării și alegerii celei mai potrivite sancțiuni pentru inculpatul minor, având în vedere situația sa personală, concretizată în faptul că acesta a intrat în conflict cu legea penală de la o vârstă fragedă, respectiv 10-11 ani, renunțând la școală și fiind total scăpat de sub controlul părinților săi, adoptând un stil de viață antisocial, la început profitând de faptul că nu împlinise 14 ani și deci, nu putea răspunde penal.
Acest comportament al său a continuat însă și după împlinirea vârstei de 14 ani, în ultimii ani inculpatul aflându-se frecvent în atenția lucrătorilor de poliție, intrând într-un anturaj nefavorabil și continuând să comită fapte de o gravitate sporită, inculpatul fiind specializat în furturi din locuințe, în acest fel procurându-și mari sume de bani pe care le folosea în interes personal, dar în principal pe distracții.
Nu este lipsit de relevanță faptul că minorului i se asigura în familie tot ceea ce avea nevoie, însă în ciuda acestui fapt a continuat să comită fapte antisociale, adoptând un stil de viață infracțional, măsurile adoptate de părinți fiind insuficiente pentru readucerea minorului pe făgașul normal.
În acest context, prima instanță a apreciat corect că se impune internarea minorului într-un centru de reeducare, soluție care ar putea răspunde problemelor de comportament ale minorului care în acest fel și-ar putea continua pregătirea profesională și ar putea dobândi o calificare, fiind îndepărtat pe o perioadă suficientă de grupul de prieteni împreună cu care a comis infracțiuni.
Solicitarea inculpatului în sensul de a se dispune luarea unei alte măsuri educative față de el, în speță libertatea supravegheată nu este justificată, luarea unei atare măsuri fiind, s-a considerat, ineficientă în privința acestui inculpat, tocmai pentru considerentele la care s-a referit mai sus și anume, perseverența infracțională a inculpatului, gravitatea faptelor comise, lipsa de eficiență a măsurilor adoptate de părinți și lipsa oricărui control din partea acestora, toate acestea conducând la concluzia că pentru reeducarea minorului este necesară internarea sa într-un centru de reeducare, în acest context fiind perfect justificată și aplicarea dispozițiilor art. 490 al. 1.pen.Cod Penal, referitoare la punerea de îndată în executare a măsurii educative.
Pentru aceste considerente, tribunalul constatând că hotărârea este legală și temeinică în baza art. 379 pct. 1 lit. b pen.Cod Penal a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul .
În același timp, tribunalul în baza art. 379 pct. 1 lit. a pen.Cod Penal a respinse ca tardiv apelul declarat de inculpatul împotriva aceleiași sentințe.
În baza art. 350.pen.Cod Penal s-a menținut starea de arest a inculpatului și în baza art. 88.pen. s-a dedus din durata pedepsei aplicate timpul arestului preventiv de la 25.03.2008 la zi.
În baza art. 189.pen.Cod Penal s-a stabilit în favoarea Baroului de Avocați C suma de 200 lei, reprezentând onorariile apărătorilor din oficiu care s-a vor avanst din.
În baza art. 192 al. 2.pen.Cod Penal inculpații au fost obligați să plătească statului suma de câte 170 lei reprezentând cheltuieli judiciare în apel.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul,solicitând casarea acesteia și rejudecând să se pronunțe o nouă hotărâre prin care să se dispună înlocuirea măsurii internării într-un centru de reeducare cu o măsură educativă mai blândă. Apărătorul inculpatului apreciază că există o contradicție majoră între teorie și practică, respectiv măsura educativă a internării într-un centru de reeducare se aseamănă cu cel de detenție efectivă. Apreciază că scopul ar putea fi atins și prin aplicarea unei măsuri educative mai blânde și anume libertatea supravegheată. Pedeapsa pentru furt calificat în cazul unui infractor minor este între 1 an și 6 luni și 7 ani și 6 luni. Inculpatul a recunoscut fapta comisă, a regretat-o, iar prejudiciul cauzat nu este foarte ridicat. Dacă s-ar fi aplicat o pedeapsă privativă de libertate ar fi fost înspre minim, de aproximativ 1 an și J și astfel situația ar fi fost mai favorabilă. Apreciază că perioada petrecută în regim de restrângere de libertate este îndestulătoare pentru inculpat.
Analizând recursul formulat pe baza actelor și lucrărilor dosarului, Curtea constată că acesta este nefondat.
Astfel, instanțele în mod judicios au aplicat inculpatului măsura educativă a internării într-un centru de reeducare raportat la gradul de pericol social al faptei comise precum și la persoana inculpatului, care conform referatului de evaluare întocmit de Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Cluja scăpat de sub supravegherea părinților încă de la 10-11 ani, iar în ultimii doi ani s-a aflat frecvent în atenția lucrătorilor de poliție prin numeroase sustrageri de bunuri.
Curtea apreciază în acest context că libertatea supravegheată nu este suficientă pentru reeducarea inculpatului, reieșind din același referat că măsurile luate de părinți pentru remedierea situației nu au avut nici un efect.
Raportat la această situație personală a inculpatului, a absenteismului școlar și la rolul măsurii prev. de art.104 penal, respectiv reeducarea minorului, căruia i se asigură posibilitatea de a dobândi învățătura necesară și o pregătire profesională potrivit cu aptitudinile sale,această măsură educativă apare cu atât mai justificată.
De asemenea,un argument în plus este acela că măsura internării într-un centru de reeducare, care implică și restrângerea libertății minorului, este reglementată în scopul protejării acestuia, precum și pentru buna desfășurare a instrucției penale.
În concluzie, recursul inculpatului fiind nefondat, Curtea în baza art.38515pct.1 lit.b proc.pen. îl va respinge.
În baza art.192 alin.2 proc.pen. va obliga inculpatul la 200 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, născut la 27.09.1993, aflat în Penitenciarul Gherla, împotriva deciziei penale nr. 214 din 9 iulie 2008 Tribunalului Cluj.
Obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 16 decembrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red.IM
Dact./3ex.
22.12.2008
Președinte:Maria BoerJudecători:Maria Boer, Delia Purice, Iuliana Moldovan
