Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 246/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 246/
Ședința publică din 09 Aprilie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Mirela Sorina Popescu președinte instanță
JUDECĂTOR 2: Corina Voicu
JUDECĂTOR 3: Constantin
Grefier
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI reprezentat prin
- - procuror
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul penal declarat de inculpatul, împotriva încheierii de ședință din 30 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns recurentul-inculpat, personal, în stare de arest și asistat de avocat ales, în baza împuternicirii avocațiale nr.1509/2009 emisă de Baroul Argeș -cabinet individual.
Procedura, legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea acordă posibilitatea avocatului ales să ia legătura personal cu recurentul-inculpat.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Avocatul ales, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință din 30 martie 2009 și pe fond admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar, apreciind că sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru aceasta. Totodată, expune pe scurt situația de fapt, apreciind că inculpatul nu a avut intenția de a ucide, iscându-se o încăierare în acel bar. Mai arată apărătorul ales al recurentului că inculpatul nu este recidivist, nemaiavând conflicte cu legea până în prezent, are doi copii minori în întreținere, este sportiv și este cunoscut în comunitatea din V pentru medaliile aduse. De asemenea, mai precizează apărătorul ales al recurentului-inculpat că acesta nu a încercat nici un moment să se sustragă urmăririi penale, astfel că acesta poate fi judecat în stare de libertate.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul,pune concluzii de respingerea recursului ca nefondat, urmând a se menține încheierea atacată ca fiind legală și temeinic motivată, soluția însușită și de către Înalta Curte de Casație și Justiție.
Recurentul-inculpat, personal, în stare de arest, având ultimul cuvânt, arată că nu este o persoană periculoasă, astfel că solicită liberarea sa sub control judiciar.
CURTEA
Deliberând, constată:
Prin încheierea din data de 30 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Vâlcea - secția penală în dosarul nr- s-a dispus, între altele, respingerea ca nefondată a cererii de liberare sub control judiciar, formulată de inculpatul -, fiul lui fiul lui G și al, născut la 11 martie 1983, în orașul H, județul H, domiciliat în Rm. V,-, județul V, CNP - -, fără antecedente penale,
În baza art. 192 alin. 2 Cod pr.penală, inculpatul a fost obligat la 30 lei cheltuieli judiciare către stat.
În motivarea încheierii, instanța de fond a reținut că în speță nu sunt îndeplinite condițiile cerute, atât de alineatul 1, cât și de alineatul 2 ale art.1602din Codul d e procedură penală și, pe cale de consecință, se impune respingerea ca nefondată a cererii de liberare sub control judiciar formulată de inculpatul conform art.1608aalin.6 din Codul d e procedură penală.
Astfel, inculpatul a fost trimis în judecată pentru tentativă la infracțiunea de omor calificat prevăzută și pedepsită de art.20 rap.la art. 174 alin. 1 și art.175 alin. 1 lit. i) Cod penal, infracțiune pedepsită de lege cu închisoarea mai mare de 18 ani.
S-a mai reținut că inculpatul s-a sustras, atât de la urmărirea penală, cât și de la instanța de judecată, încercat să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor martori, a făcut presiuni asupra părții vătămate și a familiei acesteia astfel că, nu sunt îndeplinite condițiile cerute de lege pentru a se admite ca întemeiată cererea de punere în libertate provizorie sub control judiciar formulată în cauză.
Împotriva dispoziției din încheiere vizând respingerea cererii de liberare provizorie sub control judiciar a formulat recurs inculpatul care, atât personal, cât și prin apărătorul său ales a solicitat admiterea cererii cu motivarea că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru a se pronunța o asemenea soluție. A mai susținut inculpatul că nu a
avut intenția de a ucide, că nu are antecedente penale și că nu a încercat nici un moment să se sustragă urmăririi penale astfel că, poate fi judecat în stare de libertate.
Examinând încheierea atacată, atât prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, potrivit dispozițiilor art.385/6 alin.3 din Codul d e procedură penală, curtea constată că recursul nu este fondat.
Din actele și lucrările de la dosar rezultă că prin rechizitoriul nr.357/P/2008 din 10 noiembrie 2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Vâlcea, inculpatul - a fost trimis în judecată pentru tentativă la infracțiunea de omor calificat prevăzută și pedepsită de art.20 rap.la art. 174 alin. 1 și art.175 alin. 1 lit. i din Codul penal, constând în aceea că în ziua de 15 iulie 2008 partea vătămată se afla în incita barului "" din cartierul al mun. Rm. V, în fața unui joc electronic, împreună cu alte 5 persoane și, la un moment dat, inculpatul a intrat în local având asupra sa un obiect contondent de formă alungită, posibil de topor și, fără a purta vreo discuție cu partea vătămată, din spate a lovit-o în zona cervicală. Din această lovitură, partea vătămată a căzut la podea unde inculpatul a continuat să o lovească de mai multe ori peste tot corpul.
În urma agresiunii, partea vătămată a fost internată în spital cu diagnosticul "politraumatism prin agresiune", suferind un traumatism cranio- cerebral, traumatism de coloană cervicală, traumatism toracico-abdominal forte, hemoperitoneu masiv prin ruptură traumatică de splină, multiple contuzii pancreatice corporeocaudale, contuzii ecolon transvers, contuzie perete gastric, multiple hematoame epiloice, etc.
Pentru salvarea vieții părții vătămate s-a intervenit chirurgical, i-a fost extirpată splina, rămânând cu infirmitate fizică permanentă.
Împotriva inculpatului-recurent, prin încheierea nr. 49 din 09 octombrie 2008, rămasă definitivă prin încheierea nr. 64/R din 17 octombrie 2008 pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI, Tribunalul Vâlceaa dispus arestarea preventivă pe o perioadă de 30 zile, în lipsa acestuia, mandatul de arestare preventivă, fiind pus în executare la data de 13 martie 2009.
Temeiul juridic al luării măsurii arestării preventive l-au constituit dispozițiile art.148 alin.1 literele a), b), d), e) și f) din Codul d e procedură penală, reținându-se că inculpatul se sustrage de la soluționarea și efectuarea urmăririi penale, că a încercat să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea martorilor, că a instigat la mărturie mincinoasă determinând pe martorul să declare fapte neadevărate, că a exercitat presiuni asupra părții vătămate și familiei sale și că există indicii temeinice că a săvârșit o infracțiune pedepsită cu închisoarea mai mare de 4 ani și că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Potrivit dispozițiilor art.160/1 din Codul d e procedură penală, "în tot cursul procesului penal, învinuitul sau inculpatul arestat preventiv poate cere punerea sa în libertate provizorie, sub control judiciar sau pe cauțiune".
Articolul 1602alin. 1 Cod pr.penală, prevede că "liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda în cazul infracțiunilor săvârșite din culpă, precum și în cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani".
Alineatul 2 al textului de lege susmenționat dispune că, "liberarea provizorie sub control judiciar nu se acordă în cazul în care există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe învinuit sau inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte".
Raportând dispozițiile legale susmenționate la speța dedusă judecății, curtea constată că nu sunt îndeplinite condițiile pentru liberarea provizorie sub control judiciar, a recurentului-inculpat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Infracțiunea pentru care recurentul-inculpat a fost trimis în judecată și anume, tentativă la infracțiunea de omor calificat este pedepsită de lege cu închisoarea mai mare de 18 ani ( limitele de pedeapsă prevăzute de art.174 alin.1 rap.la art.175 lit.i din Codul penal se situează între 15 și 25 de ani.
În aplicarea prevederilor art.1602alin.1 din Codul d e procedură penală, prin pedeapsa prevăzută de lege în accepțiunea reglementării din acest articol se înțelege pedeapsa prevăzută în textul care incriminează fapta săvârșită în forma consumată, fără luarea în considerare a cauzei de reducere a pedepsei prevăzută de dispozițiile art.20 din Codul penal.
În sensul celor mai sus menționate sunt și dispozițiile art.1411din Codul penal, introdus prin art.I pct.50 din Legea nr.278/2006 care prevăd că prin " pedeapsa prevăzută de lege se înțelege pedeapsa prevăzută de textul de lege care incriminează fapta săvârșită în forma consumată .".
Prin urmare, condiția referitoare la cuantumul pedepsei prevăzută în art.1602alin.1 din Codul d e procedură penală nu este îndeplinită.
Nu lipsit de relevanță este și faptul că recurentul-inculpat s-a sustras atât de la urmărirea penală, cât și de la instanța de judecată, a încercat să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor martori, a făcut presiuni asupra părții vătămate și a familiei sale, aspecte constatate cu autoritate de lucru judecat prin încheierea nr.64/R/2008, prin care Curtea de APEL PITEȘTIa respins ca nefondat recursul declarat de inculpat împotriva încheierii, prin care s-a dispus arestarea sa preventivă, astfel că, așa cum a apreciat și instanța de fond nu sunt îndeplinite nici condițiile prevăzute de art.160/2 alin.2 din Codul d e procedură penală, pentru a se dispune punerea în libertate provizorie sub control judiciar cerută de inculpat.
Susținerea recurentului-inculpat în sensul că nu a avut intenția de a ucide, excede obiectului recursului de față, urmând a fi analizată cu ocazia soluționării fondului cauzei.
Față de cele ce preced, reținând că încheierea pronunțată de tribunal este legală și temeinică, recursul formulat de inculpatul se privește ca nefondat și se va respinge ca atare potrivit dispozițiilor art.385/15 pct.1 lit.b) din Codul d e procedură penală.
În baza art.192 alin.2 din Codul d e procedură penală, recurentul-inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 200 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, împotriva încheierii de ședință din 30 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
Obligă recurentul-inculpat să plătească 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 9 aprilie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
Red.:
Tehnored.:
2 ex.
Jud.fond:.
24.04.2009.
Președinte:Mirela Sorina PopescuJudecători:Mirela Sorina Popescu, Corina Voicu, Constantin
