Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 1272/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
(1938/2009)
DECIZIE PENALĂ NR. 1272R
Ședința publică de la 26 august 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Florică Duță
JUDECĂTOR 2: Elena Ursulescu
JUDECĂTOR 3: Iuliana Ciolcă
GREFIER - - -
Cu participarea MINISTERULUI PUBLIC - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI reprezentat de procuror.
Pe rol urmează soluționarea recursului declarat de către inculpatul, împotriva încheierii de ședință din 23.07.2009, pronunțată de către Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, s-a prezentat recurentul-inculpat, cercetat în stare de arest preventiv, personal și asistat de avocat desemnat din oficiu, în baza delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr. -/18.06.2009, atașată la fila 7/ dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Se depune un memoriu de către apărătorul recurentului-inculpat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Apărătorul recurentului-inculpat având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință atacată și pe cale de consecință, continuarea cercetării judecătorești cu inculpatul în stare de libertate, având în vedere că la acest moment procesual nu se mai mențin temeiuri avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive și nu există probe sau indicii temeinice care să conducă la concluzia că lăsarea inculpatului în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Apărarea arată că, în cauză sunt cercetați mai mulți coinculpați, numai că aceștia sunt cercetați în stare de libertate și pentru egalitate de tratament se impune continuarea procesului penal cu inculpatul din prezenta cauză în stare de libertate.
În plus, solicită să se aibă în vedere și atitudinea procesuală a inculpatului, împrejurarea că nu era un pilon de bază în activitatea infracțională, era un simplu șofer, iar rezultatul infracțiunii nu i-a aparținut.
Reprezentantul MINISTERULUI PUBLIC, având cuvântul, solicită respingerea recursului, ca nefondat, menținerea încheierii de ședință atacată ca legală și temeinică, apreciind că în mod judicios instanța de fond a menținut starea de arest preventiv a inculpatului în raport de situația de fapt reținută în actul de sesizare cu privire la acest inculpat.
De asemenea, apreciază că și la acest moment subzistă temeiurile care au determinat arestarea inițială a inculpatului și sunt în continuare sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.143 pr.pen. întrucât există suficiente probe și indicii temeinice că inculpatul a săvârșit fapta pentru care este cercetat și sunt îndeplinite cumulativ și art. 148 lit. f pr.pen. în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta săvârșită este mai mare de patru ani, iar lăsarea inculpatului în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Pentru aceste considerente, solicită respingerea recursului, ca nefondat și obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Recurentul-inculpat, având cuvântul, se consideră nevinovat și arată că se află arestat de 1 an de zile într-o cauză cu autor necunoscut, iar ceilalți coinculpați sunt toți cercetați în stare de libertate.
CURTEA,
Cu privire la cauza penală de față constată următoarele:
Prin încheierea de ședință publică din data de 23.07.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală, în dosarul nr- s-a dispus menținerea arestării preventive a inculpatului, motivând că prin rechizitoriul nr.2457/P/2008 din data de 16.01.2009, Ministerul Public - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREȘTIa dispus trimiterea in judecata in stare de arest a inculpatului sub acuzația de săvârșire a infracțiunilor de instigare la înșelăciune calificată în convenții în formă continuată prev. și ped. de art.215 alin.1,2 și 3 cu aplic.art.41 alin.2 Cp, instigare la uz de fals în formă continuată prev. de art.25 rap. la art.291 Cp cu aplic, art.41 alin.2 Cp, înșelăciunecalificată în convențiicu consecințe deosebit de grave în formă continuată, prev. și ped. de art.215 alin. 1,2,3 și 5 Cp cu aplic, art.41 alin.2 Cod penal, instigare la uz de fals în formă continuată, prev. și ped. deart.25 rap. laart. 291 Cp cu aplic, art.41 alin.2 Cp, fiecare cu aplic. art.37 lit. a p, toate cu aplic, art.33 lit.a Cp.
Prin încheierea din data de 24.09.2008 pronunțată in dosarul nr- Judecătoria Sectorului 3 B, a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o perioadă de 29 de zile începând cu data de 24.09.2008 la data de 22.10.2008, măsura privativă de libertate fiind dispusă pentru cazul prev. de art.148 lit.f pr.penală, fiind emis mandatul de arestare preventivă nr.86 din 24.09.2009.Măsura privativă de libertate a fost ulterior prelungită succesiv față de inculpat până la 20.01.2009 (încheierea de la 18.12.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a Ia Penală)
Potrivit art. 3002.pen în cazurile în care inculpatul este arestat, instanța legal sesizată este datoare să verifice periodic în cursul judecății legalitatea și temeinicia arestării preventive în vederea respectării drepturilor prevăzute de art. 5 parag.4 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale ().
Tribunalul a constatat că există probe, în sensul art. 143 Cp.p din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul, în perioada februarie - martie 2007 și iulie - august 2008 înlesnit coinculpaților în cauză obținerea de credite în mod fraudulos, prin punerea la dispoziție a documentelor falsificate - necesare la încheierea contractelor de împrumut - cu consecința prejudicierii patrimoniului mai multor bănci cu o sumă estimată la mai mult de 68 000 euro, în scopul obținerii de foloase materiale injuste.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul criticând-o pentru netemeinicie, susținând că nu se mai impune menținerea arestării preventive, cauza penală se poate soluționa și fără privarea sa de libertate, invocând circumstanțele sale personale.
Verificând încheierea criticată pe baza materialului probator de la dosar, Curtea constată că recursul nu este fondat.
Inculpatul a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa și în cursul cercetării judecătorești, temeiurile care au determinat arestarea preventivă nu au încetat, din datele existente în cauză rezultă presupunerea că inculpatul a săvârșit o faptă pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, față de natura și circumstanțele reale în care a săvârșit infracțiunea, temeiuri care impun în continuare privarea de libertate a acestuia, așa cum judicios a reținut și instanța de fond care a făcut o legală aplicare a dispozițiilor art. 160/b Cod procedură penală.
Pentru aceste considerente, recursul urmează a fi respins ca nefondat, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin.2 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat recursul inculpatului împotriva încheierii de ședință publică din data de 23.07.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală, în dosarul nr-, și-l obligă la 200 lei cheltuieli judiciare statului din care onorariu avocat oficiu 100 lei se avansează din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică 26.08.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Dact.
2 ex.-02.09.2009
Președinte:Florică DuțăJudecători:Florică Duță, Elena Ursulescu, Iuliana Ciolcă
