Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 1310/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE
DOSAR NR-
(2075/2009)
DECIZIA PENALĂ NR. 1310/
Ședința publică de la data de 11 septembrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Anca Alexandrescu
JUDECĂTOR 2: Simona Cîrnaru
JUDECĂTOR 3: Camelia Nicoleta
GREFIER -
.-.-.-.-.-.-.-.-
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - reprezentat de procuror .
Pe rol soluționarea recursului formulat de inculpatul, împotriva încheierii de ședință din data de 07 august 2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică răspunde: recurentul inculpat în stare de arest și asistat de avocat ales cu delegație depusă la dosarul de fond.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care;
Curtea constatând că nu sunt cereri prealabile, apreciază recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea motivelor.
Apărătorul recurentului inculpat, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și rejudecând în fond, lăsarea în libertate a recurentului inculpat.
Apreciază că în prezent, în cauză nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, iar lăsarea în libertate nu ar prezenta un pericol pentru ordinea publică, se va prezenta la termenele de judecată și nu ar impieta buna desfășurare a procesului penal. Arată că acesta a avut o atitudine cooperantă, pe parcursul cercetării judecătorești a formulat un denunț care este în lucru urmând a fi materializat de către organele judiciare, în plus, la momentul reținerii sale era încadrat în muncă, realiza venituri oneste, nu este traficant de droguri ci doar consumator și a intenționat doar să-și asigure propria sa doză.
Reprezentantul Parchetului, solicită respingerea recursului formulat de inculpat, ca fiind nefondat și menținerea încheierii recurate ca fiind legală și temeinică.
Solicită a se avea în vedere că inculpatul este trimis în judecată pentru infracțiunea de trafic de droguri, în cauză, s-au administrat probe din care rezultă că a vândut două doze unui denunțător fără acoperire, fapta este consumată iar la percheziția domiciliară s-au descoperit alte 60 de comprimate tot droguri, despre care a declarat că sunt pentru consum propriu. În ceea ce privește denunțul făcut, urmează a fi valorificat de judecătorul fondului atunci când apreciază necesar, dacă se va fi dovedi util pentru organele de urmărire penală. Totodată, solicită a se avea în vedere și faptul că inculpatul nu se află la prima abatere față de legea penală.
Având ultimul cuvânt, recurentul inculpat, solicită judecarea sa în stare de libertate.
CURTEA,
Deliberând, asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din 07.08.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a penală în dosarul nr-, în baza art.300/2 alin.1 Cod procedură penală raportat la art.160/b alin.1 Cod procedură penală s-a menținut arestarea preventivă a inculpatului zis "" fiul lui și, ns. 18.04.1987 în B, arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr.1/UP/ 13.01.2009 emis de Tribunalul București - Secția I-a Penală.
Pentru a pronunța această încheiere, instanța de fond a constatat că în cauză sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 143.proc.pen. existând indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit fapta pentru care este cercetat, în acest sens fiind: denunțul și declarațiile martorului; procesele-verbale de supraveghere și verificare; procesul-verbal de înseriere, capcanare și marcare criminalistică a banilor; procesul-verbal de percheziție domiciliară; procesul-verbal de prindere în flagrant; rapoartele de constatare tehnico-științifică; declarațiile martorilor,; declarațiile inculpatului, prin care recunoaște săvârșirea faptelor.
Deasemenea, instanța a constatat că sunt îndeplinite și condițiile prev. de art. 148.proc.pen. întrucât pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea inculpatului în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
În aprecierea acestei ultime condiții, respectiv pericolul concret pentru ordinea
publică, Tribunalul a avut în vedere natura și gravitatea infracțiunilor reținute în sarcina inculpatului, modalitatea concretă de comitere a acestora, precum și recrudescența deosebită a faptelor de acest gen. Deasemenea, Tribunalul a avut în vedere și circumstanțele personale ale inculpatului, respectiv, faptul că acesta se află în stare de recidivă postcondamnatorie, nu are loc de muncă, neavând sursă licită de venituri.
Deasemenea, s-a apreciat că, condamnarea suferită de inculpat nu a constituit un avertisment suficient de serios, acesta perseverând în activitatea infracțională și specializându-se în săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri.
Astfel fiind, Tribunalul a apreciat că temeiurile care au determinat arestarea
preventivă nu s-au schimbat și impun în continuare privarea de libertate
inculpatului pentru buna desfășurare a procesului penal, motiv pentru care, în conformitate cu disp. art. 3002alin. 1.proc. pen. rap. la art. 160 alin.1 și 3 Cod procedură penală s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive și s-a menținut starea de arest a acestuia.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul, solicitând lăsarea sa în stare de libertate, motivat de faptul că, în prezent, în cauză, nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, iar lăsarea în libertate nu ar prezenta un pericol pentru ordinea publică, se va prezenta la termenele de judecată și nu ar impieta buna desfășurare a procesului penal. Arată că acesta a avut o atitudine cooperantă, pe parcursul cercetării judecătorești a formulat un denunț care este în lucru urmând a fi materializat de către organele judiciare, în plus, la momentul reținerii sale era încadrat în muncă, realiza venituri oneste, nu este traficant de droguri, ci doar consumator și a intenționat doar să-și asigure propria sa doză.
Examinând legalitatea și temeinicia încheierii de ședință atacate, prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art.3856alin. final Cod procedură penală, Curtea constată recursul ca nefondat, în considerare următoarelor argumente:
În cauză, există indicii temeinice, în sensul art.143 alin.1 Cod procedură penală raportat la art.681Cod procedură penală, din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit faptele reținute în sarcina sa prin actul de sesizare a instanței, având în vedere probele administrate pe parcursul procesului penal până în prezent, respectiv, denunțul și declarațiile martorului; procesele-verbale de supraveghere și verificare; procesul-verbal de înseriere, capcanare și marcare criminalistică a banilor; procesul-verbal de percheziție domiciliară; procesul-verbal de prindere în flagrant; rapoartele de constatare tehnico-științifică; declarațiile martorilor, și, precum și declarațiile inculpatului.
Deasemenea, Curtea constată întrunite, în cauză, și cerințele art.148 alin.1 lit. f Cod procedură penală. În aprecierea pericolului concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpatului, Curtea are în vedere natura și gravitatea deosebită a infracțiunilor reținute în sarcina sa, modalitatea și împrejurările concrete de comitere a faptelor, gradul ridicat de pericol social al infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, dar și persoana și conduita inculpatului care se află în stare de recidivă postcondamnatorie și nu avea un loc de muncă la data când se presupune a fi fost comise faptele, neavând nicio sursă licită de venituri.
Față de considerentele expuse anterior, constatând că, în mod temeinic și legal, instanța de fond a apreciat că temeiurile care au determinat arestarea impun, în continuare, privarea de libertate a inculpatului, în baza art.38515pct.1 lit. b Cod procedură penală, Curtea va respinge recursul, ca nefondat.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală recurentul inculpat va fi obligat la plata contravalorii cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul-inculpat împotriva încheieri din 07.08.2009 pronunțată de Tribunalul București -Secția I-a penală.
Obligă recurentul-inculpatul la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 11 septembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.AA- 15.09.2009
Dact.EA-16.09.2009/2ex/ -Jud.
Președinte:Anca AlexandrescuJudecători:Anca Alexandrescu, Simona Cîrnaru, Camelia Nicoleta
