Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 1718/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
RO MÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
Dosar nr-
2830/2009
DECIZIA PENALĂ NR. 1718
Ședința publică din data de 11 decembrie 2009
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: Magdalena Iordache
JUDECĂTOR 2: Cristina Carmen Craiu
JUDECĂTOR 3: Daniela
GREFIER -
* * * * * * * * * * * * * *
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE-DIRECȚIA DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI TERORISM fost reprezentat de procuror.
* * * * * * * * * * * * * *
Pe rol fiind soluționarea cauzei ce are ca obiect recursurile declarate de către inculpații, și împotriva încheierii de ședință din data de 26 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a - II - a Penală.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns:
- recurentul inculpat, personal, aflat în stare de arest și asistat de apărător ales - avocat - în baza împuternicirii avocațiale nr. 48057/11.XII.2009, depusă la dosar;
- recurentul inculpat, personal, aflat în stare de arest și asistat de apărător ales - avocat - în baza împuternicirii avocațiale nr. -/11.XII.2009, depusă la dosar;
- recurentul inculpat, personal, aflat în stare de arest și asistat de apărător ales - avocat - în baza împuternicirii avocațiale nr. 38235/11.XII.2009, depusă la dosar;
- recurentul inculpat, personal, aflat în stare de arest și asistat de apărător desemnat din oficiu ales - avocat - în baza delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr. -/11.XII.2009, depusă la dosar;
și - recurenții inculpați și, personal, în stare de arest și asistați de apărător ales - avocat a - în baza împuternicirii avocațiale nr. -/11.XII.2009, depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează faptul că la dosarul de față, în baza Încheierii de ședință din data de, astăzi, 11 decembrie 2009, fost conexat Dosarul penal nr- (nr. intern 2863/2009).
Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.
Pentru recurentul inculpat, apărătorul ales, critică încheierea atacată ca nelegală și netemeinică, solicitând a se constata că în mod greșit a fost dispusă prelungirea prevenției acestuia.
Nu există nici o probă că lăsarea în libertate a inculpatului, reprezintă un pericol concret pentru ordinea publică, astfel că nu sunt întrunite cumulativ cerințele prevăzute de art. 148 lit. f Cod procedură penală.
Solicită să fie avute în vedere circumstanțele personale ale inculpatului care, în raport cu reglementările CEDO, îndreptățesc instanța de judecată să dispună continuarea procesului penal cu inculpatul în stare de libertate. Comportamentul exemplar al inculpatului înainte de săvârșirea infracțiunilor, atitudinea sinceră adoptată de inculpat în cursul cercetării penale, vârsta acestuia,19 ani, sunt date care dovedesc că recursul este fondat. Își încheie pledoaria solicitând admiterea recursului, casarea încheierii atacate și continuarea procesului penal cu inculpatul în stare de libertate. Mai solicită să fie avută în vedere și durata prevenției. În speță au fost confiscate toate materialele tehnice ce au fost folosite la săvârșirea infracțiunii, astfel că nu mai există posibilitatea repetării faptelor.
Solicită ca circumstanțele referitoare la inculpat să fie evaluate distinct și nu prin raportare la grupul infracțional.
Pentru recurentul inculpat, apărătorul ales, critică încheierea atacată ca nelegală și netemeinică, solicitând a se constata că în mod greșit a fost dispusă prelungirea prevenției acestuia. Subliniază faptul că termenul rezonabil a fost epuizat, inculpatul fiind arestat preventiv de circa 8 luni de zile.
Nu există nici o probă că lăsarea în libertate a inculpatului, reprezintă un pericol concret pentru ordinea publică, astfel că nu sunt întrunite cumulativ cerințele prevăzute de art. 148 lit. f Cod procedură penală.
Își încheie pledoaria solicitând admiterea recursului, casarea încheierii atacate și continuarea procesului penal cu inculpatul în stare de libertate. Mai solicită, în subsidiar, înlocuirea măsurii prevenției cu măsura obligării inculpatului de a nu părăsi țara.
Pentru recurentul inculpat, apărătorul desemnat din oficiu, critică încheierea atacată ca nelegală și netemeinică solicitând a se constata, că în mod greșit a fost dispusă prelungirea prevenției acestuia. Subliniază faptul că termenul rezonabil a fost epuizat, inculpatul fiind în prevenție de circa 8 luni de zile.
Solicită a fi avut în vedere faptul că este student și că nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică, astfel că poate fi cercetat în stare de libertate fără a impieta buna desfășurare a procesului penal și fără să reprezinte un real pericol pentru societate. Își încheie pledoaria, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii atacate și continuarea procesului penal cu inculpatul în stare de libertate.
Pentru recurentul inculpat, apărătorul ales solicită a se dispune admiterea recursului, casarea încheierii și, pe fond, revocarea măsuri arestării preventive. Critică încheierea atacată ca fiind nelegală și nemotivată pentru fiecare inculpat în parte, ci cuprinzând considerente generale. Susține că a proceda la menținerea arestării preventive în baza art. 3002raportat la art. 160bCod procedură penală este nelegal, instanța de judecată nefiind legal investită cu soluționarea fondului la data de 26 noiembrie 2009, întrucât simpla adresă de înaintare a rechizitoriului înregistrată la instanța de fond nu acoperă ceea ce norma procedurală reglementează ca fiind legala sesizare a instanței de judecată. Până la data curentă, instanța de fond încă nu a constatat legalitatea investirii sale cu soluționarea dosarului pe fond.
Întrucât instanța de fond, în mod neprocedural a expus o motivare generală în baza căreia a menținut măsura arestării preventive, apărătorul ales al inculpaților arată că se vede nevoit să formuleze o apărare generală a inculpaților nevinovați aflați în stare de arest preventiv.
Mai arată că, în mod greșit, instanța de fond a reținut că există temerea săvârșirii de noi infracțiuni în situația punerii în libertate a inculpatului, sub acest aspect, solicită a se avea în vedere că nu există nici un mijloc de probă care să ateste reluarea activității infracționale, inculpatul manifestându-și voința de a acoperi prejudiciul. Concluzionând, solicită a se dispune admiterea recursului, casarea încheierii și, pe fond, judecata în stare de libertate a inculpatului.
Pentru recurenții inculpați și, apărătorul ales, își deschide pledoaria criticând încheierea atacată ca nelegală și netemeinică, întrucât nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, iar situația de fapt este lămurită deplin. Potrivit reglementărilor interne și internaționale, nu se justifică menținerea prevenției, aceasta nefiind necesară, întrucât nu sunt probe din care să rezulte că lăsarea în libertate a inculpaților ar reprezenta un pericol concret pentru ordinea publică. Concluzionând, solicită a se dispune admiterea recursurilor, casarea încheierii și, pe fond, continuarea procesului penal cu inculpații în stare de libertate. Cu privire la inculpatul, solicită să fie avut în vedere faptul că este elev în clasa a XII
Mai arată că a fost schimbată încadrarea juridică, astfel că în prezent nu mai poate fi vorba de un grup organizat,iar menținerea arestării preventive a inculpaților nu se justifică și nu este utilă cauzei.
Reprezentanta Ministerului Public solicită a se dispune respingerea recursurilor declarate de inculpați, ca nefondate.
Cu privire la pericolul pe care-l reprezintă inculpații pentru ordinea publică, solicită a se avea în vedere că datele personale ce circumstanțiază pe inculpați, favorabile în opinia apărării sunt, de fapt, în defavoarea lor, întrucât inculpații și-au folosit cunoștințele în scopuri ilicite, au acționat în mod repetat din decembrie 2008 până la momentul la care au fost depistați de organele de urmărire penală, încălcănd normele legale, în condițiile în care au un nivel de cunoștințe ridicat. În opinia sa, apreciază că aceștia ar fi fost în măsură să își înfrângă pornirile comiterii faptelor ilicite, iar maniera în care au acționat inculpații nu probează decât faptul că pentru aceștia respectarea valorilor si normelor de conviețuire socială nu reprezintă o prioritate sau un aspect demn de luat în seamă, astfel că starea lor de libertate reprezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Referitor la susținerile apărătorului inculpatului cu privire la nelegala sesizare a instanței, aceasta în temeiul art. 332 alin.1 și 5 Cod procedură penală era îndreptățită și chiar obligată să se pronunțe cu privire la măsura arestării preventive, astfel că încheierea atacată este legală. Față de complexitatea cauzei nu se poate aprecia că a fost depășit termenul rezonabil.
Pune concluzii de respingere a recursurilor ca nefondate și de menținere a încheierii atacate ca fiind legală și temeinică, cu obligarea inculpaților la plata cheltuielilor judiciare.
Recurentul inculpat având ultimul cuvânt aderă la concluziile apărătorului ales.
Recurentul inculpat având ultimul cuvânt subliniază că are 18 ani, subliniază că este arestat de 8 luni și solicită să fie judecat în stare de libertate.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt solicită să fie judecat în stare de libertate
Recurentul inculpat având ultimul cuvânt subliniază că este student, statut pe care nu-l consideră a fi în defavoarea sa.
Recurentul inculpat având ultimul cuvânt solicită admiterea recursului.
Recurentul inculpat având ultimul cuvânt solicită admiterea recursului.
CURTEA
Prin încheierea din 26.11.2009 Tribunalul București - Secția I-a Penală, în aplicarea dispozițiilor art. 3002- art. 160 Cod procedură penală a menținut starea de arest preventiv a inculpaților, G, și și au fost respinse cererile de înlocuire a arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara formulate de inculpații G, și. Pentru a dispune astfel, Tribunalul a reținut următoarele.
Prin rechizitoriul nr.6/D/P/2009 al Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție - - Structura Centrală, inculpații au fost trimiși in judecata pentru săvârșirea infracțiunilor după cum urmează: inculpații, și - cercetați sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 7 al. 1 din Legea nr.39/2003, art. 42 al. 1 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cp. art. 48 din Legea nr.161/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cp, art. 49 din Legea nr.161/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cp și art. 27 al. 1 și 2 din Legea nr.365/2002, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cp, toate cu aplicarea art. 133 lit. a Cp. - cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 42 al. 1 din Legea nr. 1161/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cp. art. 48 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cp, art. 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal și art. 27 al. 1 și 2 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cp, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cp. - cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 42 al. 1 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cp. art. 48 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cp, art. 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cp. și art. 27 al. 1 și 2 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cp, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cp. și - cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 42 al.1 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cp. art. 48 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cp. și art. 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cp. și art. 27 al. 1 și 2 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cp. toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cp.
În fapt, începând cu luna decembrie 2008 inculpații au inițiat și constituit un grup infracțional organizat în vederea declanșării unor atacuri tip "phishing" asupra clienților Bank România.
Astfel, în perioada decembrie 2008-aprilie 2009, după ce în prealabil au falsificat pagina de web originală a Bank România, inculpații au trimis un număr nedeterminat de e-mailuri (spam), aparent de la adrese generice de e-mail asemănătoare cu adresele oficiale ale băncii (de exemplu, -.ro, adresă pusă la dispoziția clienților săi, cu caracter public, de către bancă), pentru a obține în mod fraudulos informații confidențiale ( codul d e utilizator, parola, numărul cârdului) de la clienții băncii respective.
Ulterior, folosindu-se de datele astfel obținute, au accesat on-line conturile mai multor clienți ai băncii și, tară consimțământul acestora, au transferat diverse sume de bani în conturile unor membri ai grupării, bani care au fost retrași ulterior de la -uri sau de la ghișeele băncii.
Inculpatul este cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 42 al. 1 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cp. art. 48 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cp, art. 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cp și art. 27 al. 1 și 2 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cp, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cp.
În fapt, începând cu luna decembrie 2008 inculpatul, împreună cu inculpatul și învinuiții, -, - au inițiat și constituit un grup infracțional organizat în vederea declanșării unor atacuri de tip "phishing" asupra clienților Bank România.
Astfel, în perioada decembrie 2008-aprilie 2009, după ce în prealabil au falsificat pagina de web originală a Bank România, aceștia au trimis un număr nedeterminat de e-mailuri (spam), aparent de la adrese generice de e-mail asemănătoare cu adresele oficiale ale băncii (de exemplu, -.ro. adresă pusă la dispoziția clienților săi, cu caracter public, de către bancă), pentru a obține în mod fraudulos informații confidențiale ( codul d e utilizator, parola, numărul cârdului) de la clienții băncii respective.
Ulterior, folosindu-se de datele astfel obținute, au accesat on-line conturile mai multor clienți ai băncii și, tară consimțământul acestora, au transferat diverse sume de bani în conturile unor membri ai grupării, bani care au fost retrași ulterior de la -uri sau de la ghișeele băncii.
Inculpatul este cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 42 al. 1 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cp. art. 48 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cp, art. 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cp. și art. 27 al. 1 și 2 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cp, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cp.
În fapt, începând cu luna decembrie 2008, inculpatul împreună cu învinuiții și, au inițiat și constituit un grup infracțional organizat în vederea declanșării unor atacuri tip "phishing" asupra clienților Bank România.
Astfel, în perioada decembrie 2008-aprilie 2009, după ce în prealabil au falsificat pagina de web originală a Bank România, aceștia au trimis un număr nedeterminat de e-mailuri (spam), aparent de la adrese generice de e-mail asemănătoare cu adresele oficiale ale băncii (de exemplu, -.ro, adresă pusă la dispoziția clienților săi, cu caracter public, de către bancă), pentru a obține în mod fraudulos informații confidențiale ( codul d e utilizator, parola, numărul cârdului) de la clienții băncii respective.
Ulterior, folosindu-se de datele astfel obținute, au accesat on-line conturile mai multor clienți ai băncii și, fără consimțământul acestora, au transferat diverse sume de bani în conturile unor membri ai grupării, bani care au fost retrași ulterior de la -uri sau de la ghișeele băncii.
Inculpatul este cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 42 al.1 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cp. art. 48 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cp. și art. 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cp. și art. 27 al. 1 și 2 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cp. toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cp.
în fapt, începând cu luna decembrie 2008 inculpatul împreună cu inculpatul și învinuitul au inițiat și constituit un grup infracțional organizat în vederea declanșării unor atacuri de tip "phishing" asupra clienților Bank România.
Astfel, în perioada decembrie 2008-aprilie 2009, după ce în prealabil au falsificat pagina de web originală a Bank România, aceștia au trimis un număr nedeterminat de e-mailuri (spam), aparent de la adrese generice de e-mail asemănătoare cu adresele oficiale ale băncii (de exemplu, -.ro, adresă pusă la dispoziția clienților săi, cu caracter public, de către bancă), pentru a obține în mod fraudulos informații confidențiale ( codul d e utilizator, parola, numărul cârdului) de la clienții băncii respective.
Ulterior, folosindu-se de datele astfel obținute, au accesat on-line conturile mai multor clienți ai băncii și, tară consimțământul acestora, au transferat diverse sume de bani în conturile unor membri ai grupării, bani care au fost retrași ulterior de la -uri sau de la ghișeele băncii.
Inculpații, au fost arestați pe o perioadă de 29 de zile de la 10.04.2009 până la 8.05.2009 inclusiv, în baza nr. 93-98//10.04.2009, emise de către Tribunalul București - Secția I Penală, reținându-se a fi întrunite condițiile art. 143, art. 148 lit. f Cod proc. pen. și art. 149/1 Cod. proc.pen. măsura arestării preventive fiind prelungită în mod succesiv, pe câte 30 de zile, prin încheierile din data de 6.05.2009, 3.06.2009, 3.07.2009, ale Tribunalului București - Secția I Penală.
Inculpatul a fost arestat pe o perioadă de 29 de zile de la 8.05.2009 până la 6.06.2009 inclusiv, în baza nr. 124//8.05.2009, emis de către Tribunalul București - Secția I Penală, reținându-se a fi întrunite condițiile art. 143, art. 148 lit. f Cod proc. pen. și art. 149/1 Cod. proc.pen. măsura arestării preventive fiind prelungită în mod succesiv, pe câte 30 de zile, prin încheierile din data de 3.06.2009, 3.07.2009 ale Tribunalului București - Secția I Penală.
La data de 15.12.2008, Bank România, prin reprezentanții săi legali, au sesizat - cu privire la constituirea unui grup infracțional specializat în crearea unor pagini de internet false, identice cu pagina web a Bank și prin care clienților băncii le erau solicitate datele de acces în cadrul aplicației on-line (aplicația de internet-banking), respectiv: codul d e utilizator, parola, numărul cârdului bancar sau grupuri de cifre din numărul cârdului bancar.
Astfel, utilizând programe speciale (gen - program ce permite transmiterea automată de mesaje unui număr foarte mare de adrese de -mail) și folosind adrese de -mail asemănătoare adreselor oficiale ale băncii --.ro, -.ro, -.ro, -.ro. raiffeisen @ rzb. ro, roșea. -. online- rzb.net, -.ro - autorii fraudei transmit mesaje electronice în masă (spam) către un număr nedeterminat de adrese de e-mail prin care, sub diverse pretexte, solicită destinatarilor, potențiali clienți Bank, să-și declare datele personale de acces la aplicația on-line.
În cuprinsul mesajelor de tip, "spam" autorii fraudei fac referire la un ink" (legătură către pagina web contrafăcută) care, odată accesat, redirecționează utilizatorul către o pagină web contrafăcută, încărcată pe un server localizat de regulă în străinătate și care este similară cu pagina oficială a băncii.
După introducerea datelor de autentificare în cadrul formularului on-line, acestea sunt transmise în mod automat fie către o adresă de e-mail controlată de autorii fraudei (de ex. cards.-.com), fie sunt stocate într-un fișier și ulterior accesate de către aceștia:
Ulterior, folosind datele de autentificare obținute în modul descris mai sus, autorii "phishingului" accesează neautorizat conturile clienților băncii și efectuează transferuri frauduloase către alte conturi Bank sau ale altor instituții bancare din România, banii fiind ulterior retrași de către titularii acestor conturi fie direct de la ghișeele băncii, fie de la -uri folosind cârdurile proprii.
Astfel, pe baza denunțurilor formulate de către reprezentanții Bank, corespondenței electronice purtate cu aceștia, solicitărilor adresate instituțiilor bancare și Internet -ilor, interceptarea convorbirilor telefonice și a traficului informațional (Internet), s-a stabilit că atacurile de tip "phishing" care au avut ca Ť. clienții Bank au fost inițiate de către 3 grupuri infracționale localizate în județele B (Mun. O) și C (Mun. C și Nord).
Până în prezent, în urma activităților infracționale au fost păgubite peste 200 de persoane, clienți Bank, suma totală transferată din conturile acestora fiind de aproximativ 1.000.000 lei (RON).
Gruparea Din probatoriul administrat în cauză rezultă că pe raza Municipiului C acționat grupul infracțional organizat compus din inculpații, -, și, la care au aderat și alte persoane având rolul de a asigura acestora produsul activității infracționale.
În cadrul grupului fiecare membru avea un rol bine stabilit. Astfel, inculpatul, care a inițiat constituirea grupului, a contrafăcut pagina web a Bank România și cu ajutorul unor programe speciale a transmis un număr nedeterminat de mesaje "spam" către potențiali clienți ai băncii. Ulterior, a apelat la inculpatul -, care a creat o adresă de e-mail destinată colectării datelor furnizate de clienții Bank care au răspuns mesajelor frauduloase.
Totodată, inculpatul - mai avea sarcina de a colecta adrese de e-mail către care urma să fie transmise mesajele "spam".
În cadrul activității infracționale, inculpatul - a realizat transferurile neautorizate din conturile clienților fraudați în conturile sale sau ale unor "săgeți", având înțelegerea să împartă pe J câștigul cu inculpatul.
Inițial, inculpatul a fost racolat de inculpatul pentru a-l ajuta să retragă banii transferați fraudulos.
Ulterior, inculpatul a racolat mai multe persoane în contul cărora au fost transferate sume de bani din conturile clienților fraudați.
De asemenea, a realizat împreună cu inculpatul - transferuri frauduloase, folosind conexiunea de internet de la domiciliu.
Relevant este faptul că în urma perchezițiilor informatice efectuate în sistemele informatice ridicate de la cei trei inculpați s-au găsit programe informatice care pot fi utilizate la declanșarea unor atacuri de tip "phishing", precum și informații despre conturile bancare fraudate (usere, parole), ceea ce denotă că toți trei aveau acces la conturile bancare fraudate.
Inculpatul era în legătură cu inculpatul, la solicitarea căruia a racolat mai multe persoane în contul cărora au fost transferate fraudulos sume de bani, primind în schimb o cotă-parte din produsul infracțional. în acest sens sunt declarațiile inculpatului și ale învinuiților - și, precum și conținutul convorbirilor telefonice interceptate.
Pe de altă parte, în urma efectuării percheziției informatice asupra sistemelor informatice ridicate de la acesta au fost găsite programe informatice care pot fi utilizate la declanșarea unor atacuri tip "phishing". Prin urmare, inculpatul avea atât cunoștințe tehnice, cât și mijloacele necesare de a iniția astfel de activități infracționale, nefiind doar un simplu "racolator".
Gruparea. Din probatoriul administrat în cauză rezultă că pe raza orașului Nord a acționat grupul infracțional organizat compus din inculpatul și învinuiții -, -, -, la care au aderat și alte persoane având rolul de a asigura acestora produsul activității infracționale.
Inculpatul, care a inițiat constituirea grupului infracțional organizat, a contrafăcut pagina web a Bank România și cu ajutorul unor programe specia le a transmis un număr nedeterminat de mesaje, "spam" către potențiali clienți ai băncii.
Ulterior, cu ajutorul învinuiților -, -, -, a intrat în posesia sumelor de bani transferate fraudulos din conturile clienților băncii.
Relevant este faptul că In urma perchezițiilor informatice efectuate în sistemele informatice ridicate de la inculpatul - s-au găsit programe informatice care pot fi utilizate la declanșarea unor atacuri de tip "phishing", precum și informații despre conturile bancare fraudate (user-e, parole), ceea ce denotă că acesta se ocupa efectiv de declanșarea atacurilor de tip "phishing" și efectuarea transferurilor frauduloase.
Gruparea Din probatoriul administrat în cauză rezultă că pe raza Mun. Oaa cționat grupul infracțional organizat compus din inculpații - și - și învinuiții și -, la care au aderat și alte persoane având rolul de a asigura acestora rodusul activității infracționale.
Inculpații - și - au contrafăcut pagina web a Bank România și cu ajutorul unor programe speciale au transmis un număr nedeterminat de mesaje "spam" către potențiali clienți ai băncii.
Ulterior, cu ajutorul învinuiților -, -, au intrat în posesia sumelor de bani transferate fraudulos din conturile clienților băncii.
Cu ocazia efectuării perchezițiilor asupra sistemelor informatice aparținând inculpatului și la care avea acces și inculpatul, au fost identificate atât programe informatice care pot fi utilizate la declanșarea unor atacuri de tip "phishing", cât și date referitoare la conturile fraudate (user-e, parole).
Analizând ansamblul actelor și lucrărilor existente la dosarul cauzei, Tribunalul a apreciat că luarea măsurii arestării preventive a inculpaților este legală și temeinică, fiind respectate cumulativ disp. art. 136 alin. ultim C.P.P. art. 143 alin. 1.C.P.P. raportate la art. 148 lit. f
C.P.P.Astfel, în ceea ce privește condițiile prevăzute de art. 143.proc.pen. Tribunalul a apreciat că în cauză există și în acest stadiu procesual indicii temeinice (astfel cum sunt definite acestea de art.681Cod procedură penală) care justifică presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați. Relevante în acest sens sunt mijloacele de probă administrate până în prezent, în special: plângerile părților vătămate, documente bancare, interceptarea convorbirilor telefonice și a traficului informațional (Internet), perchezițiile informatice asupra sistemelor informatice ridicate de la inculpați, declarațiile martorilor, precum și ale inculpaților.
Totodată, s-a constatat că sunt îndeplinite în continuare și condițiile prevăzute de art. 148 lit. f proc.pen. întrucât pedeapsa prevăzută de lege pentru faptele reținute în sarcina inculpaților este închisoarea mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea acestora în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, rezultând în principal din modalitatea și împrejurările concrete de săvârșire a faptelor, premeditat, prin crearea unui grup infracțional organizat, siguranța afișată de inculpați în executarea actelor materiale care compun latura obiectivă a infracțiunilor reținute, multitudinea faptelor săvârșite, prejudiciul cauzat, numărul mare de persoane atrase în activitatea infracțională, în conturile cărora s-au efectuat transferurile frauduloase.
Faptele inculpaților au urmări nefaste asupra încrederii și stabilității de care trebuie să se bucure mediul economic și de afaceri, circulația și folosirea instrumentelor de plată electronică fiind de natură să genereze o stare de insecuritate în rândul persoanelor care respectă ordinea de drept și valorile sociale.
Cât privește pericolul concret pentru ordinea publică, acesta rezultă din modalitatea concretă de comitere a infracțiunii, caracterul organizat al acestora, prejudiciul cauzat, circumstanțele personale ale inculpaților și gravitatea infracțiunii pentru care sunt trimiși în judecată inculpații, existând temerea că, odată puși în libertate își vor relua activitatea infracțională, fiind îndeplinite disp. art. 148 lit.f Cod procedură penală.
Astfel, reținându-se pericolul social concret pe care îl reprezintă lăsarea în libertate a inculpaților, așa cum a fost motivat mai sus, în contextul în care fenomenul infracțional și fapte de genul acelora pentru care sunt judecați inculpații cunosc o creștere îngrijorătoare, a rezultat convingerea că se impune menținerea stării de arest preventiv a acestora.
În consecință, în temeiul art. 300/2 rap la art.160/b p Cod Penal a fost menținută starea de arest preventiv a inculpaților și au fost respins cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive formulate de inculpații, și.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații, și G în cauza înregistrată la Curtea de APEL BUCUREȘTI la nr-, dar și inculpații și în cauza penală nr-.
Curtea, investită, în urma repartizării aleatorii a cauzelor, cu dosarul nr-, dar și cu dosarul nr- a dispus în ședința din 11.12.2009, reunirea cauzelor constatând îndeplinite cerințele art. 32 Cod penal, în sensul conexității, în contextul în care toți recurenții au exercitat cale de atac împotriva aceleiași încheieri a Tribunalului București.
Curtea are în vedere soluționarea deodată, în mod unitar, a recursurilor formulate de recurenți, iar în acest scop a dispus conexarea cauzei penale nr- la dosarul nr-.
Astfel, Curtea reține că recurentul inculpat critică, prin apărătorul său, încheierea din 26.11.2009, motivat de faptul că temeiul reprezentat de art. 148 lit. f Cod procedură penală nu mai subzistă, iar în cauză nu sunt probe ce să stabilească fără dubiu că lăsarea sa în libertate ar crea pericol concret pentru ordinea publică.
Se mai arată de către apărător că, la percheziția efectuată la domiciliul recurentului nu s-a găsit vreo probă incriminatorie, iar datele cauzei nu relevă că inculpatul ar fi cunoscut scopul pentru care a fost racolat de inculpatul, iar interceptările telefonice nu sunt relevante.
În plus, s-a mai învederat Curții că infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată nu sunt infracțiuni de violență, iar din perspectiva jurisprudenței CEDO menținerea arestării preventive nu se justifică.
Un aspect pe care recurentul inculpat G, prin apărător, a solicitat a fi avut în vedere cu prioritate, a fost acela referitor la nelegala sesizare a instanței.
Astfel, recurentul G susține că instanța a fost nelegal sesizată, atâta vreme cât la dosarul cauzei nu a fost depus rechizitoriul, ci doar o adresă de înaintare a acestuia, iar pe de altă parte, în ceea ce-l privește nu există indicii temeinice, privind asocierea în vederea săvârșirii de infracțiuni.
Recurentul inculpat a invocat - în susținerea recursului său - că în cauză a fost depășit termenul rezonabil, în condițiile în care a fost arestat în urmă cu 8 luni, arătând că temeiurile ce au stat la baza arestării sale preventive s-au schimbat, impunând luarea măsurii obligării de a nu părăsi țara.
Recurentul, prin apărătorul său, a subliniat că nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică, iar recurenții și au învederat Curții că lăsarea lor în libertate nu ar crea pericol pentru ordinea publică, iar încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina lor a fost schimbată, în ceea ce privește constituirea unui grup infracțional organizat.
Toți recurenții inculpați au invocat - în favoarea lor - circumstanțe de ordin personal, care ar justifica, în opinia lor, revocarea măsurii arestării preventive, ori înlocuirea acestei măsuri privative de libertate, cu una restrictivă de drepturi.
Examinând încheierea atacată, prin prisma motivelor de recurs invocate și susținute de inculpați, prin raportare la dispozițiile art.38514Cod procedură penală, cu trimitere la art.3002- art.160 alin.1, 3 Cod procedură penală, Curtea constată următoarele:
Prin rechizitoriul nr.6/D/P/2009 al Ministerului Public - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție - Direcția de Investigații a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - inculpații, G, și au fost trimiși în judecată, - pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003, art.42 alin.1 din Legea nr.161/2003, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.48 din Legea nr.161/2003, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.49 din Legea nr.161/2003, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.27 alin.1 și alin.2 din Legea nr.365/2002, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și, toate cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal; - pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003, art.42 alin.1 din Legea nr.161/2003, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.48 din Legea nr.161/2003, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.49 din Legea nr.161/2003, în formă continuată și art.27 alin.1 și alin.2 din Legea nr.365/2002, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și, toate cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal; inculpatul - pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003, art.42 alin.1 din Legea nr.161/2003, în formă continuată, art.48 din aceeași lege, art.27 alin.1 și alin.2 din Legea nr.365/2002, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, toate cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal; inculpatul - pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003, art.42 alin.1 din Legea nr.161/2003, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.48 din Legea nr.161/2003, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.49 din Legea nr.161/2003,cu aplicarea art41 alin.2 Cod penal, art.27 alin.1 și alin.2 din Legea nr.365/2002, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, toate cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal.
În fapt, s-a reținut - în esență - că începând cu luna decembrie 2008, inculpații au inițiat și constituit un grup infracțional organizat, în scopul declanșării unor atacuri tip "phising" asupra clienților Bank România, transferând prin accesare on-line, după ce - în prealabil - obținuseră fraudulos informații confidențiale, diverse sume de bani, în conturile membrilor grupării.
Avându-se în vedere că, în cauză s-a apreciat îndeplinit temeiul art.148 lit.f Cod procedură penală, s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților, G, și, pe o durată de 29 zile, începând cu data de 10 aprilie 2009, iar a inculpatului, pe o durată de 29 zile, începând cu data de 2 mai 2009, măsuri ce au fost prelungite și, ulterior, menținute, în urma constatării subzistenței temeiurilor avute în vedere la luarea măsurii privative de libertate.
Prin încheierea recurată în prezenta cauză penală, Tribunalul București - Secția I-a Penală a apreciat, făcând aplicarea dispozițiilor art.3002Cod procedură penală - art.160 alin.1, 3 Cod procedură penală, că se impune menținerea măsurii privative de libertate a inculpaților, ținându-se seama de pericolul social concret pe care îl prezintă lăsarea acestora în libertate, în contextul în care, fenomenul infracțional și fapte de genul acestora pentru care sunt judecați inculpații cunosc o creștere îngrijorătoare.
Încheierea Tribunalului București - Secția I-a Penală este legală și temeinică - în viziunea Curții - iar recursurile formulate de recurenții inculpați urmează a fi respinse, ca nefondate, sub incidența art.38515pct.1, lit.b Cod procedură penală, în virtutea considerentelor ce urmează:
În primul rând, critica referitoare la greșita sesizare a primei instanțe, în împrejurarea în care nu ar fi fost depus la dosarul cauzei rechizitoriul, ci doar o adresă de trimitere a acestuia, astfel cum recurentul inculpat G pretinde, în motivele sale de recurs, nu poate fi primită de
Pe de o parte, o asemenea susținere este lipsită de suport real, însă și acceptând că o astfel de ipoteză ar fi existat, dispozițiile art.332 Cod procedură penală obligă instanța, chiar dacă ar proceda la restituirea cauzei la Parchet, să se pronunțe asupra măsurilor preventive, astfel încât o eventuală nelegală sesizare a instanței nu ar putea împiedica instanța să aplice dispozițiile referitoare la verificarea legalității și temeiniciei arestării preventive.
Nici criticile privitoare la inexistența ori schimbarea temeiului inițial al arestării preventive, privind recurenții inculpați, nu poate fi avut în vedere de C, atâta timp cât temeiul art.148 lit.f Cod procedură penală subzistă, iar menținerea arestării preventive apare ca o măsură judicios aleasă, în raport cu ansamblul criteriilor enumerate în art.136 alin.1 și 8 Cod procedură penală.
Astfel, durata arestării preventive a inculpaților recurenți, chiar dacă se situează în jurul a 8 luni, se menține în limite rezonabile din perspectiva dispozițiilor art.5 paragraful 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în sensul că termenul scurs până în prezent cu recurenții în stare de arest nu a depășit limitele sacrificiului, care, în circumstanțele cauzei, ar putea în mod rezonabil să fie impus unei persoane prezumate a fi nevinovate.
Curtea apreciază că durata rezonabilă a detenției, conform art.5 paragraful 3 din se apreciază, în concret, instanțelor naționale revenindu-le obligația de a argumenta, cu probe, motivele prelungirii detenției.
În cauza de față persistă motivele plauzibile cu privire la săvârșirea infracțiunilor de către inculpați și, în plus, se relevă existența riscului săvârșirii unor infracțiuni, precum și necesitatea protejării ordinii publice.
Este știut că, persistența motivelor plauzibile de a bănui că persoana privată de libertate ar fi comis o infracțiune, este o condiție sine qua non a regularității menținerii în detenție, dar după o anumită perioadă de timp, ea nu mai este suficientă, fiind necesare alte motive care să justifice continuarea privării de libertate.
Raportându-se la cauza de față, Curtea constată că infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată inculpații, prin natura și gravitatea lor, prin reacția publicului la săvârșirea lor - pot să provoace o tulburare socială de natură a justifica o detenție provizorie, cel puțin pentru un anume timp.
Astfel, detenția - în cazul recurenților inculpați - își păstrează caracterul legitim, în condițiile în care, lăsarea în libertate a acestora continuă să amenințe în mod real și efectiv ordinea publică.
de tulburare a ordinii publice este evaluat in concreto, pornindu-se de la circumstanțele reale, dar și cele personale (a se vedea cauza Bouchet c Franța, 33591/96, martie 2001.
Nu poate fi omisă, în această analiză, existența unui risc general ce derivă din natura organizată a activității infracționale a inculpaților, din implicarea în derularea activităților ilicite a unui număr mare de persoane, procesul adunării probelor fiind o sarcină dificilă. Astfel, complexitatea cauzei, nevoia obținerii dovezilor din diferite surse, constituie motive relevante și suficiente pentru a justifica detenția provizorie și, în același timp, de a aprecia asupra imposibilității - la acest moment procesual - dispunerii unor măsuri alternative, precum măsura restrictivă de drepturi, vizând obligația de a nu părăsi țara (a se vedea CEDO cauza Kankowski c Poloniei, 10628/03, 4 octombrie 2005).
Aspectele invocate de recurenții inculpați, în favoarea lor, vizând situațiile lor personale, în sensul că sunt tineri, se aflau - unii dintre ei - în continuarea studiilor, nu pot constitui, la acest moment procesual, elemente ce să conducă Curtea la concluzia inexistenței temeiului art.148 lit.f, teza a II-a Cod procedură penală.
Concluzionând, Curtea - în virtutea considerentelor ce preced - va respinge, ca nefondate, recursurile promovate, urmând ca în conformitate cu art.192 alin.2, 4 Cod procedură penală, să dispună cu privire la cheltuielile judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În temeiul disp. art.37 alin.2 Cod procedură penală dispune conexarea dosarului nr- la dosarul nr-.
În temeiul disp.art.385/15 pct.1 lit.b). pr.penală respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații, și împotriva încheierii de ședință din data de 26.11.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a Il-a Penală în dosarul nr-.
În temeiul disp. art.192 alin.2 și 4.pr.penală obligă pe recurenții inculpați, și la cate 100 lei fiecare, cheltuieli judiciare avansate de stat și pe recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat, în cuantum de 100 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 11.12.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
a
GREFIER
Red. - /14.12.2009
Dact./ 21.12.2009
Ex.2
Red. / Tribunalul București - Secția I Penală
Președinte:Magdalena IordacheJudecători:Magdalena Iordache, Cristina Carmen Craiu, Daniela
