Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 585/2009. Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 585/R/2009
Ședința publică din data de 6 octombrie 2009
Instanța constituit din:
PREȘEDINTE: Ana Covrig
JUDECĂTORI: Ana Covrig, Livia Mango Săndel Macavei
: - -
GREFIER: - -
Ministerul Public - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Cluj - reprezentat prin PROCUROR:.
S-au luat spre examinare recursurile declarate de inculpații, și, împotriva încheierii penale din 22 septembrie 2009 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Maramureș, prin care s-a menținut măsura arestării preventive a inculpaților, aceștia fiind trimiși în judecată prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Cluj, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență, prev.de art.257 penal rap.la art.6 din Legea 78/2000 cu aplicarea art.41 alin.2 penal și cu aplicarea art.37 lit.a penal în ceea ce-i privește pe inculpații și și cu aplicarea art.37 lit.b penal pentru inculpatul.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă inculpatul aflat în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu av., din cadrul Baroului C, cu delegație avocațială depusă la dosar, inculpata aflată în stare de arest, asistată de apărător desemnat din oficiu av., din cadrul Baroului C, cu delegație avocațială depusă la dosar și inculpatul aflat în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu av., din cadrul Baroului C, cu delegație avocațială depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, inculpații, și învederează instanței că-și mențin recursurile declarate în cauză și că sunt de acord cu apărătorii desemnați din oficiu, inculpații și menționând că apărătorii aleși nu se vor prezenta la instanță, deoarece nu au bani să le plătească deplasarea.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursurilor.
Apărătorul inculpatului, solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale pronunțate de Tribunalul Maramureș și rejudecând cauza, să se dispună revocarea măsurii arestării preventive cu consecința punerii în libertate a inculpatului. Arată că trebuie analizate dispozițiile art.136 pr.pen. care arată scopul pentru care se iau măsurile preventive. Apreciază că temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri nu mai subzistă, ele nici nu au existat la momentul arestării și nici în prezent. Temeiurile prev.de art.148 lit.b și eaa rt.148 pr.pen. nu au existat nici la momentul luării măsurii arestării și nici în prezent, în condițiile în care inculpatul se afla în penitenciar și nu avea posibilitatea să influențeze părțile sau să zădărnicească aflarea adevărului. Nu există probe la dosar din care să rezulte că după începerea urmăririi penale, inculpatul ar fi săvârșit cu intenție o nouă infracțiune sau că acesta ar prezenta pericol pentru ordinea publică, dacă ar fi cercetat în stare de libertate. Cu onorar din.
Apărătorul inculpatului, solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale pronunțate de Tribunalul Maramureș și rejudecând cauza, să se dispună,în principal, în temeiul art.160/b alin.2 pr.pen. revocarea măsurii arestării preventive cu consecința punerii în libertate a inculpatului, iarîn subsidiar, dacă se va aprecia că în cauză, față de inculpat se impune luarea unei alte măsuri, solicită luarea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea sau țara. Astfel, apreciază că temeiurile care au stat inițial la baza luării acesteia s-au schimbat, ele nu mai subzistă. Consideră că lăsarea în libertate a inculpatului nu poate duce la concluzia că acesta se va sustrage de la cercetări, cu atât mai mult cu cât în cauză s-au audiat martori, astfel că inculpatul nu poate influența părțile. Cu onorar din.
Apărătorul inculpatei, solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale pronunțate de Tribunalul Maramureș și rejudecând cauza, să se dispună,în principal, în temeiul art.160/b alin.2 pr.pen. revocarea măsurii arestării preventive cu consecința punerii în libertate a inculpatului, iarîn subsidiar, dacă se va aprecia că în cauză față de inculpat se impune luarea unei alte măsuri, solicită luarea măsurii obligării de a nu părăsi țara. Astfel, apreciază că temeiurile care au stat inițial la baza luării măsurii arestării s-au schimbat. Revocarea măsurii arestării preventive poate fi dispusă când nu mai subzistă temeiurile arestării, ori, acestea nici nu au existat. Din probele dosarului rezultă că inculpata nu avea cunoștință de existența vreunei infracțiuni. Referitor la cererea subsidiară, apreciază că și o măsură neprivativă de libertate este suficientă pentru realizarea scopului măsurilor preventive - buna desfășurare a procesului penal. Cu onorar din.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursurilor ca nefondate, considerând că instanța de fond în mod corect a statuat în privința temeiurilor arestării, raportat la împrejurarea că din probele dosarului rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele pentru care au fost trimiși în judecată. Nici una din criticile menționate nu sunt întemeiate, considerând că raportat la subzistența temeiurilor arestării, se impune privarea de libertate a inculpaților în continuare. Cu obligarea inculpaților la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită punerea lui în libertate, întrucât nu prezintă pericol pentru ordinea publică și nu există probe în susținerea vinovăției lui. Mai mult, cauza fiind lămurită, nu ar avea cum să infleunțeze părțile.
Inculpata, având ultimul cuvânt, solicită cercetarea ei în stare de libertate, arătând că va respecta toate obligațiile ce-i vor fi impuse, cu mențiunea că este bolnavă.
Inculpatul, solicită cercetarea lui în stare de libertat, arătând că va respecta toate obligațiile ce-i vor fi impuse, cu mențiunea că are o familie d e întreținut și este bolnav.
CURTEA
Prin încheierea penală fără număr din 22 septembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr-, în temeiul art. 3002.pr.pen. raportat la art. 160 pr.pen. s-a constatat din oficiu legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților ( fiul lui și, născut la data de 29.12.1968), ( fiica lui și, născută la data de 28.04.1962 în B M) și ( fiul lui și, născut la data de 30.08.1960), măsură care a fost menținută pentru următoarele 60 de zile.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a constatat că motivele avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive față de inculpați subzistă și în prezent.
Cu privire la inculpații și, instanța a reținut că sunt în continuare incidente dispozițiile art. 148 lit. b,c,d și f Cod procedură penală, iar în cazul inculpatei a dispozițiilor art. 148 lit. c,d și f Cod procedură penală, respectiv există date, rezultate în principal din interceptările convorbirilor telefonice ale inculpaților, care justifică presupunerea că aceștia încearcă să zădărnicească în mod direct aflarea adevărului prin influențarea martorilor, că pregătesc săvârșirea de noi infracțiuni și se presupune că au săvârșit o nouă infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai M de 4 ani, iar lăsarea în libertate a acestora prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. La aprecierea acestui pericol concret s-a avut în vedere natura și gravitatea faptelor pe care se presupune că inculpații le-au comis, precum și comportamentul lor ulterior declanșării cercetărilor, constând în încercarea de a zădărnici aflarea adevărului, astfel încât există motive temeinice pentru a crede în necesitatea de a-i împiedica să comită eventuale alte fapte prevăzute de legea penală, privarea acestora de libertate fiind conformă cu principiul instituit prin art. 5 paragraful 1 lit. c din Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale.
Instanța a constatat că faptele de care sunt acuzați inculpații prezintă un pericol social extrem de ridicat, implicând lezarea valorilor sociale care privesc încrederea de care trebuie să se bucure autoritățile publice, inclusiv cele judiciare, iar lăsarea în libertate a acestora ar fi de natură să determine prin prisma rezonanței sociale negative, un puternic sentiment de insecuritate în rândurile membrilor societății, dublat de convingerea că justiția nu reacționează suficient de ferm și prompt împotriva infracțiunilor de acest tip.
În plus, instanța a reținut că pe parcursul procesului inculpații au avut poziții oscilante și până la acest moment, probatoriul necesar a fi administrat în cauză nu a fost epuizat, urmând a fi audiați martorii și, astfel încât, în vederea asigurării bunei desfășurări a procesului penal și existând date din care rezultă că inculpații ar putea influența aflarea adevărului, privarea de libertate a acestora se impune în continuare.
Deși se constată dificultăți în ceea ce privește audierea martorilor și, iar prezentarea lor în fața instanței presupune o durată mai Map rocesului, instanța apreciază că acest fapt în sine nu este de natură să împieteze asupra stării de arest preventiv a inculpaților, stare care depinde exclusiv de constatarea subzistenței temeiurilor care au determinat luarea ei inițială.
Or, având în vedere că temeiurile care au determinat inițial privarea de libertate subzistă, în considerarea dispozițiilor art. 136 Cod procedură penală, în vederea asigurării unei bune desfășurări a procesului penal, instanța a constatat ca fiind legală și temeinică măsura arestării preventive a inculpaților și a dispus menținerea acesteia pentru următoarele 60 de zile, în condițiile art. 160 Cod procedură penală.
În ceea ce privește cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive formulate de inculpații și, instanța le-a respins ca nefondate, apreciind în raport de dispozițiile art. 139 alin. 1 Cod procedură penală, că această măsură a fost dispusă cu respectarea tuturor prevederilor legale incidente și nu au intervenit modificări ale temeiurilor care au determinat luarea acestor măsuri.
Împotriva încheierii Tribunalului Maramureș, în termen legal, au formulat recurs inculpații, care, personal și prin apărători, au solicitata casarea acesteia și rejudecând,în principal, în temeiul art.160/b alin.2 pr.pen. revocarea măsurii arestării preventive cu consecința punerii în libertate, iarîn subsidiar, înlocuirea măsurii arestării cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.
S-au motivat recursurile pentru toți inculpații, în esență, pe aceleași considerente: temeiurile arestării nu mai subzistă, unele dintre ele neexistând nici la momentul inițial al arestării, probațiunea în cauză a fost efectuată, astfel că nu mai există pericolul influențării în vreun fel a bunei desfășurări a judecății.
Verificând hotărârea atacată, pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei, conform prevederilor art.38514pr.pen. Curtea constată că recursurile nu sunt fondate pentru următoarele considerente.
Măsura arestării preventive a inculpaților recurenți și a fost luată la data de 20.11.2008 față de inculpatul, respectiv la data de 22.10.2008 față de inculpata, temeiurile luării acestei măsuri fiind cele prev. de art.148 lit.b, c, d și f pr.pen. pentru inculpatul, iar în cazul inculpatei, cele prev. de art.148 lit.c, d și f pr.pen.
Inculpatul a fost arestat la 28 noiembrie 2008, temeiurile arestării fiind cele prev. de art.148 lit.b,c,d,f pr.pen.
S-a constatat la momentul arestării inculpaților că existau date, rezultate în principal din interceptările convorbirilor telefonice ale acestora, care justificau presupunerea că aceștia încearcă să zădărnicească în mod direct aflarea adevărului prin influențarea martorilor, că pregătesc săvârșirea de noi infracțiuni și se presupunea că au săvârșit o nouă infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai M de 4 ani, iar lăsarea în libertate a acestora prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Pericolul concret, s-a stabilit că rezulta din natura și gravitatea faptelor pe care se presupune că inculpații le-au comis, precum și din comportamentul lor ulterior declanșării cercetărilor, constând în încercarea de a zădărnici aflarea adevărului, astfel încât existau motive temeinice pentru a crede în necesitatea de a-i împiedica să comită eventuale alte fapte prevăzute de legea penală.
Acuzațiile aduse inculpaților constau în aceea că în baza aceleiași rezoluții infracționale, în perioada august-octombrie 2008, împreună cu coinculpații și, ar fi pretins de la denunțătorul, deținut în Penitenciarul Baia Mare, suma de 11.000 Euro, din care ar fi primit efectiv sumele de 32.000 lei și 1.650 Euro, pentru ca prin influența pe care au pretins că o au asupra funcționarilor din Penitenciarul Baia Mare să îi determine pe aceștia, să îl scoată la muncă, iar membrii comisiei de liberări condiționate să îl propună pentru liberarea condiționată, promițându-i și că prin influența pe care o au, îi vor determina pe magistrații din cadrul instanțelor și parchetelor din județul M, să admită propunerea de liberare condiționată acestuia.
S-a reținut că existau probe și indicii temeinice că inculpații ar fi comis fapta de trafic de influență în formă continuată prev.de art.257 pen. rap.la art.6 din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 pen și art.37 lit.a pen pentru inculpații și, respectiv aceeași încadrare juridică, dar cu aplicarea art.37 lit.b pen. pentru inculpatul, faptă pedepsită cu închisoare mai M de 4 ani.
Cu ocazia analizării acestui recurs și Curtea reține că, în acest moment procesual în cauză există probe și indicii temeinice, în sensul dispozițiilor art.68/1 pr.pen. respectiv date, din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații recurenți sunt autorii faptei de trafic de influență în formă continuată, pentru care au fost trimiși în judecată, după cum reiese din declarațiile denunțătorului ( 84-92 dos. urm. pen.), declarațiile martorilor ( 77-80, 82-83 dos. urm. pen. 174-175 dosar fond), ( 107-110 dos. urm.pen. f 404-405 dosar fond), (111-113,.355 dosar fond), ( 231dosar fond), ( 232 dosar fond), (233 dosar fond), (234 dosar fond), ( 354 dosar fond).
Referitor la cerințele art.148 lit.b proc.pen. din notele de redare a convorbirilor telefonice interceptate rezultă că după declanșarea cercetărilor în cauză, inculpatul ar fi luat legătura cu coinculpatul stabilind ce să declare în cauză și persoanele pe care să le propună ca martori pentru a-și susține variantele. De asemenea s-au înțeles să încerce să-I determine pe denunțătorul să-și schimbe declarația și să susțină că a înscenat faptele pentru a se răzbuna pe inculpați.
Tot pentru a zădărnici aflarea adevărului, inculpatul ar fi trimis inculpatei aflată în Arestul M un telefon mobil, pe care urma să poarte discuții în legătură cu desfășurarea anchetei care îi viza.
Temeiul prevăzut de art.148 lit.c proc.pen. subzistă având în vedere că la domiciliul inculpaților s-au găsit cu ocazia percheziției numeroase cereri de chemare în judecată, pentru promovarea unor acțiuni fictive în instanță, ceea ce permite a concluziona că inculpații pregăteau săvârșirea altor infracțiuni. a declarat că pentru a evita transferarea sa la Penitenciarul Constanța, a apelat la inculpatul care prin intermediul inculpatei, a introdus o acțiune fictivă în instanță, în care denunțătorul avea calitatea de martor, evitând astfel transferul, inculpata retrăgându-și în final acțiunea (încheierea penală nr.5127/22.09.2008 a Judecătoriei Baia Mare - fila 101 dosar urmărire penală).Totodată, au rezultate indicii din datele dosarului că, inculpatul, prin persoane interpuse din poliție sau instanțe, a încercat să obțină punerea în libertate a inculpatei.
Deși, potrivit cazierelor judiciare ale inculpaților, rezultă că aceștia mai au condamnări anterioare, care ar putea atrage starea de recidivă postcondamnatorie sau postexecutorie, Curtea constată că nu se impune reținerea prevederilor art.148 lit.d pr.pen. raportat la terminologia folosită de legiuitor și la prezumția de nevinovăție de care beneficiază inculpații până la pronunțarea unei hotărâri definitive de condamnare.
Referitor la dispozițiile art.148 lit.f proc.pen. se constată că pedeapsă prevăzută de lege pentru infracțiunile pentru care sunt judecați inculpații recurenți este mai M de 4 ani închisoare, iar lăsarea lor în libertate continuă să prezinte pericol concret pentru ordinea publică, pericol ce derivă din gravitatea faptei de comiterea căreia sunt suspectați inculpații, din modul, mijloacele și împrejurările de săvârșire.
Luarea față de inculpați a unor măsuri mai puțin restrictive de libertate, nu este justificată la acest moment procesual, prin prisma pericolului public, evidențiat prin elementele mai sus arătatate, încă de actualitate, precum și raportat la potențialul risc ca - prin judecarea în stare de libertate a unor persoane suspectate de comiterea unor infracțiuni grave - să se încurajeze comiterea de fapte antisociale,
Pentru considerentele prezentate, în baza art.38515pct.1 lit.b pr.pen. Curtea va respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații, și împotriva încheierii penale din 22 septembrie 2009 a Tribunalului Maramureș.
În baza art.189 pr.pen. se va stabili în favoarea Baroului de Avocați C suma de, câte 100 lei, onorariu pentru apărătorii din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
În baza art.192 alin.2 pr.pen. vor fi obligați inculpații să plătească în favoarea statului suma de câte 200 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei fiecare, reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de recurenții inculpați, și, aflați în Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale din 22 septembrie 2009 Tribunalului Maramureș.
Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C-N suma de câte 100 le, onorarii pentru apărătorii din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Obligă pe inculpatii recurenti să plătească în favoarea statului suma de câte 200 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariu avocațial.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 6 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red./
6 ex./08.10.2009
Președinte:Ana CovrigJudecători:Ana Covrig, Livia Mango Săndel Macavei