Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 584/2009. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR-

DECIZIA PENALĂ NR.584/R/2009

Ședința publică din 6 octombrie 2009

Instanța compusă din:

PREȘEDINTE: Ana Covrig JUDECĂTOR 2: Livia Mango Săndel Macavei

JUDECĂTORI: - -

: - -

GREFIER: - -

Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ reprezentat prin:.

S-a luat spre examinare contestația în anulare declarată de contestatorul, împotriva deciziei penale nr.668/R/13.11.2007 pronunțată în dosar nr- al Curții de APEL CLUJ.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă contestatorul aflat în stare de detenție asistat de apărător desemnat din oficiu, av., din cadrul Baroului C, cu delegație avocațială depusă la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, întrebat fiind, contestatorul învederează instanței că a fost încarcerat la data de 12.09.2009 și că a formulat contestație întrucât nu a fost prezent la judecarea recursului.

Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților pe admisibilitatea în principiu a contestației.

Apărătorul contestatorului solicită admiterea contestației pentru motivele arătate de acesta în memoriu. Contestatorul nu a fost prezent la judecarea recursului la Curtea de APEL CLUJ din cauza uni accident intervenit la data judecării acestuia. Consideră că sunt îndeplinite condițiile pentru admisibilitatea în principiu. Cu onorar din.

Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursului întrucât nu sunt îndeplinite condițiile prev.de art.391 alin.2 pr.pen.

Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită să rămână la pedeapsa executată, cu mențiunea că ar dori să nu mai fie încarcerat deoarece trebuie să fie prezent în Italia pentru a-și efectua o operație la brațul stâng.

CURTEA

Prin sentința penală nr.1760 din 28 septembrie 2006 a Judecătoriei Baia Mare n temeiul art. 11 pct.2 lit.a raportat la art. 10 lit.c pr.penaIă a fost achitat inculpatul, fiul lui G și născut la 29.10.1970 în B M, domiciliat în B M- pentru complicitate la infracțiunea de înșelăciune prev.de art. 26 pen. rap.la art. 215 alin. 1 și 4 pen. (pct.3 din rechizitoriu).

În temeiul art. 11 pct.2 lit.a rap.la art. 10 lit.b pr.pen. și art. 12 pen. a fost achitat inculpatul, fiul lui și născut la 6.08.1957 în județul M domiciliat în ăș tur, sat Berința nr. 1891A pentru infracțiunea de întocmire necorespunzătoare a documentelor primare și de evidență contabilă în scopul de a împiedica verificările financiar contabile prev.de art. 10 din Legea nr. - cu aplic.art. 13 pen.

Au fost condamnați inculpații:

1. pentru infracțiunea de declarare fictivă cu privire la sediul societății comerciale în scopul sus tragerii de la control fiscal prev.de art. 16 din Legea - cu aplic.art. 13 pen. și art. 371it.a pen. la pedeapsa de 2 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit.a,b,c pen. pe o perioadă de 2 ani și pentru infracțiunea de înșelăciune prev.de art. 215 alin.1,2 și 4 pen. cu aplic.art. 37 lit.a, art. 41 alin.2 pen. (2 fapte), după schimbarea încadrării juridice în temeiul art. 334 pr.pen. din infracțiunea de înșelăciune prev.de art. 215 alin. 1 și 4 pen. și înlăturarea art. 33 lit.a pen.față de fapta de la pct.4 din rechizitoriu, la pedeapsa de câte 3 ani închisoare (2 fapte).

În temeiul art. 33 lit.a pen. și art. 34 lit.b pen. au fost contopite pedepsele în cea mai grea de 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit.a,b,c pen. pe o perioadă de 2 ani.

În temeiul art. 83 pen. s-a revocat suspendarea condiționată a pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 44015.03.1996 a Judecătoriei Baia Mare definitivă prin decizia penală nr. 204/A/21.05.1997 a Tribunalului Maramureș, pe care a cumulat-o cu pedeapsa aplicată, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit.a,b și c pen. pe o perioadă de 2 ani, cu consecintele prev.de art. 71 și 64 lit.a-c pen.

În temeiul art. 88 pen. s-a dedus din pedeapsă perioada executată de la 16.06.2003 până la 19.03.2004 și perioada 23.03.1995-23.06.1995.

2.-, fiul lui și născut la 31.03.1969 în județul M, domiciliat în BMs tr. -.- nr. 26110 fără forme lega le în BMs tr. -/osi - nr. 72 pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- complicitate la infracțiunea de înșelăciune prev.de art. 26 pen. rap.la art. 215 alin.1,2 și 4 pen. cu aplicarea art. 41 al.2 pen. (2 fapte), după schimbarea încadrării juridice în temeiul art. 334 pr.pen. din infracțiunea prev.de art. 26 pen. raportat la art.215 alin. 1 și 4 pen. cu aplicarea art. 33 lit.a pen. (pct.2 și 3 din rechizitoriu) la pedeapsa de câțe 3 ani închisoare (2 fapte);

- înșelăciune prev.de art. 215 alin.l,2 și 4 pen. cu aplic.art. 41 alin.2 pen. (doar față de fapta de la pct.5 din rechizitoriu) - 2 fapte, după schimbarea încadrării juridice în temeiul art. 334 pr.pen. din infracțiunea prev.de art. 215 alin.l și 4 pen. cu aplic.art. 33 lit.a pen. la pedeapsa de câte 3 ani închisoare (2 fapte pct.5 și 6 din rechizitoriu).

- înșelăciune prev de art. 215 al. 1, 2 și 3 Cod penal, după schimbarea încadrării juridice în temeiul art. 334 pr.penaIă din infracțiunea prev. de art.215 al 1,4, Cod penal cu aplicarea art. 33 lit. Cod penal, la pedeapsa de 3 ani închisoare (pct. 7 din rechizitoriu).

În temeiul art. 33 lit.a, 34 lit. Cod penal au fost contopite pedepsele în cea mai grea de 3 ani închisoare.

În baza art.86/1 și 86/2 Cod penal s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de încercare de 5 ani.

În temeiul art. 86/3 Cod penal, pe durata termenului de încercare s-a dispus ca inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la datele fixa te, la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Maramureș.

b) să anunțe în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea.

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existentă:

Datele prevăzute la lit.c,d s-a dispus să fie comunicate serviciului mentionat la lit.

S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86/4 Cod penal privind cazurile de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 71 Cod penal, s-a aplicat inculpatului ped apsa accesorie a interzicerii drepturilor prev.de art.64 lit.a-c Cod penal, și s-a dispus pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, suspendarea executării pedepselor accesorii.

În temeiul art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsă reținerea și arestul preventiv în perioada 18.04.2003-19.03.2004.

3. cu datele menționate mai sus, pentru complicitate la infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 26 Cod penal, raportat la art. 215 al. 1 și 4 Cod penal cu aplicarea art. 41 al.2. Cod penal, după schimbarea încadrării juridice în temeiul art. 334 pr.penaIă din infracțiunea prev. de art. 26 Cod penal raportat la art. 215 al 1, 4 Cod penal cu aplicarea art. 33 lit. Cod penal la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În temeiul art. 85 Cod penal, s-a anulat suspendarea condiționată a pedepsei de 2 ani și 10 luni închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 47/16.02.2000 a Tribunalului Maramureș, definitivă prin Decizia Curții Supreme nr. 4961/16.11.2001, pe care a contopit-o cu pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare.

Cu consecințele prev. de art. 71,64 lit. a - c Cod penal.

S-a constatat că pedeapsa de 3 ani închisoare este concurentă cu pedepsele de 3 ani închisoare, 6 luni închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 1492/14.11.2002 a Judecătoriei Baia Mare definitivă prin Decizia penală nr. 113/A/28.03.2003 a Tribunalului Maramureș, 1 an închisoare aplicată prin sentința penală n 1898/13.12.2001 a Judecătoriei Baia Mare, 3 ani și 9 luni închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 168/06.02.2001 a Judecătoriei Sector III B, modificată prin Decizia penală nr. 159/A/06.05.2003 a Tribunalului Maramureș, toate componente ale Sentinței penale nr. 705/24.06.2003 a Judecătoriei Baia Mare.

În temeiul art. 36 al.3. Cod penal deduce din pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare reținerea din data de 07.03.1996 și perioada executată de la 13.11.2000 până la data de 22.07.2003.

În temeiul art.346 pr.penaIă a lăsat nesoluționată acțiunea civilă a Agenției Naționale de Administrare Fiscală B - pentru Direcția Generală a Finanțelor Publice M reprezentând impozitul pe profit, impozitul pe dividen te și TVA (pct.1 din rechizitoriu).

Au fost respinse restul pretentiilor civile formulate de aceeași parte civilă.

În temeiul art.14 pr. pen. raportat la art. 998 și 1003 Cod civil, au fost obligați în solidar inculpații:, și la despăgubiri civile către SC SA C Port cu sediul incinta C - 34-35 în sumă de 385.466.966 lei (vechi ), actualizată cu rata inflației începând cu septembrie 2000 până la efectiva achitare.

În temeiul art. 14.pr.penaIă, raportat la art.998 civil a fost obligat inculpatul la despăgubiri civile astfel: 727.412.049 lei (vechi) către SC MONTAJ SA 449.209.444 lei ( vechi) sumă actualizată cu rata inflației începând cu decembrie 2001, până la efectiva achitare către SC SA S 46.516.000 lei (vechi) către SC SRL BM- 160.994.463 lei (vechi) către SC SA ( actuala SA) B

În temeiul art. 14 pr.penaIă raportat la art. 998 cod civil a fost obligat inculpatul la despăgubiri civile în sumă de 40.456.000 lei ( vechi) către SC Câmpulung, și s-a respins restul pretențiilor civile.

Cererile părților civile SC SA C și SC SA VA, privind instituirea sechestrului asigurator asupra bunurilor inculpaților au fost respinse.

S-a dispus restituirea către martora, a cheltuielilor de transport și întreținere, ca urmare a prezentării sale în instanță, în sumă de 10.000.000 lei (vechi), sumă care se va plăti din fondul cheltuielilor judiciare special alocat de Ministerul Justitiei.

În temeiul art.191 pr.penaIă au fost obligați inculpații la cheltuieli judiciare în favoarea statului, asțfel: inculpatul la 30.000.000 lei (vechi) din care 600.000 lei (vechi) reprezintă onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu: inculpatul la 40.000.000 lei (vechi) inculpatul la 30.000.000 lei (vechi) din care 1.500.000 lei ( vechi) reprezintă onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu.

Pentru a dispune astfel, instanța de fond a constatat că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș au fost trimiși în judecată inculpații:

1. - pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 10 și 16 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 33 lit. a și art. 13 Cod penal (pct. 1 din rechizitoriu);

- înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. 1 și 4 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal (pct. 2 din rechizitoriu);

- înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. 1 și 4 Cod penal (2 fapte - pct. 4 din rechizitoriu) cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal,

2. - pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. 1 și 4 Cod penal (3 fapte - pct. 5 din rechizitoriu);

- înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. 1 și 4 (pct. 6, 7

din rechizitoriu);

- complicitate la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 26 Cod penal raportat la art. 215 alin. 1 și 4 Cod penal (2 fapte - pct. 2 din rechizitoriu);

- complicitate la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 26 Cod penal raportat la art. 215 alin. 1 și 4 Cod penal (2 fapte - pct. 3 din rechizitoriu); Cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal,

3. - pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 26 Cod penal raportat la art. 215 alin. 1 și 4 Cod penal (2 fapte - pct. 2 și 3 din rechizitoriu);

Cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

Din cuprinsul probelor administrate în cauză, instanța de judecată a retinut următoarele:

1.- În cursul anului 2000, inculpatul s-a hotărât să demareze activități de afaceri prin intermediul unei societăți comerciale. Astfel, la înțelegere cu martorul, decide să preia societatea comercială SC. B

reale ale inculpatului au fost evidente încă de la bun început și reies din faptul că acesta, inițial, a dat o declarație pe proprie răspundere, conform procedurii, în care a arătat că nu a mai suferit condamnări ceea ce nu corespundea cu realitatea.

De asemenea, inculpatul a închiriat la data de 22 februarie 2000 un spațiu de la Se. SA. B M, situat pe-, pe care însă nu l-a folosit niciodată pentru vreo activitate.

A doua zi, la data de 23 februarie 2000, martorul a cesionat părțile sociale ale SC. către inculpatul.

În cursul lunii martie, inculpatul a achiziționat o cantitate de marfă de la SC. pe care a achitat-o în întregime, însă in contabilitatea societății documentele primare au fost întocmite incomplet, marfa a fost descărcată și valorificată cu ajutorul martorului.

În urma sesizării din ojiciu a organelor de politie s-a procedat la efectuarea unui control la Se. SR. În u;ma controlului s-a stabilit că societatea nu a depus declarații privind obligațiile față de stat, iar in contabilitate nu au fost înregistrate toate actele și documentele ).

Expertiza jinanciar-contabilă întocmită în cauză a concluzionat că în situația în care s-ar ji înregistrat în contabilitate intrările și veniturile realizate din vânzarea mărfurilor, obligațiile de plată față de bugetul statului ar fi fost în sumă de 4.532.015 ROL impozit pe projit, 679.802 ROL impozit pe dividen de și 5.974.722 ROL

Faptele inculpatului ce au fost menționate au fost recunoscute de acesta.

Faptele inculpatului, care în calitate de administrator la Se. EX a întocmit necorespunzător documentele primare și de evidență contabilă în scopul de a împiedica verificările financiar-contabile și a declarat jictiv sediul societății, au fost în cadra te juridic ca infracțiuni prevăzute de art. 10 și 16 din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal și art. 13 Cod penal.

Având în vedere că de la data săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 10 din Legea nr. 87/1994 și până la judecarea cauzei a intervenit o lege mai favorabilă, respectiv Legea nr. 241 din 15 iulie 2005, care nu mai incriminează în textul legal infracțiunea prevăzută de art. 10 din Legea nr. 87/1994 și văzând dispozițiile art. 12 Cod penal, instanța, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. b și art. 12 Cod penal, a dispus achitarea inculpatului sub aspectul săvârșirii infracțiunii de întocmire necorespunzătoare a documentelor primare și de evidență contabilă în scopul de a împiedica verificările financiar-contabile prevăzută de art. 10 din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 13 Cod penal.

Cu privire la infracțiunea prevăzută de art. 16 din aceeași lege, constatând că aceasta a fost incriminată și în conținutul noii legi (Legea nr. 241/2005), însă cu un regim sancționator mai sever, instanța, a făcut aplicarea art. 13 Cod penal privind aplicarea legii penale mai favorabile, și a dispus condamnarea aceluiași inculpat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 16 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 13 Cod penal și art. 37 lit. a Cod penal și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b, c Cod penal pe o perioadă de timp.

2.- În cursul lunilor iunie - iulie 2000, inculpatul l-a rugat pe martorul că ar vrea să facă afaceri, însă nu are experiență și nici parteneri și să-I ajute în acest sens. Martorul l-a prezentat lui iar în urma discuțiilor purtate au fost de acord să facă afaceri prin intermediul S SR. cu toate că societatea comercială nu avea nici un fel de disponibil bancar sau lichidități. Acest lucru reiese din extrasele de cont puse la dispoziție de către instituțiile bancare.

Inculpatul a fost conștient de acest lucru (fila 193 și următoarele), însă, conform înțelegerii, l-a contactat pe inculpatul pe care i l-a prezentat și lui. îl cunoștea pe de la momentul în care acesta valorificase marfa achiziționată de la S B plătită de către cu filă CEC, faptă pentru care acesta a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani și 9 luni.

În urma discuțiilor purtate, inculpatul a fost de acord să facă afaceri, și i-a comunicat prietenului său. Acesta i-a făcut cunoștință lui cu numitul de Judecătoria Baia Mare pentru înșelăciune cu file CEC (-fila 225).

a spus că a lucrat multă vreme în Portul C și că are multe relații acolo, astfel că este de acord să intermedieze achiziționarea de marfă.

Inculpatul l-a avertizat pe despre faptul că firma lui nu este solvabilă (declarația inculpatului și procesul verbal de confruntare - filele 193-195 și filele 8218-223), iar răspunsul lui a fost în sensul că "nu este nicio problemă, vom emite file CEC cu plata la 30 de zile, timp în care vom avea timp să facem rost de bani ".

Evenimentele ulterioare au demonstrat că nu a existat niciun fel de intenție de a alimenta contul după vânzarea mărfii și tot în acest context inculpatul a afirmat că "în cazul în care vor apărea probleme le rezolvă el" (fila 194 - declarația inculpatului ).

După ce s-au înțeles inculpatul i-a remis lui cinci file CEC semnate și ștampilate în alb, precum și copii xerox după actele firmei (declarația inculpatului -filele 98 și următoarele). Filele CEC și actele firmei au fost înmânate mai departe inculpatului. l-a anunțat pe că a luat legătura cu directorul de la SA. C și a recomandat firma SC. SR. spunându-i că poate să se deplaseze la sediul firmei ca să achiziționeze fier beton, cornier și.

Initial, îi dăduse lui comanda nr.184 din 4 august 2000 ca venind din partea Se. SR. pe care a lăsat-o la Se. SA. După aceasta, s-a prezentat personal la sediul Se. SA. C, unde s-a recomandat cu numele de " " (fila 201) și a negociat achiziția de marfă.

De asemenea, a indicat seria de buletin HC nr. -, însă pe numele de (filele 58, 63), persoană ce nu figurează în evidența populației, și spunând că el este patronul Se. SR. B

Pentru plata mărfii, inculpatul a lăsat la furnizor filele CEC - și 017 - emise de Se. SR. BM( filele 74, 81), din care una a completat-o personal, iar cealaltă de angajatii furnizorului (fila 206.)

În baza nr. 184 din 4 august 2000, furnizorul a livrat 49 tone cornier și, cu factura fiscală nr. CT -, iar ulterior încă 17 tone beton și crenelat cu factura fiscală nr. CT -.

De asemenea, inculpatul s-a implicat în asigurarea mijloacelor de transport către B M, sunându-l pe și rugându-l să-i facă rost de niște autocamioane (filele 91 și 94).

La introducerea la plată a filelor CEC, acestea au fost refuzate pe motivul lipsei totale de disponibil (filele 75 și 82), totodată societatea comercială aflându-se și în interdicție bancară (fila 75).

Conform declarației inculpatului "-ul a fost afacerea lui fără participarea lui ". Marfa a fost depozitată inițial la martorul (fila 90), la rugămintea martorului, fost partener de afaceri a lui.

10 tone de fier beton au fost valorificate de către la martorul (filele 88, 509) în, la un preț destul de redus. și-a însușit banii și nu a mai alimentat niciun fel de cont pentru a asigura plata filelor CEC.

Faptul că cele două file CEC (E 000 - din 01 septembrie 2000 și A 017- din 02 septembrie 2000) au fost emise de Sc. SR. B M în perioada interdicției bancare de a emite cecuri rezultă din adresa Băncii Nationale a României - Directia Bancare nr. 7963/2000 (fila 178 dosar urmărire penală), care precizează că societatea menționată mai sus se află în interdicție bancară în perioada 30 august - septembrie 2001.

Fapta inculpatului, care a emis mai multe file CEC fără a avea disponibil în bancă, ce au fost utilizate pentru achiziția de marfă de la alte societăți comerciale, a fost încadrată juridic ca infracțiune de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. 1,2 și 4 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 37 lit. c Cod penal, după schimbarea încadrării juridice în temeiul art. 334 Cod procedură penală din infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. 1 și 4 Cod penal. Faptele inculpaților și, care în baza unei înțelegeri prealabile au folosit 2 file CEC primite de la inculpatul, cunoscând că societatea comercială a acestuia nu avea disponibil în cont bancar și le-au utilizat pentru achiziția de marfă au fost încadrate juridic ca infracțiune de complicitate la înșelăciune prevăzută de art. 26 Cod penal raportat la art. 215 alin. 1, 2 și 4 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, după schimbarea încadrării juridice în temeiul art. 334 Cod procedură penală din complicitate la infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 26 Cod penal raportat la art. 215 alin. 1 și 4 Cod penal cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

În aceeași perioadă a anului 2000, numitul a contactat și conducerea SC. B, care desfășura activități de construcții nucleare la Centrala Cernavodă. Ajlând că există disponibilități pentru vânzarea unei cantități de țeavă inox, a comunicat lui, spunându-i să se prezinte la Sc. SA. pentru a negocia achiziția (filele 203 și 216). s-a prezentat la această societate, unde a negociat achiziția de 494 metri liniari țeavă inox.

. de către o persoană rămasă neidentificată, inculpatul a semnat contractul de vânzare-cumpărare din 7 august 2000 sub numele de - "director general la S SR. B M" (filele 138, 193, 196 verso, 198 verso, 200 și 210). De asemenea, la mențiunea "contabil " s-a depus o semnătură indescifrabilă.

Martorul, de profesie economist, în declarația sa a arătat că "nu-i cunoaște pe inculpați și nu a fost niciodată la Cernavodă" (fila 151 și fila 295 dosarul instanței).

Martora a arătat că doar a intermediat, însă nu a semnat niciun fel de act (fila 140 verso), iar martora - contabil la MONTAJ SA. Baa rătat că la negocieri s-a prezentat o persoană care poate fi cea de la poziția 4 sau 5 din planșa foto (fila 73), însă la poziția 5 este poza lui, iar din probatoriul existent la dosar nu a rezultat că acesta ar fi fost la Cernavodă, rămânând astfel, prin excludere, de la poziția 4 a planșei foto.

Inculpatul a lăsat alte două file CEC emise tot de Se. SR. BMc are, introduse la plată, au fost refuzate (filele 125,126,128 și 129).

Țevile au fost transportate în B M și au fost inițial descărcate în sub supravegherea lui, iar ulterior valorificate la martorul în S

Pentru intermedierile făcute, i-a dat lui un autoturism Audi 100 Ce, care a fost nemulțumit întrucât i se promisese și comision din profit, pe care nu l-a primit.

Cu privire la cele două file CEC, E 000 - din 30 septembrie 2000, respectiv E 000 - din 05 septembrie 2000 (filele 125 și 128 dosar urmărire penală), s-a reținut că au fost emise în perioada în care SC SR. B M se afla în interdicție bancară de a emite cecuri.

Fapta inculpatului, care a utilizat două file CEC emise de SC SR. BMp entru achiziția de marfă în condițiile în care nu exista disponibil în cont a fost încadrată juridic ca infracțiune de complicitate la înșelăciune prevăzută de art. 26 Cod penal raportat la art. 215 alin. 1, 2 și 4 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, după schimbarea încadrării juridice-în temeiul art. 334 Cod procedură penală din complicitate la infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 26 Cod penal raportat la art. 215 alin. 1 și 4 Cod penal cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

Din probatoriul administrat s-a retinut că inculpatul nu a comis fapta reținută în sarcina sa prin actul de inculpare - la pct. 3, participarea sa rezumându-se doar la efectuarea unui comision de aducere a 3 file CEC barate la a, care i-au fost remise de inculpatul în BMp rin intermediul lui, care urmau să înlocuiască filele CEC numerar lăsa te inițial de inculpatul. În acest sens s-a reținut că au declarat inculpații (fila 112 verso dosarul instanței), inculpatul (fila 891 dosarul instanței) și martora (fila 785 verso).

Constatând că activitatea inculpatului descrisă la pct. 3 din rechizitoriu nu se circumscrie uneia de natură penală, instanța de judecată, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. c Cod procedură penală, a dispus achitarea inculpatului pentru complicitate la infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 26 Cod penal raportat la art. 215 alin. 1 și 4 Cod penal (pct. 3).

Transportul mărfurilor de la Caf ost făcut cu autocamioanele . societate contactată la rugămințile lui de către și. La efectuarea transporturilor reprezentanții societății de transport au luat legătura cu care a făcut plata transportului parțial în numerar iar pentru diferență acesta a eliberat două file CEC (filele 164,166), pentru suma totală de 40.456.000 lei.

Filele CEC au fost introduse la plată și refuzate pe motivul lipsei disponibilului.

Conform declarației martorului G (fila 170 dosar urmărire penală) beneficiarul mărfii transportate de la C s-a reținut că a fost SR. iar patronul se numea, care" are un defect la mâna și acesta a completat cecul pe care i l-a dat la ". S-a retinut că această declaratie se coroborează cu declaratiile martorilor: (fila 168 dosar urmărire penală); (fila 171 dosar urmărire penală); (fila 173 dosar urmărire penală); (fila 94 dosar urmărire penală, fila 907 dosarul instanței) cu plângerea părții vătămate SC.. Câmpulung (fila 159 dosar urmărire penală).

Din plângerea părtii vătămate rezultă faptul că pentru primul transport cu încărcare la C și descărcare la BMp lata s-a făcut parțial în numerar (8.096.000 lei), iar pentru diferența de 24.272.000 lei s-a emis fila CEC - A 0170 - cu decontare în data de 25 octombrie 2000, iar pentru cel de-al doilea transport cu încărcare la Cernavodă și descărcare la BMs -a emis fila CEC - A - cu scadență la 30 august 2000, ambele cecuri fiind refuzate de banca emitentului din lipsă de disponibil.

Aceste aspecte au fost precizate și în declarația martorului (filele 171-172 dosar urmărire penală), care a mai aratat că "cei de la firma beneficiară nu au făcut nicio referire la faptul că nu ar avea disponibil în cont sau că ar fi în interdicție bancară".

Fapta inculpatului, care a emis două file CEC pentru transportator fără a avea disponibil în cont, a fost încadrată juridic ca infracțiune de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. 1, 2 și 4 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 37 lit. c Cod penal, după schimbarea încadrării juridice în temeiul art. 334 Cod procedură penală din infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. 1 și 4 Cod penal și înlăturarea art. 33 lit. a Cod penal.

5.- În cursul anului 2001, inculpatul a solicitat soției sale, să înființeze o societate comercială pe numele acesteia (fila 40). De asemenea, acesta l-a rugat pe martorul să accepte stabilirea sediului societății comerciale la el acasă, pe-/33, motivând că el urmează să se mute de pe strada G - pe strada - -.

Astfel, la data de 27 martie 2001 a fost înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului SC SR. cu asociat și administrator (fila 296). Ulterior, la 10 aprilie 2001, aceasta a întocmit o procură pe numele lui (fila 296), în baza căreia toate activitățile firmei urmau să fie administrate de către acesta.

De altfel, martora a arătat în declarația sa că ea nu se pricepe la afaceri și nici nu a avut vreodată în posesie actele firmei (fila 420).

În baza acestei procuri, la data de 18 aprilie 2001, s-a deplasat la sediul Băncii Române de Dezvoltare - Sucursala M, unde a semnat o cerere de deschidere de cont Iăsând și fișa cu specimen de semnătură (filele 280, 281).Inițial, inculpatul nu a desfășurat niciun fel de activități, însă în cursul lunii noiembrie s-a hotărât să cesioneze fictiv firma unei alte persoane. societății comerciale a fost numitul, din localitatea nr. 125, oraș H, județul V, persoană care nu avea un domiciliu stabil, fără ocupație și loc de muncă, lipsit de posibilități sau resurse financiare. Această persoană i-a fost prezentată lui prin intermediul martorului, cu care era în relații de rudenie (fila 422).

Astfel, la data de 23 noiembrie 2001, societatea comercială a fost cesionată de către numitului (fila 297). De asemenea, între cei doi a fost întocmit un proces verbal de predare-primire (fila 298) din care reiese că martora i-ar fi cedat acestuia note contabile, registru de casă, chitanțier, file CEC și alte acte. Caracterul fictiv al procesului verbal reiese din faptul că, așa cum s-a arătat anterior, martora nu a avut niciodată în posesie aceste acte, iar ștampila societății nu figurează ca predată.

De asemenea, nici inculpatul nu a procedat legal, întrucât el era obligat să anunțe - Sucursala M despre orice modificare apărută în activitatea societății comerciale, în condițiile în care a semnat personal formularul care îl obliga la acest lucru (filele 275, 280 și precizările de la fila 240).

În adresa oficială primită de la - Sucursala M se arată că, de la constituire și până în prezent, la dosarul juridic al clientului S SR. B M nu a fost depusă nici o modificare (fila 278).

Caracterul fictiv al cesiunii s-a reținut că a rezultat din faptul că nici numitul nu s-a prezentat la bancă să-și depună vreun specimen de semnătură. Mai mult, a arătat în fața martorului, înainte de sărbătorile de iarnă ale anului 2001, că va pleca curând din țară, ceea ce s-a și întâmplat, deoarece potrivit adresei Inspectoratului General al Poliției de Frontieră reiese că la data de 3 februarie 2002 a părăsit țara și nu a mai revenit (fila 282).

Modul în care a părăsit țara l-a relatat martora (fila 417), care a relatat că i-a dat 500 dolari acestuia să părăsească țara (fila 417 verso). S-a reținut ca relevantă declarația martorei care a arătat că a întrebat-o "de ce lucrezi pe firmele tale și nu pe ale altora". "eu așa procedez și nu am nicio problemă". "ești o fraieră, nu știi să te descurci" (fila 417 verso).

Importantă în contextul arătat s-a reținut și declarația martorului (fila 424), care acceptase ca sediul firmei să fie la domiciliul său. Acesta a precizat că după sărbătorile de iarnă ale anului 2001, a fost contactat la domiciliu de către firme din S M, S și P care i-au cerut bani (fila 424 verso), pentru diferite mărfuri vândute SC

Cu privire la aceste aspecte, la solicitarea martorului, nu a vrut să-i dea nicio explicație (fila 425).

La percheziția domiciliară efectuată anterior cercetărilor din prezentul dosar (inculpatul fiind anchetat în cursul anului 2002 alături de martorul tot pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu file CEC), la domiciliul acestuia a fost găsită o ofertă de preț emisă de către Se. SA. S, pe care era scris cu pixul roșu numele "" - contabila șefă de la acea vreme (fila 311). Cu privire la această ofertă, inculpatul a dat declarații oscilante, inițial arătând că nu-și explică cum a ajuns această ofertă la el acasă, ulterior spunând că a primit-o de la, însă numele de l-a scris el personal.

Din listingul pus la dispoziție de către Romtelecom M s-a reținut faptul că încă de la data de 22 noiembrie 2001, inculpatul a luat legătura telefonic, de la domiciliul său, cu Se. SA. S (fila 555), apelând 030--, număr de telefon ce se găsește și pe oferta de preț a societății comerciale (fila 311). Acest lucru s-a făcut o zi înainte de așa-zisa cesiune a firmei, iar ulterior, conform listingului, mai apar și alte convorbiri cu S, numerele fiind însă neidentificate (filele 557, 563, 574 etc.).

În continuare, inculpatul a completat în numele SC SR. BMc omenzile cu numerele 144 (nedatată) pentru 10 mc placa de fag și 158 din decembrie 2001 pentru 9 mc placa fag (filele 312-314), dovedit cu raportul de constatare tehnico-grafologică (fila 324).

Comanda nr. 144 a fost dată prin intermediul numitului către șoferul, împreună cu fila CEC BB 303 - (fila 315) emisă de către SC. SR. B Martorul s-a deplasat cu autocamionul la S, unde a lăsat comanda și fila CEC și a adus o cantitate de placa pe care a descărcat-o la indicația lui la un depozit aparținând SC SR. l-a avertizat pe să nu spună nimănui unde a descărcat, iar după ce a fost audiat la poliție, l-a amenințat că-l dă afară dacă nu schimbă declarația (declarația martorului - fila 361 și procesul verbal de confruntare - filele 369-373).

Inculpatul a completat și Comanda nr. 158 din decembrie 2001 pentru 9 mc placaj fag pe care a înmânat-o împreună cu fila CEC BB 303 - șoferului (fila 347). La întâlnire, inculpatul a venit însoțit de către cu mașina lui, Renault -, autoturism folosit în condițiile unui contract de comodat (filele 411-412).

Martorul a dus la S comanda și fila CEC, și a adus cantitatea de placaj comandată, transport ce a fost valorificat de către în municipiul

S-a reținut că nu a fost audiat în cauză întrucât a suferit trei condamnări definitive pentru săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală și înșelăciune și a părăsit țara la 3 februarie 2002 (filele 282, 284), fiind dat în urmărire generală (fila 285).

În continuare, pe numele SC SR. a fost emisă Comanda nr. 185 din 14 decembrie 2001, care împreună cu fila CEC BB 303 - a fost înmânată prin intermediul lui tot șoferului. Acesta s-a deplasat la S, unde a lăsat comanda și fila CEC aducând în schimb 10 mc placaj de fag. La întoarcere, marfa a fost preluată de către, care a abordat mai mulți patroni din B M pe care i-a întrebat dacă nu cumpără placaj (, - filele 352, 353, 354) care au refuzat achiziționarea acestuia pe motiv că este de slabă calitate.

În final, martorul G (fila 349) a fost de acord să achiziționeze placajul de la, însă i-a spus să-și facă rost de acte pentru marfă întrucât nu dorește să aibă probleme. Atunci martorul a primit indicație să descarce marfa în Icurtea Se. SR. - administrator G, iar inculpatul l-a rugat pe martorul - administrator la Se. SR. să elibereze facturi pentru placajul destinat lui G (filele 349, 350).

La înțelegere între și G, primul a eliberat facturi și aviz de expediție către cel de-al doilea urmând ca între ei să urmeze compensări, iar a primit contravaloarea placajului de la Cu aceeași ocazie, inculpatul i-a cerut lui să-i achite și suma de 300 USD reprezentând contravaloarea transportului de la S la BM( fila 349 verso), situație pe care nu a recunoscut-o cu ocazia anchetei.

Cu privire la încercările de valorificare a placajului făcute de, s-a reținut din declarația martorului Petul (fila 393) care l-a însoțit pe inculpat în diverse locuri în încercarea acestuia de a vinde marfa de la

Cele trei file CEC au fost introduse la plată de către SC SA. S și au fost refuzate pe motiv de lipsă de disponibil.

Referitor la declarația martorei dată în fața instanței (filele 146-147) și din care rezultă că nu își menține declarația dată în faza de urmărire penală, pe care de altfel nu a citit-o dar a semnat-o, întrucât era" cu nervii la pământ de atâtea interogatorii și declarații ", instanța de judecată a înlăturat-o în ceea ce privește faptul că a purtat cu inculpatul "doar discuții de principiu" despre alte firme din țară, care "dau și apoi administratorii pleacă ", pe motivul că declarația dată în faza de urmărire penală conține elemente concrete despre" maniera de lucru" a inculpatului, care se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză.

Referitor la martorul G (filele 296-297 dosarul instanței) instanța de judecată a reținut că a avut o poziție oscilantă cu privire la recunoașterea persoanei de la care a achiziționat placajul, declarând însă, spre final, că își menține în totalitate declarația dată în faza de urmărire penală (fila 349), inclusiv faptul că l-a recunoscut când i s-a prezentat o fotografie pe inculpatul. A mai precizat că într-o discuție telefonică pe care a avut-o cu, acesta i-ar fi spus că placajul este adus de de la S, fiind aceeași persoană cu cel care urma să vină după bani.

Despre prezența inculpatului într-un autocamion cu placaj s-a reținut din declarația martorului de la fila 560 dosarul instanței.

Fapta inculpatului, care în calitate de administrator la Se. SR. B M, a cesionat firme în mod fictiv continuând să desfășoare activități comerciale în numele acesteia, si a achiziționat cantități de placaj de la SC SA. S, pentru care a emis trei file CEC fără a avea disponibil în cont a fost încadrat juridic ca infracțiune de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. 1, 2 și 4 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, după schimbarea încadrării juridice în temeiul art. 334 Cod procedură penală din infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. 1 și 4 Cod penal cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

6.- În cursul lunii noiembrie 2001, inculpatul l-a cunoscut pe martorul Petul, persoană lipsită de posibilități materiale, fără ocupație și loc de muncă, căruia i-a propus să lucreze pentru el, respectiv să desfășoare diferite activități în schimbul unor comisioane, din care martorul urma să-și asigure traiul. Martorul a fost de acord, iar ulterior, în cursul lunii decembrie 2001, l-a contactat telefonic și i-a spus că dorește să achiziționeze anvelope.

Inculpatul s-a deplasat cu mașina - în zona BMî nsoțit de martorul Petul, căruia i-a spus să închirieze o pentru transport și i-a înmânat o filă CEC în alb, semnată și ștampilată, în numele Se. SR. B Tot la solicitarea inculpatului, martorul Petul a contactat telefonic se. SR. recomandându-se ca fiind din partea SC SR. și a solicitat achiziționarea de anvelope.

Conform înțelegerii telefonice, martorul Petul s-a deplasat în data de 17 decembrie 2001, la orele amiezii, la sediul SC SR.L unde a contactat-o pe - contabilă, căreia i-a predat fila CEC (fila 407). Martora i-a cerut numărul de cont pentru a completa fila CEC, însă Petul nu a știut să-l indice. Datorită acestui fapt, de pe telefonul firmei cu nr. -, martorul a apelat 092--, unul dintre telefoanele mobile a lui din acea vreme (listingul Romtelecom fila 553)care i-a dat numărul de cont, astfel că fila CEC a fost completată și lăsată la SC SR. în modalitatea arătată în declarația sa (filele 389-390).

Ulterior, i-a indicat lui Petul locul unde să descarce anvelopele, iar martorul a primit un comision pentru acest lucru. La vremea respectivă, atât Petul cât și șoferul de pe și-au dat seama că ceva nu este în regulă după cum au arătat în declarațiilor lor (filele 394 și 408).

De asemenea, în timpul formalităților, martora a remarcat staționarea unui autovehicul Renault cu numere de H în imediata apropiere a sediului firmei (fila 407 verso).

Fila CEC a fost introdusă la plată și refuzată de unitatea bancară pe motivul lipsei totale de disponibil (filele 386, 387)., aflând numărul de telefon a lui de la subofițerul (fila 390), l-a sunat de mai multe ori și de pe telefonul firmei (listingul Romtelecom fila 550), pentru a cere explicații.

În acest context, martorul a relatat că a fost prezent la o scenă în care l-a abordat pe pe stradă și i-a reproșat că "i-a dat o țeapă" (fila 419 verso).

Fapta inculpatului, care a emis o filă CEC în numele Se. SR. fără a avea disponibil în cont și a achiziționat anvelope de la Se. SR. a fost încadrată juridic ca infracțiune de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. 1, 2 și 4 Cod penal, după schimbarea încadrării juridice în temeiul art. 334 Cod procedură penală din infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. 1 și 4 Cod penal.

7.- În cursul anului 2000 inculpatul era asociat și administrator la SC SRL pe care ulterior a cesionat-o la 12.12.2001 către G, iar martorul era asociat și administrator la SC SRL.

La data de 17.02.2000 între SC SRL și SC SA BMa fost încheiat contractul de închiriere prin care SC SA a închiriat la SC SRL spațiul din-. De asemenea, a fost încheiat și un act adițional la contractul de închiriere, prin care SC SRL se obliga să achite plata chiriei pe trei luni cu o filă CEC eliberată de o altă societate comercială.

În baza înțelegerii dintre și inculpatul a acceptat să garanteze cu fila CEC A 000 - pentru suma de 160.994.463 ROL.

s-a prezentat la sediul SC SA cu fila CEC unde a discutat cu martorele și. Fila CEC a fost completată în prezența lui, despre care acesta nu a recunoscut în cursul anchetei. Când i s-a atras atenția că dacă nu se va plăti chiria, fila CEC va fi introdusă la plată răspunsul inculpatului a fost că "nu vor fi probleme ".

Chiria pentru spațiu nu a mai fost achitată, astfel că fila CEC a fost introdusă la plată și a fost refuzată pe motivul lipsei de disponibil și clientul aflându-se în interdicție bancară.

Așa cum rezultă din extrasul de cont s-a reținut că SC SRL nu a avut niciodată disponibilă o asemenea sumă în perioada comiterii faptei.

Apărarea inculpatului cu privire la această faptă, în sensul că nu este infracțiunea de înșelăciune, deoarece beneficiarul cecului a cunoscut lipsa acoperirii și a acceptat primirea lui, nu a fost acceptată de instanță deoarece în raport cu probele de la dosar, și declarația martorei, inculpatul l-a asigurat pe beneficiarul cecului că nu vor fi probleme. Nici ulterior, după emiterea cecului, inculpatul nu a comunicat beneficiarului că ar fi în interdicție bancară (178 verso dosar instanță), deși la data emiterii filei CEC 00- respectiv în data de 26.04.2001 (433 dosar ) se afla deja în perioada de interdicție stabilită între 13.04.2001-13.04.2002 (437 dosar )

Faptul că inculpatul nu a făcut nici o obiecțiuni în momentul când s-a completat cecul la rubricatura sumei - deși obligația completării cecului revenea emitentului, însă acestuia i-a fost" teamă să nu greșească având o singură filă CEC" s-a reținut din declarația martorei cu.

Fapta inculpatului, care în calitate de asociat și administrator la SC SRL BMa garantat plata unei chirii emițând o filă CEC fără a avea nici un fel de disponibil în contul bancar a fost încadrată juridic ca infracțiune de înșelăciune prev.de art. 215 al.1,2 și 3 pen. după schimbarea mcadrării juridice în temeiul art. 334 pr.pen. din infracțiunea prev.de art. 215 al. 1 și 4 pen. cu aplicarea art. 33 lit.a pen.

Referitor la schimbarea încadrării juridice, în temeiul art. 334 pr.pen. din infracțiunea prev.de art. 215 alin.1 și 4 pen. (pct.2-6 din rechizitoriu) în infracțiunea prev.de art. 215 alin.1,2 și 4 pen. în sensul adăugării alin. 2, instanța de judecată a avut în vedere, pentru legala încadrare juridică a faptei, de emitere a unui CEC fără provizia necesară, că în alin.1 este norma legală referitoare la scopul în care se comite infracțiunea, iar în alin.2 sunt reglementate limitele pedepsei.

Schimbarea încadrării juridice în ce privește fapta de la pct.7 din rechizitoriu, din infracțiunea prev.de art. 215 alin.l și 4 pen. în infracțiunea prev.de art. 215 al.l,2 și 3 pen. a fost determinată de elementele specifice infracțiunii de înșelăciune în convenții prev.de art. 215 alin.3 pen. care nu sunt aplicabile infracțiunii comise cu cecuri prev.de art. 215 alin.4 pen.

De asemenea, schimbarea încadrării juridice, în sensul aplicării art. 41 al.2 pen. și înlăturării art. 33 lit.a pen. la faptele de la pct.2,3,4,5,6 din rechizitoriu și doar înlăturarea art. 33 lit.a de la pct. 7 din actul de sesizare al instanței, instanța de judecată a considerat că se impune ca urmare a administrării probelor din care a rezultat că in cu lpații (pct.2-6) au comis faptele la diferite intervale de timp, însă având aceeași rezoluție infracțională, iar la pct. 7 este un singur act material.

La individualizarea pedepselor aplicate inculpaților, instanța de judecată a avut în vedere gradul de pericol social al faptelor comise, prejudiciile create părților vătămate și nerecuperate, precum și elementele ce caracterizează persoana fiecărui inculpat.

Astfel s-a avut în vedere că inculpatul a avut o poziție relativ sinceră, a comis faptele în condițiile concursului real de infracțiuni prev.de art. 33 lit.a pen. și în stare de recidivă postcondamnatorie prev.de art. 37 lit.a pen.

Pe cale de consecință, făcând aplicarea art. 33 lit.a pen. art. 34 lit.b pen. instanța a contopit pedepsele aplicate și a interzis drepturile prev.de art. 64 lit.a,b,c pen. pe o perioadă de 2 ani, în cea mai grea și interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit.a,b,c pe o perioadă de 2 ani.

S-a reținut că inculpatul se află în stare de recidivă postcondamnatorie prev.de art. 37 lit.a pen. primul termen al recidivei constituindu-l pedeapsa de 2 ani închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicată prin sentința penală nr. 440 din 5.03.1996 a Judecătoriei Baia Mare definitivă prin decizia penală nr. 204/A din 21 mai 197 a Tribunalului Maramureș.

Instanța de judecată nu a făcut aplic.art. 334.pr.pen. deoarece, în situația dată, prin adăugarea circumstanței agravante a stării de recidivă prev.de art. 37 lit.a pen. nu s-a schimbat încadrarea juridică, rămânând cea prevăzută în partea specială a Codului penal și în legea specială (Legea nr. 87/1994).

Constatând că faptele cercetate în prezentul dosar au fost comise în cursul termenului de încercare, instanța, în temeiul art. 83.pen. a revocat suspendarea condiționată a executării acestei pedepse pe care a cumulat-o cu pedeapsa aplicată urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă și interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit.a,b,c pen. pe o perioadă de timp.

Cu consecințele prev.de art. 71, 64 lit.a-c pen.

În temeiul art. 88.pen. a dedus din pedeapsă perioada executată începând cu 16.06.2003 până la 19.03.2004 și perioada 23.03.1995-23.06.1995.

Referitor la inculpatul care nu a recunoscut faptele și care a încercat să susțină că nu sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunii sau că faptele au fost comise de alte persoane, instanța de judecată a considerat, din probele administrate, că se face vinovat de săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa și că acestea au fost comise în condițiile concursului real de infracțiuni, astfel că în temeiul art. 33 lit.a, 34 lit.b pen. a contopit pedepsele aplicate în cea mai grea.

Având în vedere că inculpatul nu are antecedente penale, raportat la comportamentul său corespunzător după revocarea măsurii arestării preventive, și a obligării de a nu părăsi țara și localitatea de domiciliu, întrucât nu s-a prezentat în instanță la toate termenele de judecată, că pronunțarea condamnării constituie un avertisment chiar și fără executarea pedepsei, și că acesta nu va mai săvârși infracțiuni, instanța de judecată, în temeiul art. 861 și 862 pen. a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de încercare.

În temeiul art. 863 pen. pe durata termenului de încercare s-a dispus că inculpatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la datele fixate, la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Maramureș;

- să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existentă.

Datele prev.la lit.b,c,d s-a dispus a fi comunicate Serviciului de Probațiunea de pe lângă Tribunalul Maramureș.

S-a atras atenția inculpatului asupra disp.art. 864 pen. privind cazurile de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 71.pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev.de art. 64 lit.a-c pen. și s-a dispus pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, suspendarea executării pedepselor accesorii.

În temeiul art. 88.pen. s-a dedus din pedeapsă reținerea și arestul preventiv în perioada 18.04.2003-19.03.2004.

În ce privește inculpatul s-a reținut că a avut o poziție sinceră în raport cu faptele cercetate în prezentul dosar și că are antecedente penale, întrucât a mai suferit anterior mai multe condamnări la pedepse privative de libertate pentru fapte similare, ceea ce denotă din partea sa o perseverență infracțională sporită.

Astfel, prin sentința penală nr. 47 din 16.02.2000 a Tribunalului Maramureș, definitivă prin Decizia Curții Supreme de Justiție nr. 4961 din 16.11.2001 inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani și 10 luni închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 4 ani și 10 luni.

Constatând că faptele cercetate în prezentul dosar au fost comise înainte de pronunțarea hotărârii prin care s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, instanța de judecată în temeiul art. 85.pen. a anulat suspendarea condiționată cu privire la pedeapsa de 2 ani și 10 luni închisoare, pe care a contopit-o cu pedeapsa aplicată.

S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a-c pen.

S-a constatat că pedeapsa de 3 ani închisoare este concurentă cu pedepsele de 3 ani închisoare, 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1492/14.11.2002 a Judecătoriei Baia Mare, definitivă prin decizia penală nr. 113/A/28.03.2003 a Tribunalului Maramureș, 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1898/13.12.2001 a Judecătoriei Baia Mare, 3 ani și 9 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 168/6.02.2001 a Judecătoriei Sector III B, modificată prin decizia penală nr. 159/A/6 mai 2003 a Tribunalului Maramureș, toate componente ale sentinței penale nr. 705/24 iunie 2003 a Judecătoriei Baia Mare (sentință de contopire).

În temeiul art. 36 alin. 3.pen. s-a dedus din pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare reținerea din data de 7 martie 1996 și perioada executată începând cu data de 13.11.2000 până la data de 22 iulie 2003, când a fost liberat condiționat conform sentinței penale nr. 705/2003.

Sub aspectul laturii civile, instanța de judecată a reținut următoarele: Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice M, în prezent ANAF, s-a constituit parte civilă cu suma de 754.769.186 ROL împotriva SC SRL - administrator inculpatul reprezentând debit, majorări de întârziere și penalități de întârziere la următoarele obligații către bugetul statului: fond învățământ, impozit pe profit, impozit pe venit salarii și TVA, iar față de inculpatul - administrator la SC SRL cu suma de 4.532.015 ROL reprezentând impozit pe profit, 679.802 ROL impozit pe dividende și 5.974.722 ROL TVA.

Constatând că pentru infracțiunea prev.de art. 10 din Legea nr. 87/1994 inculpatul a fost achitat în temeiul art. 11 pct.2 lit.a rap.la art. 101it.b pr.pen. instanța în temeiul art. 346 alin.4 pr.pen. a lăsat nesoluționată acțiunea civilă (pct.1 din rechizitoriu).

Având în vedere că inculpatul nu a fost trimis în judecată pentru fapte aducătoare de prejudicii bugetului de stat deoarece în calitate de administrator la SC SRL a fost trimis în judecată (pct.7 din rechizitoriu) pentru o infracțiunea de înșelăciune cu filă CEC în dauna părții civile SC SA instanța a respins restul pretențiilor civile formulate de aceeași parte civilă (ANAF).

Apreciind ca justificate pretențiile civile formulate de părțile civile SC SA C, SC SA B, SC SA S, SC SRL B M și SC SA (actuala SA), instanța, în temeiul art. 14.pr.pen. rap.la art. 998 și 1003 civ. ultimul articol aplicându-se doar în cazul părții civile SC SA Cad ispus obligarea în solidar a inculpaților la despăgubiri civile conform dispozitivului.

În privința părții civile SC Câmpulung s-a dispus ca inculpatul să fie obligat la despăgubiri civile în sumă de 40.456.000 lei, iar pentru restul pretențiilor până la concurența sumei de 75.000.000 lei nefiind dovedite au fost respinse.

Solicitarea părților civile SC SA C și SC SA S în ce privește instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor inculpaților a fost respinsă, întrucât acestea nu au identificat bunurile inculpaților asupra cărora se puteau lua măsuri asigurătorii, conform art. 163 alin.2 pr.pen. Una dintre aceste societăți, respectiv SC SA C, cu adresa nr. 13289 din 22 iulie 2004 a comunicat instanței că deși a făcut demersuri la Serviciul Public de Impozite, taxe și alte venituri al municipiului BMp entru eliberarea unui certificat de stare materială cu privire la bunurile inculpaților, până la acea dată, Primăria municipiului B M nu le-a furnizat informatiile solicitate.

În aplicarea disp.art. 11 din Legea nr. 241 din 15 iulie 2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, instanța a dispus ANAF - Direcția Generală a Finanțelor Publice M identificarea bunurilor inculpatului, în vederea luării măsurilor asigurătorii.

Întrucât prin adresa nr. 14340 din 8 iunie 2006 ANAF - Direcția Generală a Finanțelor Publice Mac omunicat că bunurile indicate de Primăria nu aparțin inculpatului și că nu au fost identificate alte bunuri ale acestuia, instanța de judecată a constatat că măsurile asigurătorii nu se pot lua.

Având în vedere că martora (890 dosar instanță) a solicitat restituirea cheltuielilor de transport și hrană ocazionate cu deplasarea sa în instanță la termenul din 6 octombrie 2005 și respectiv 18.11.2004 și în raport de disp.art. 189 pr.pen. instanța de judecată a dispus restituirea sumei de 10.000.000 lei această plată suportându-se din fondul cheltuielilor judiciare special alocat de Ministerul Justitiei.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal au declarat apel Agenția Natională de Administrare Fiscală - Directia Generală a Finantelor Publice M și inculpații,.

Agenția Națională de Administrare Fiscală prin Direcția Generală a Finanțelor Publice prin memoriul depus a solicitat admiterea apelului în sensul obligării inculpaților și la plata sumei de 765.955.725 ROL reprezentând TVA, impozit pe profit, impozit pe venitul din salarii, fond învățământ precum și la dobânzi și penalități de întârziere aferente până la plata integrală a debitului.

Inculpatul a solicitat achitarea de orice penalitate pentru lipsa intenției la comiterea faptei și în subsidiar să se aibă în vedere că fapta săvârșită nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, cu consecinta aplicării unei sanctiuni administrative.

Inculpatul a solicitat achitarea de orice penalitate pentru lipsa intenției la comiterea faptelor.

Inculpatul a declarat că își retrage apelul și să se ia act de aceasta.

Examinând sentința penală apelată prin prisma motivelor invocate Tribunalul Maramureș, a respins ca nefondate apelurile promovate, stabilind că sentința instanței de fond este temeinică și legală atât sub aspectul laturii penale cât și a celei civile.

Decizia Tribunalului Maramureșa fost atacată cu recurs de către Ministerul Economiei și Finanțelor - ANAF B - M și de către inculpații și.

Prin recursul declarat în scris partea civilă a solicitat obligarea inculpaților, și la plata sumei de 765.955.725 lei reprezentând TVA, impozit pe profit, impozit pe venitul din salarii, fond învățământ, precum și la dobânzi și penalități de întârziere aferente până la plata integrală a debitului, conform constituirii de parte civilă efectuată în baza procesului verbal de control nr.2891/4 octombrie 2001 întocmit de Direcția Controlului Fiscal

Inculpatul prin apărătorul din oficiu a solicitat achitarea sa de sub învinuirea adusă prin rechizitoriul Parchetului în baza art.10 lit.d și art.11 pct.2 lit.a proc.pen.întrucât faptelor le lipsește latura subiectivă respectiv intenția de înșelăciune., solicită și neobligarea sa la plata despăgubirilor solicitate de partea civilă.

Prin apărătorul său ales inculpatul a solicitat achitarea sa în baza art.10 lit.c și art.11 pct.2 lit.a proc.pen. întrucât nu el este autorul infracțiunilor deduse judecății ci doar o apreciere eronată și incompletă a probelor de la dosar a dus la condamnarea sa. Sub aspectul laturii civile a solicitat înlăturarea obligării sale la plata acestora.

Prin decizia penală nr.668 din 13 noiembrie 2007 a Curții de APEL CLUJ, s-au respins ca nefondate recursurile declarate de inculpații, și parte civilă - Direcția Generală a Finanțelor Publice M, împotriva deciziei penale nr.154 din 17 mai 2007 a Tribunalului Maramureș.

S-a stabilit în favoarea Baroului de Avocați C suma de 300 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce s-a plătit din fondul Ministerului Justiției.

Inculpatul a fost obligat să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care 150 lei reprezentând onorariu avocațial, pe inculpatul și partea civilă ANAF - M la 100 lei cu același titlu, iar restul cheltuielilor judiciare au rămas în sarcina statului.

Pentru a pronunța această decizie, Curtea cu privire la recursul părții civile a arătat că este de remarcat că partea civilă a indicat ca temei al casării un text de lege abrogat respectiv punctul 17/1 al art.385/9 proc.pen. text abrogat prin pct.185 din Legea 356/2006.

Cu toate acestea, examinând din oficiu cauza, instanța de judecată a reținut că inculpații trebuie să repare părții civile prejudiciul real creat prin faptele penale pentru care au fost condamnați, în cazul infracțiunii de evaziune fiscală acest prejudiciu fiind reprezentat de impozitul pe profit, TVA și penalități de întârziere. Este de precizat că celelalte pretenții care se referă la impozitul pe salariu nu sunt în legătură de cauzalitate directă cu infracțiunile reținute în sarcina inculpaților și în consecință, nu au putut fi acordate.

Ipoteza analizată mai sus a fost supusă examinării doar sub aspect pur teoretic deoarece prin sentințele instanțelor de fond dispunându-se achitarea inculpatului în baza art.10 lit.b proc.pen. fapta fiind dezincriminată, era firesc ca latura civilă să rămână nesoluționată cu toate că proba științifică administrată în cauză concluziona cu privire la o anumită valoare a prejudiciului, în ipoteza în care fapta ar fi constituit vreo infracțiune.

În privința inculpatului s-a constatat că acesta nu a fost trimis în judecată pentru înregistrarea în calitate de administrator în evidențele contabile ale SC SRL a mai multor facturi emise de către unele societăți comerciale inexistente în registrul comerțului sau care nu au desfășurat nici o activitate comercială, ci acesta a fost judecat doar pentru o infracțiune de înșelăciune cu filă CEC în dauna părții civile SC SA, în mod corect instanțele de fond respingând solicitările părții civile ANAF de obligare a acestuia la despăgubiri civile, reprezentând fond de învățământ, impozit pe profit, impozit pe venit salarii și TVA.

Având în vedere că inculpatul a fost trimis în judecată pentru complicitate la înșelăciune sunt valabile în privința acestuia concluziile desprinse de instanță în privința inculpatului în sensul că nici unul dintre ei nu datorează față de latura obiectivă și subiectivă a infracțiunii de înșelăciune despăgubiri civile către ANAF reprezentând fond învățământ, impozit pe profit, impozit pe venit salarii și TVA specifice infracțiunii de evaziune fiscală.

Ca o concluzie finală cu privire la recursul exercitat de partea civilă este aceea că fapta comisă de inculpatul fiind dezincriminată este evident că doar pe calea unei acțiuni civile separate, partea civilă își va putea recupera daunele de la acest inculpat, faptele sale nemaifiind prevăzute de legea penală. Ceilalți doi inculpați și sunt trimiși în judecată pentru infracțiuni de înșelăciune fiind incontestabil infracțiuni de rezultat, aceștia nu pot fi obligați sub aspectul laturii civile la daune reprezentând fond de învățământ, impozit pe profit, impozit pe venit salarii și TVA, acestea nefiind în legătură de cauzalitate directă cu infracțiunile reținute în sarcina inculpaților.

Cu privire la recursurile inculpaților și, Curtea a reținut că potrivit art.62 proc.pen. în vederea aflării adevărului, organul de urmărire penală și instanța de judecată sunt obligate să lămurească dosarul sub toate aspectele, pe bază de probe.

Ca atare, săvârșirea cu vinovăție a unei fapte prevăzute de legea penală și care prezintă pericolul social trebuie să fie stabilită pe bază de probe, convingerea de vinovăție trebuind a fi certă, așa încât să fie trasă la răspundere, potrivit vinovăției doar acea persoană care a comis o infracțiune.

În consecință, în raport de textul menționat, cu referire la art.17 și 52 pen.precum și art.1 din proc.pen. scopul procesului penal trebuie realizat în așa fel încât să armonizeze interesul apărării sociale cu interesele individului.

În cauză, atât în cursul urmăririi penale cât și în cazul cercetării judecătorești au fost administrate probe, în raport de care instanțele de fond au reținut corect starea de fapt, conformă cu realitatea și care dovedesc cert vinovăția inculpaților.

Cum probele administrate susțin învinuirile, în cauză nu este incidentă eroarea gravă de fapt, ca motiv de casare care nu privește dreptul suveran al instanței de aprecierea probelor ci, exclusiv discordanța dintre cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce ilustrează nevinovăția inculpaților și care a avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea impusă de materialul probator administrat, ipoteză ce nu se constată în cauză.

Pe de altă parte, încadrarea juridică a faptelor săvârșite de inculpat este cea corectă în raport de următoarele aspecte judicios valorizate de instanța de fond și menținute de instanța de apel, ca urmare a respingerii căilor de atac exercitate de inculpați și partea civilă împotriva hotărârii primei instanțe.

Astfel, a rezultat din probe că inculpatul a emis mai multe file CEC fără a avea disponibil în bancă, ce au fost utilizate pentru achiziție de marfă de la alte societăți comerciale sau pentru transportator (2 fapte), iar instanța de fond judicios a considerat că a comis infracțiunea de înșelăciune prev.de art. 215 alin.1,2 și 4.pen. cu aplic.art. 41 al.2 penal, după schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de înșelăciune prev.de art. 215 alin.1 și 4 penal și înlăturarea art. 33 lit.a pen. față de fapta de la pct.4 din rechizitoriu.

Referitor la acest inculpat, judicios s-a reținut și infracțiunea de declarare fictivă cu privire la sediul unei societăți comerciale sau la schimbarea acesteia fără îndeplinirea obligațiilor prevăzute de lege, în scopul sus tragerii de la controlul fiscal prev.de art. 16 din Legea 87/1994 și s-a aplicat corect art. 13.pen. față de data săvârșirii faptei, deoarece Legea nr. 241/2005 în vigoare a prevăzut un regim sanctionator mai sever.

În raport de pedeapsa de 2 ani închisoare cu suspendarea condiționată a executării, aplicată prin sentința penală nr. 440 din 5 martie 1996 Judecătoriei Baia Mare definitivă prin decizia penală nr. 204/A/21 mai 1997 Tribunalului Maramureș, instanța de fond judicios a considerat că inculpatul se află în stare de recidivă postcondamnatorie și a făcut aplicarea art. 37 lit. a penal.

Deoarece faptele au fost comise de inculpat în cursul termenului de încercare referitor la pedeapsa menționată, legal s-a dispus în temeiul art. 83 penal revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei care a fost cumulată cu cea rezultantă aplicată în cauză, cu consecințele prev.de art. 71 și 64 lit.a,b și c.penal.

De asemenea, corect s-au dedus perioadele executate 16 iunie 2003-19 martie 2004 și 23 martie 1995-23 iunie 1995.

Deoarece din cuprinsul probelor a rezultat că inculpatul împreună cu inculpatul în baza unei înțelegeri prealabile au folosit 2 file CEC primite de la, cunoscând că societatea comercială a acestuia nu avea disponibil în cont bancar și le-au utilizat pentru achiziția de marfă corect s-a reținut acestuia complicitatea la infracțiunea de înșelăciune prev.de art. 26 penal rap.la art. 215 alin.1,2 și 4 pen. cu aplic.art. 41 al.2 pen. după schimbarea încadrării juridice în temeiul art. 334 pr.pen. din complicitate la infracțiunea de înșelăciune prev.de art. 26.pen. rap.la art. 215 al.1 și 4.pen. cu aplicarea art. 33 lit.a penal.

Deoarece inculpatul a comis fapta înainte de pronunțarea sentinței penale nr. 47 din 16.02.2000 a Tribunalului Maramureș definitivă prin decizia Curții Supreme de Justiție nr. 4961 din 16.11.2001 prin care i s-a aplicat pedeapsa de 2 ani și 10 luni închisoare cu suspendarea condiționată a acesteia, în temeiul art. 85 pen. prima instanță judicios a anulat suspendarea și a contopit pedeapsa cu cea aplicată în cauză cu consecințele prev.de art. 71 și 64 lit.a,b și c penal.

De asemenea, a constatat că pedeapsa este concurentă cu pedepsele de 3 ani închisoare, 6 luni închisoare aplicate prin sentința penală nr. 1492 din 14.11.2002 a Judecătoriei Baia Mare definitivă prin decizia penală nr. 113/A/23.03.2003 a Tribunalului Maramureș, 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1898/13.12.2001 a Judecătoriei Baia Mare, 3 ani și 9 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 168/6.02.2001 a Judecătoriei sector 3 B modificată prin decizia penală nr. 159/A/6.05.2003 a Tribunalului Maramureș, toate componente ale sentinței penale nr. 705/24.06.2003 a Judecătoriei Baia Mare.

În temeiul art. 36 alin.3 penal, corect s-a dedus din pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare reținerea din 7.03.1996 și perioada executată 13.11.-.07.2003.

Sub aspectul laturii civile, deoarece s-a dispus achitarea în temeiul art. 11 pct.2 lit.a raportat la art. 10 lit.b pr.pen. a inculpatului pentru infracțiunea de întocmire necorespunzătoare a documentelor primare sau de evidență contabilă în scopul împiedicării verificărilor financiar contabile pentru identificarea cazurilor de evaziune fiscală prev.de art. 10 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art.13 pen. prima instanță corect a lăsat conform art. 346 alin.4 pr.pen. nesoluționată acțiunea civilă (pct.1 din rechizitoriu) deși expertiza financiar-contabilă întocmită în cauză a concluzionat că în situația în care s-ar fi înregistrat în contabilitate intrările și veniturile realizate din vânzarea mărfurilor, obligațiile de plată față de bugetul statului ale inculpatului ar fi fost de 4.532.015 lei impozit pe profit, 679.802 lei impozit pe dividende și 5.974.722 lei TVA.

Pe de altă parte, deoarece inculpatul nu a fost trimis în judecată pentru înregistrarea în calitate de administrator în evidențele contabile ale SC SRL a mai multor facturi emise de către unele societăți comerciale inexistente în Registrul Comerțului sau care nu au desfășurat nici o activitate comercială și a fost trimis în judecată doar pentru o infracțiunea de înșelăciune cu filă CEC în dauna părții civile SC SA (pct.7 din rechizitoriu), instanța de fond întemeiat a respins cererea părții civile ANAF de obligare a acestui inculpat la 74.476,9186 lei reprezentând fond învățământ, impozit pe profit, impozit pe venit salarii și TVA.

Concluzionând se poate conchide și afirma că în speță există concordanță deplină între probe și hotărârea pronunțată, dându-se eficiență deplină dispozițiilor legale ce reglementează probele și mijloacele de probă.

Concluzia la care au ajuns instanțele, a fost aceea că urmare administrării probelor testimoniale și științifice s-a reținut o situație de fapt conformă cu realitatea, iar încadrările juridice ale faptelor se circumscriu elementelor constitutive ale infracțiunilor pentru care inculpații au fost trimiși în judecată, dând sens dispozițiilor art.3 din proc.pen.privind aflarea adevărului, normă cu valoare de principiu în procesul penal, judecătorii reținând numai acele probe care reflectă adevărul, ținând seama de întreg materialul probator administrat în cauză și excluzând ordine de preferință în ceea ce privește valoarea acestora în raport de faza în care au fost administrate (art.62, 63 și 64 proc.pen.).

Pe calea unei contestații în anulare îndreptată împotriva deciziei pronunțate în recurs, întemeiate pe disp.art.386 pr.pen. condamnatul a invocat în scris următoarele:

Nu a avut intenția de neprezentare în fața instanței de recurs, la data de 13.11.2007 fiind blocat în trafic. A avut intenția să se prezinte în fața instanței la data respectivă. Are o situație extrem de grea medicală și socială, ulterior rămânerii definitive a hotărârii de condamnare nu s-a sustras de la executarea sancțiunii ce i-a fost aplicată dar a fost obligat să plece în Italia datorită stării de sănătate precare pe care o avea.

În fața instanței, cu ocazia dezbaterii contestației în anulare, condamnatul a insistat asupra ultimelor aspecte învederate în scris, și anume împrejurarea că are o situație medicală deosebită, ce necesită un tratament în clinici particulare în Italia și nu în regim de penitenciar, ori eventualitatea rejudecării pricinii și aplicarea unei sancțiuni mai blânde care să poată fi executată într-un termen mai scurt.

Curtea, față de contestația în anulare promovată, reține următoarele:

Numitul a fost condamnat la pedepsele de 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunilor de declarare fictivă cu privire la sediul societății comerciale, în scopul sustragerii de la control fiscal, prev.de art.16 din Legea nr.871/1994, precum și la pedepsele de câte 3 ani închisoare pentru săvârșirea a două infracțiuni de înșelăciune prev.de art.215 alin.1,2,4 pen.

Din probele administrate a rezultat că acesta a emis mai multe file CEC fără a avea disponibil în bancă, ce au fost utilizate pentru achiziție de marfă de la alte societăți comerciale sau pentru transportator. Totodată s-a consemnat și fapta de declarare fictivă cu privire la sediul unei societăți comerciale, în scopul sustragerii de la control fiscal.

S-a consemnat comiterea acestor infracțiuni în stare de recidivă postcondamnatorie, prev.de art.37 lit.a pen. raportat la pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată acestuia anterior prin sentința penală nr.440/1996 a Judecătoriei Baia Mare.

Acest condamnat a executat, fiind privat de libertate, pe parcursul instrumentării pricinii, perioadele din 16.06.2003 la 19.03.2004 și 23.03.1995 - 23.06.1995.

Împotriva acestei sentințe de condamnare s-au exercitat căile de atac ale apelului și recursului de către numitul. Cererile în acest sens din partea inculpatului au fost respinse ca nefondate.

cauzei în recurs s-a realizat în cadrul mai multor termene de judecată, ultimul dintre ele fiind cel din 13.11.2007.

Deși legal citat, inculpatul nu s-a prezentat la niciun termen de judecată, cu toate că știa de mersul dezbaterilor având în vedere că pentru ultimul termen din 13.11.2007 a contactat telefonic un avocat - împrejurare ce rezultă din conținutul părții introductive a hotărârii, solicitând lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a se da posibilitatea de a se prezenta în instanță, aspect asupra căruia s-a conformat instanța de recurs dar cu toate astea inculpatul nu s-a înfățișat.

Deși solicitările principale ale contestatorului vizează reducerea pedepsei sau învederarea unor împrejurări de circumstanțiere a situației sancționatorii a acestuia; pe criterii de ordin medical; aspecte ce nu vor putea fi luate în considerare dat fiind cadrul juridic expres și limitativ prezentat în cuprinsul art.386 pr.pen. respectivele învederări neavând nimic de a face cu esența unei contestații în anulare; în cauză se va lua în discuție punctul "b" al art.386 pr.pen. învederat în scris de către contestator cu ocazia inițierii prezentei căi de atac extraordinare.

Astfel, obiectiv, este de constatat că în fața instanței de recurs numitul nu s-a prezentat.

Argumentele aduse în sprijinul unei imposibilități de prezentare din partea sa, mai sus redate, sunt total subiective și nu pot fi luate în considerare. Astfel, se vorbește în conținutul contestației în anulare despre un blocaj în trafic din cauza unui accident rutier, aspect ce nu a fost nici confirmat pe deplin și în orice caz putea fi evitat procesual pentru data de 13.11.2007 cel puțin cu un nou telefon adresat avocatului pe care l-a contactat în aceeași zi, pentru ca acesta la rândul său să aducă la cunoștință instanței acele împrejurări considerate utile desfășurării cauzei. Împrejurarea invocată de către contestator este doar de ordin formal învederată, atâta vreme cât și ulterior rămânerii definitive a hotărârii, aspect realizat în anul 2007, inculpatul nu a înțeles să suporte consecințele sancțiunii primite, plecând în Italia, fiind reîncarcerat doar pe parcursul anului 2009.

Așa fiind, nu se regăsesc niciunul din cazurile contestației în anulare cuprinse în art.386 pr.pen. fapt pentru care această cale de atac extraordinară urmează a fi respinsă.

Văzând și disp.art.192 al.2 pr.pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge contestația în anulare formulată de condamnatul fiul lui și, născut la 06.08.1957, aflat în Penitenciarul Gherla, împotriva deciziei penale nr. 668/R din 13 noiembrie 2007 a Curții de APEL CLUJ.

Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C-N suma de 200 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Obligă condamnatul contestator să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.

Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 6 octombrie 2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER

- - - - - - - -

RED.SM/MB

09.10.09/4 EX.

Președinte:Ana Covrig
Judecători:Ana Covrig, Livia Mango Săndel Macavei

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 584/2009. Curtea de Apel Cluj