Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 79/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE
DOSAR NR-
(246/2009)
DECIZIA PENALĂ NR.79
Ședința publică de la data de 25 martie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Luciana Mera- - -
JUDECĂTOR 2: Viorica Costiniu
GREFIER - - -
.-.-.-.-.-.
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - a fost reprezentat prin procuror.
Pe rol judecarea apelului declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 624 din data de 11 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Giurgiu - Secția Penală - Cauze Generale în dosarul nr-.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la data de 18 martie 2009 fiind consemnate în încheierea de ședință de la aceea dată, ce face parte integrantă din prezenta și când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 25 martie 2009, când a dat următoarea decizie penală.
CURTEA,
Asupra apelului penal de față:
Prin sentința penală nr.624 din 11.11.2008 pronunțată de Tribunalul Giurgiu, a fost respinsă cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei din infracțiunea prev. de art.20 raportat la art.174, 175 lit.i Cod penal cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal, în infracțiunea prev. de art.182 alin.2 Cod penal cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal.
În baza art.20 raportat la art. 174, 175 lit.i Cod penal cu aplicarea art.37 lit.a, art.74 lit.b Cod penal și art.76 lit.b Cod penal, a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 5 ani închisoare pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor calificat și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza II lit.a, b Cod penal.
În baza art.61 Cod penal s-a revocat beneficiul liberării condiționate pentru restul de pedeapsă de 448 zile rămas neexecutat din pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.942 din 13.08.2001 a Judecătoriei Giurgiu, definitivă prin decizia penală nr.119 din 31.01.2002 a Curții de APEL BUCUREȘTI, rest care a fost contopit cu pedeapsa aplicată prin prezenta sentință, urmând ca inculpatul să execute o pedeapsă de 5 ani închisoare.
În baza art.71 Cod penal s-au interzis inculpatului pe durata executării pedepsei închisorii drepturile prevăzute de art.64 lit.a teza II și lit.b Cod penal, ca pedeapsă accesorie.
S-a luat act că partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 10.000 lei cu titlu de despăgubiri civile, sumă ce i-a fost achitată de către inculpat.
A fost admisă acțiunea civilă formulată de Spitalul Clinic de Urgență B și a fost obligat inculpatul să plătească părții civile suma de 180 lei cheltuieli de spitalizare plus dobânda legală de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe și până la achitarea integrală a debitului.
S-a luat act că Institutul de Boli Infecțioase "prof. dr. B" B și Institutul de Boli Cardiovasculare B, nu s-au constituit părți civile în cauză.
Inculpatul a fost obligat să plătească statului 700 lei cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că inculpatul a fost trimis în judecată în stare de libertate pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 20.pen. rap. la art. 174, 175 lit. i pen.
În faza cercetării judecătorești a fost audiat inculpatul - (fila 36), partea vătămată (fila 55), martorii (fila 90), (filele 95-96), (fila 97), (filele 109-110), (filele 111-113) (fostă ), fila 133, (fila 186).
Inculpatul - a arătat că pe data de 13.08. 2004 în timp ce se afla la locuința mamei sale, l-a trimis pe fratele său, să-i cumpere un pachet de țigări de la un magazin ce era deschis non stop, la întoarcere fratele său spunându-i că fusese bătut de un băiat care îi luase și banii. Auzind cele relatate de fratele său, a plecat împreună cu acesta și cu numitul, ce se afla și acesta la locuința mamei sale, spre locul unde fusese agresat fratele său pentru a cere socoteală persoanelor vinovate.
Inculpatul a mai arătat că din grupul respectiv s-au ridicat 4-5 bărbați care au început să-i adreseze injurii și întrucât se apropiau de el și de fratele său, au luat-o la fugă, cel care a rămas pe loc fiind, motiv pentru care nu are cunoștință despre cele întâmplate după plecarea lor.
Prin aceeași declarație, inculpatul a mai învederat că atunci când persoanele din grupul găsit la locul unde fusese agresat fratele său au început să-i adreseze injurii, unul dintre aceștia a scos un cuțit și a sărit să-i ia la bătaie și că după ce intrase în locuința mamei sale, împreună cu fratele său, la ușa apartamentului au venit niște persoane ce au început să lovească în ușă.
Martorul a arătat că pe data de 13.08.2004, în timp ce stătea pe banca din fața blocului împreună cu alte persoane, a observat că de ei s-au apropiat doi indivizi ce au început să se certe cu unul dintre vecinii săi ce stătea pe bancă, mai exact cu partea vătămată, cei trei începând să se îmbrâncească și să sară la bătaie, incident în timpul căruia a fost înțepat în picior, despre aceasta aflând de la o altă persoană. În continuarea declarației, martorul a mai arătat că după ce a fost înțepat, el l-a luat pe acesta și l-a băgat pe scara blocului, în timp ce, ceilalți au fugit după persoana care l-a înțepat pe, la urmărire participând și ce se afla și el pe bancă, despre acesta vorbindu-se prin cartier că fusese și el tăiat, printre cei doi agresori nerecunoscându-l și pe inculpat. În ceea ce privește declarația dată în cursul urmăririi penale, martorul a învederat că i-a fost citită de organele de poliție, dar pe sărite întrucât altfel nu-și explică de ce nu are cunoștință de toate aspectele consemnate în declarația dată în cursul urmăririi penale.
Martorul a arătat că pe data de 13.08.2004, fratele său, respectiv inculpatul din cauză, l-a trimis să-i cumpere un pachet de țigări și în timp ce era la magazin a fost agresat de, care i-a dat un pumn, o palmă și l-a lovit și cu piciorul pentru că nu-l lăsase pe acesta în magazin atunci când îi solicitase acest lucru, despre cele întâmplate în magazin relatându-i fratelui său, cu care de altfel s-a și reîntors la magazin deoarece acesta vroia să-l întrebe pe ce avusese cu el. Martorul a mai relatat că s-a manifestat agresiv și față de inculpat și că înainte să ajungă ei acasă, împreună cu prietenii săi erau deja la apartamentul mamei sale și loveau cu bâta în ușa apartamentului. În legătură cu, martorul a învederat că nu are cunoștință despre ce s-a întâmplat între acesta, și persoanele ce îl însoțeau pe acesta din urmă, deoarece acesta a rămas în urma lui și a inculpatului, la poliție observând că era tăiat la mână, însă nu cunoaște cine l-a lovit.
Martora a arătat că pe data de 13.08.2004, inculpatul l-a trimis pe fratele său să-i cumpere un pachet de țigări, iar la reîntoarcere acesta i-a spus că la magazin s-a luat de el niște băieți, aplicându-i două palme și un . în spate, motiv pentru care inculpatul, fratele său și au plecat la magazin pentru a afla ce se întâmplase cu adevărat. Martora a mai relatat că, după un timp s-a întors ce era plin de sânge pe pantaloni, pe mâini, însă acesta nu a apucat să-i spună ce se întâmplase deoarece între timp la ușa apartamentului sosise ce lovea cu bâta, care împreună cu persoanele ce îl însoțeau au început să o tragă de păr, să o scuipe, să o lovească, de-abia reușind să scape din mâinile acestora cu ajutorul vecinilor, printre cei sosiți la ușa apartamentului său aflându-se și partea vătămată - care nu a observat să fi fost plin de sânge sau lovit.
Martora (fostă ) a arătat că pe data de 13.08.2004, în timp ce se afla la cumnata sa în vizită, stând în fața blocului, a văzut când au sosit mai mulți băieți și au sărit pe minorul, cu această ocazie observând că acei băieți au început să-i bată pe și, motiv pentru care au intervenit și ei, încercând să-i despartă, fără nici un rezultat însă. Cu această ocazie, a observat că fusese tăiat la tendonul de la picior deoarece începuse să-i curgă sânge, că în grupul de băieți nu l-a văzut pe inculpat și că în timpul în care fugeau după persoana care îl tăiase pe a auzit niște copii spunând că și este tăiat, ceea ce era adevărat, acesta fiind tăiat în zona stomacului.
Martora a arătat la rândul său că pe data de 13.08.2004, în timp ce se afla împreună cu doi prieteni în fața scării blocului unuia dintre aceștia, a auzit niște persoane, ce se aflau la o distanță de circa 30, spunând că i-au tăiat, motiv pentru care s-au apropiat și ei de acele persoane și s-au uitat spre un despre care se zicea că ar fi tăiat pe alt ce purta un tricou alb. Apropiindu-se de locul unde erau strânse acela persoane martora a relatat că a observat un băiat pe nume ce era înjunghiat în picior și că ea nu cunoaște de ce s-a consemnat în declarația de la fila 68 din dosarul de urmărire penală că ar fi văzut un individ îmbrăcat în tricou alb, fără ce avea în mână ceva de forma unui cuțit și cu care l-a lovit în picior pe, declarație ce nu este scrisă de ea, nu știe dacă i-a fost citită, în schimb declarația de la fila 112 este scrisă de ea.
Martorul a precizat că pe data de 13.09.2004 a fost trimis la magazin de unchiul său pentru a-i cumpăra acestuia ceva, magazin în care a izbucnit un incident între el și fratele lui, după terminarea incidentului întorcându-se în fața blocului, unde la un moment dat a sosit un grup de băieți printre care și inculpatul, însoțit de fratele său cu care avusese incidentul. Martorul a mai arătat că, sosind la scara blocului, acei băieți au început să-i jignească, iar inculpatul a vrut să-l lovească cu cuțitul, însă între el și inculpat s-a băgat unchiul său, partea vătămată din cauză, pe care inculpatul din greșeală l-a lovit în zona inimii și prietenul inculpatului ce avea asupra sa un încercând să-l lovească, însă fără succes deoarece a intervenit care a încercat să-l lovească cu piciorul pentru a scăpa caterul, însă nu a reușit fiind în schimb lovit el în picior.
Martora a relatat că pe data de 13.08.2004, în timp ce se afla în fața blocului, a auzit când partea vătămată l-a trimis pe la magazin să-i cumpere ceva, unde s-a dus împreună cu și unde a înțeles că fiul său, a avut un incident cu fratele inculpatului. La scurt timp după întoarcerea lui la locul unde se aflau s-au apropiat niște băieți, printre care inculpatul și, inculpatul i-a aplicat o palmă peste față lui, fapt ce a determinat intervenția părții vătămate care l-a întrebat pe inculpat ce s-a întâmplat, iar acesta, fără nicio explicație, a început să dea cu cuțitul în toate părțile, reușind să-l lovească pe. Martora a mai precizat că și a vrut să lovească partea vătămată cu caterul ce îl avea asupra sa, însă nu a reușit deoarece partea vătămată s-a apărat, numitul intervenind în sprijinul părții vătămate, încercând să zboare cuțitul din mâna inculpatului cu o lovitură de picior, însă nu a reușit, el fiind acela care a fost lovit în picior cu cuțitul de către inculpat.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, tribunalul a reținut că pe data de 13.08.2004, în timp ce se aflau în fața blocului B1 din str. T, mun. G, inculpatul - i-a aplicat părții vătămate - mai multe lovituri cu un cuțit în zone vitale și care i-au pus viața în pericol, provocându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 65 de zile de îngrijiri medicale conform certificatului medico legal nr. 583/E/II/03.11.2004 eliberat de Serviciul Medico - Legal Județean G, partea vătămată fiind agresată în momentul în care a intervenit în conflictul izbucnit între inculpat și, mai exact în momentul în care s-a interpus între cei doi, inculpatul manifestându-se violent față de.
Inculpatul - nu a recunoscut nici în faza de urmărire penală și nici în faza cercetării judecătorești că a lovit partea vătămată -, însă potrivit art. 64 alin. 1.pr.pen. în afara declarațiilor inculpatului sau învinuitului, ca mijloace de probă mai sunt și declarațiile părții vătămate, ale părții civile și ale părții responsabile civilmente, declarațiile martorilor, înscrisurile, înregistrările audio sau video, fotografiile, mijloacele materiale de probă, constatările tehnico științifice, constatările medico - legale și expertizele.
Or, în cauză, partea vătămată - a declarat în mod constant că inculpatul - a fost acela care pe data de 13.08.2004 l-a lovit cu un cuțit de trei ori, odată în picior, a doua oară în partea laterală, în zona inimii și a treia oară în mâna, cu toate că el a încercat să se apere. Partea vătămată a mai relatat că atitudinea violentă a inculpatului față de el a fost determinat de faptul că a încercat să intervină în altercația ivită între inculpat și numitul, iar la solicitarea sa de încetare a conflictului, inculpatul împreună cu ul ce îl însoțea și anume, au început să-l înjure, după care au scos cuțitele, inculpatul un briceag iar un.
Declarațiile părții vătămate - s-au coroborat, așa cum cer prevederile art. 75.pr.pen. cu celelalte probe administrate în cauză, respectiv declarațiile martorilor, și cu certificatul medico - legal nr.583/E/II/03.11.2004 eliberat de Serviciul Județean de Medicină Legală
Astfel, martora prin declarațiile date în cursul procesului penal a relatat că pe data de 13.08.2004, inculpatul - a lovit cu cuțitul, în partea, în zona inimii, pe partea vătămată, iar pe numitul, partea vătămată fiind lovită întrucât a încercat să-și apere nepotul asupra căruia se repeziseră cu cuțitele inculpatul și.
La rândul său, martorul a relatat că cel care l-a tăiat pe, a fost inculpatul deoarece partea vătămată sărise în ajutorul său, el fiind agresat de inculpat ca urmare a unui incident anterior avut în aceeași zi, într-un magazin cu fratele inculpatului, care îl amenințase că o să aibă de-a face cu, fratele său.
Declarațiile martorilor de mai sus se coroborează cu procesul - verbal din 04.02.2007 de prezentare pentru recunoaștere (filele 17 - 18 dosar urmărire penală), proces verbal din cuprinsul căruia rezultă că martora l-a indicat fără nici un dubiu pe inculpatul - ca fiind persoana care pe data de 13.08.2004 a lovit cu cuțitul în partea, în zona inimii, pe partea vătămată - și procesul verbal din data de 07.02.2007 din cuprinsul căruia rezultă că martorul, cu ocazia efectuării unei prezentări pentru recunoaștere, l-a identificat fără nici un dubiu, în persoana inculpatului, pe cel care pe data de 13.08.2004 l-a înțepat în zona inimii pe -.
Nu se poate susține că declarațiile acestor doi martori, și anume și, ar fi subiective deoarece se află în relații de rudenie cu partea vătămată, primul fiindu-i nepot, iar cea de-a doua soră, existența relațiilor de rudenie neconducând automat la înlăturarea declarațiile martorilor aflate în astfel de relații cu părțile din proces atâta vreme cât nu există nici un indiciu asupra subiectivismului cu care ar declara martorii.
Nu numai că nu există nici un dubiu că martorii nu ar relata adevărul, dar în cauză nu există nici un indiciu care să contureze suspiciunea că autorul agresiunii asupra părții vătămate ar fi o altă persoană decât inculpatul.
Astfel, martorul - a relatat că inculpatul - și numitul au fost singurii care aveau cuțite asupra lor, cuțite pe care le-au scos și au început să amenințe pe toată lumea mai ales pe și că singurii care au sărit în apărarea acestuia din urmă au fost și, relatări ale martorului, care chiar dacă nu a văzut personal când inculpatul a înțepat partea vătămată, exclud varianta existenței unui alt agresor înarmat cu un cuțit, cu excepția inculpatului și a numitului.
Mai mult, martorul a putut să ofere și semnalmentele unuia dintre bărbații înarmați cu cuțit, respectiv că unul era slab, înalt de 1,70-1,75 m, blond, la bustul gol și tatuat pe corp, semnalmente ce corespund înfățișării inculpatului -, tatuajele pe care acesta le are pe corp fiind reliefate și de fotografiile judiciare aflate la dosar.
La rândul său, și martora (în prezent ) a oferit semnalmentele unui dintre agresori, precizând că era blond, slab și avea multe tatuaje, semnalmente ce corespund inculpatului -.
Așa fiind, tribunalul reține că în cauză nu există nici un dubiu cu privire la vinovăția inculpatului - sub aspectul comiterii tentativei la infracțiunea de omor calificat, vinovăție ce este stabilită pe bază de probe conform art. 62.pr.pen.
În ceea ce privește cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei din infracțiunea prev. de art. 20 Cod penal raportat la art. 174, 175 lit. i Cod penal cu aplicarea art. 37 lit.a Cod penal, în infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 182 alin 2 Cod penal, art. 37 lit.a Cod penal, cerere formulată de inculpat prin intermediul apărătorului său ales, tribunalul reține că este nefondată.
Pentru caracterizarea juridică a unei fapte ca tentativă de omor sau ca vătămare corporală sunt împrejurările în care aceasta a fost comisă, natura obiectului vulnerant cu care a fost lovită victima, intensitatea loviturii, regiunea corpului în care a fost aplicată și consecințele cauzate.
În speță, inculpatul aplicând părții vătămate o lovitură de cuțit, într-o zonă vitală a corpului, respectiv, în zona hemitoracică la nivelul coastei a VIII - a pe linia medioclaviculară, lungă de 6 cm, alte două lovituri fiindu-i aplicate părții vătămate în brațul stâng și coapsa piciorului stâng, prima lovitură cauzând leziuni grave, și anume: plagă penetrantă toracică, inculpatul nu a urmărit numai vătămarea corporală a părții vătămate, ci uciderea ei, încadrarea corectă a faptei fiind de tentativă la infracțiunea de omor calificat, faptă prev. și ped. de art. 20 cod penal raportat la art. 174, 175 lit. i Cod penal, art. 37 lit.a Cod penal.
La individualizarea pedepsei aplicată inculpatului s-au avut în vedere criteriile prev. de art. 72 cod penal, respectiv gradul de pericol social al faptei, persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Având în vedere pericolul social sporit al faptei comisă de inculpat, pericol ce rezidă din aceea că, prin comiterea unei astfel de infracțiuni se aduce atingere bunurilor celor mai de preț ale ființei umane, respectiv, dreptul la viață, sănătate și integritate corporală, precum și periculozitatea inculpatului, periculozitate ce rezultă din modul și mijloacele de comitere a faptei, acesta aplicând nu mai puțin de trei lovituri de cuțit părții vătămate, una în zona hemitoracică, zonă vitală a organismului, iar alte două lovituri în brațul și piciorul stâng, cauzându-i părții vătămate leziuni ce au necesitat intervenție chirurgicală de urgență și un tratament îndelungat, precum și persoana inculpatului care nu este la primul contact cu legea penală, acesta fiind recidivist postcondamnatoriu, tribunalul a reținut că un cuantum al pedepsei de 5 ani închisoare este în măsură să contribuie la reeducarea inculpatului și reintegrarea sa în societate.
În cauză, instanța a făcut aplicarea prevederilor art. 74 lit. b Cod penal, art. 76 lit. b Cod penal, inculpatul depunând diligențele necesare în vederea despăgubirii părții vătămate, acesta achitând părții civile suma de 10.000 lei cu titlu de despăgubiri civile conform declarației date de acesta la data de 01.10.2007.
De asemenea, instanța a reținut că inculpatul a comis prezenta faptă în stare de recidivă postcondamnatorie față de pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 942/13.08.2001 a Judecătoriei Giurgiu și în baza art. 61 Cod penal, a revocat beneficiul liberării condiționate pentru restul de pedeapsă de 448 zile rămas neexecutat, rest pe care l-a contopit cu pedeapsa aplicată prin prezenta sentință.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, tribunalul a reținut că partea vătămată s-a constituit inițial parte civilă cu suma de 60.000 lei din care 10.000 lei daune materiale și 50.000 lei daune morale. Ulterior partea vătămată a confirmat faptul că a primit de la inculpat suma de 10.000 lei cu titlu de despăgubiri civile, sumă la care și-a restrâns pretențiile civile, precizând că s-a împăcat cu inculpatul și nu mai are nicio pretenție civilă.
În baza art. 14.pr.pen. art. 346.pr.pen. și art. 998 Cod Civil, a admis acțiunea civilă formulată de Spitalul Clinic de Urgență B și a obligat inculpatul să plătească părții civile Spitalul Clinic de Urgență B, suma de 180 lei cheltuieli de spitalizare plus dobânda legală de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe și până la achitarea integrală a debitului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul, solicitând în principal achitarea în temeiul art.10 lit.c Cod procedură penală, având în vedere că în cauză nu s-a dovedit că el a săvârșit infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată, iar în subsidiar, a solicitat redozarea pedepsei, având în vedere că s-a prezentat la toate termenele de judecată și are un copil minor.
Examinând cauza în temeiul art.371 Cod procedură penală, Curtea apreciază că apelul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Prima instanță a constatat în mod corect că sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de lege pentru condamnarea inculpatului, întrucât prin probele administrate s-a dovedit că fapta există și a fost comisă de inculpat în forma de vinovăție prevăzută de lege.
Situația de fapt reținută de instanța de fond corespunde ansamblului probelor administrate, ce au fost evaluate în conformitate cu dispozițiile art.63 Cod procedură penală, fără să rezulte vreun dubiu cu privire la faptul că inculpatul este persoana care a aplicat mai multe lovituri cu un briceag părții vătămate, cauzându-i leziuni corporale pentru a căror vindecare au fost necesare 65 zile de îngrijiri medicale și care au pus în primejdie viața victimei.
Este adevărat că singurele persoane care au relatat modalitatea în care inculpatul a lovit partea vătămată sunt chiar victima și martorii și - sora, respectiv nepotul părții vătămate - însă declarațiile acestora nu pot fi înlăturate, deoarece nu există nici un motiv de suspiciune cu privire la veridicitatea lor, întrucât se coroborează cu celelalte mijloace de probă și infirmă apărările inculpatului, care nu sunt susținute decât de declarația fratelui său, martorul.
Astfel, încă de la început, partea vătămată și martorii și l-au indicat pe inculpatul ca autor al agresiunii, indicând și semnalmentele acestuia, relatând că inculpatul a aplicat mai multe lovituri numitului, după ce l-a tăiat pe martorul.
Deși nu au observat momentul în care numitul a fost tăiat de către inculpat, martorii, și au declarat că inculpatul împreună cu zis "" și o altă persoană, s-au apropiat de grupul în care se afla partea vătămată și s-au manifestat agresiv proferând injurii și amenințări cu moartea, că inculpatul și numitul aveau asupra lor cuțite și că a fost tăiat de către iar ulterior l-au văzut și pe sângerând abundent, sau după caz, au auzit că și a fost tăiat.
Deși inculpatul a încercat să acrediteze ideea că și partea vătămată a fost lovită tot de către numitul, această variantă este înlăturată de ansamblul probelor administrate, căci martorii mai sus menționați și partea vătămată au relatat că cei doi agresori au fugit deodată, fiind urmăriți de persoanele prezente, inclusiv de către victimă, care a căzut la pământ datorită leziunilor ce i-au fost provocate, așa încât s-a dovedit faptul că și a fost tăiat înainte de fuga agresorilor, ceea ce exclude posibilitatea ca să fi rămas la locul incidentului după plecarea inculpatului.
Pe cale de consecință, nu există temeiuri de achitare a inculpatului în baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.c Cod procedură penală.
În acord cu instanța de fond, Curtea apreciază că fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la omor calificat, așa încât nu se impune schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de vătămare corporală gravă prevăzută de art.182 Cod penal, deoarece inculpatul a acționat cu intenția de a ucide.
Această intenție este pusă în evidență, în primul rând, de atitudinea manifestată de inculpat, care a generat incidentul, venind la locul unde se afla partea vătămată însoțit de și de fratele său și înarmat cu un briceag, cu intenția de a aplica numitului o corecție, datorită unui incident pe care acesta l-a avut cu fratele său ( ), proferând injurii și amenințări cu moartea.
Pe de altă parte, așa cum a reținut și prima instanță, intenția de a ucide este relevată și de faptul că inculpatul a aplicat loviturile într-o zonă vitală, folosind un obiect tăietor-înțepător și a lovit cu putere, plaga din zona toracică (situată în apropierea inimii) fiind penetrantă, de circa 3 cm adâncime, iar leziunile pe care inculpatul le-a provocat victimei au pus în primejdie viața acesteia, partea vătămată fiind salvată datorită intervenției medicale imediate.
Față de cele reținute, se constată că prima instanță a respins în mod întemeiat cererea inculpatului de schimbare a încadrării juridice.
Este neîntemeiată și critica referitoare la individualizarea pedepsei. Sub acest aspect, Curtea constată că instanța de fond a dat relevanță atitudinii manifestată de inculpat în cursul procesului penal, mai precis împrejurării că inculpatul a despăgubit partea vătămată cu o sumă de bani considerată îndestulătoare, așa încât partea vătămată nu a mai avut pretenții civile, instanța reținând circumstanța atenuantă judecătorească prevăzută de art.74 lit.c Cod penal cu consecința aplicării unei pedepse mai mică cu 2 ani și 6 luni decât minimul special.
pedepsei sub nivelul stabilit de prima instanță nu se justifică, atât prin luarea în considerare a circumstanțelor reale în care a fost comisă fapta, cât și prin evaluarea circumstanțelor personale ale inculpatului, care a comis infracțiunea în stare de recidivă postcondamnatorie și a mai fost condamnat anterior prin alte trei hotărâri judecătorești rămase definitive pentru săvârșirea de infracțiuni în timpul minorității, fiindu-i aplicate pedepse cu închisoarea pe care le-a executat în regim de detenție.
Toate acestea pun în evidență faptul că pentru reeducarea inculpatului și atingerea scopului prevăzut de art.52 Cod penal, o pedeapsă mai mică de 5 ani închisoare s-ar dovedi ineficientă.
Pe cale de consecință, în temeiul art.379 pct.1 lit.b Cod procedură penală, Curtea va respinge apelul ca nefondat și în temeiul art.192 alin.2 Cod procedură penală, va obliga apelantul la 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr.624 din 11.11.2008, pronunțată de Tribunalul Giurgiu.
Obligă inculpatul la 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
Cu recurs în 10 zile de la pronunțare pentru apelantul inculpat.
Pronunțată în ședință publică azi, 25 martie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
a
GREFIER,
Red.
Dact. /2 ex./7.05.09
Președinte:Luciana MeraJudecători:Luciana Mera, Viorica Costiniu
