Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 105/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
SENTINȚA PENALĂ Nr. 105/2009
Ședința publică din 24 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Elena Covaciu
Grefier - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat de
Procuror -
Pe rol fiind soluționarea plângerii formulată de petiționarul împotriva rezoluției emise la 20.05.2009 de către Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar penal nr. 420/P/2009.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns apărătorul ales al intimaților, avocat, lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care se constată că petentul a depus la dosar cerere de amânare a cauzei pentru faptul că nu poate lipsi de la serviciu, învederând instanței că nu a fost anunțat în scris despre termenul de judecată și solicitând să fie citat în cauză.
Instanța pune în discuția părților cererea de amânare formulată de petent.
Apărătorul ales al intimaților, avocat solicită respingerea cererii, apreciind că motivul nu subzistă, petentul având termen în cunoștință.
Reprezentanta Parchetului solicită respingerea cererii de amânare ca nefondată, învederând că petentul a fost prezent la termenul anterior și a luat cunoștință de noul termen de judecată.
Curtea de Apel, având în vedere cererea de amânare formulată de petent, sub aspectul conținutului acesteia, prin care invocă imposibilitatea prezentării datorită împrejurării că nu a avut cunoștință de termen, constată că cererea este nefondată, întrucât, conform art. 290 și urm. Cod procedură penală, partea care se prezintă la un termen de judecată nu va mai fi citată și constată că petentul nu se poate prevala de necunoașterea termenului și nici că i-a fost îngrădit dreptul la apărare.
Instanța constată că nu sunt alte cereri de formulat, împrejurare față de care acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul ales al intimaților, avocat, solicită respingerea plângerii, cu obligarea petentului la plata cheltuielilor de judecată. Referitor la faptele imputate intimaților arată că acestea nu există, în cauză fiind vorba de o simplă sancțiune contravențională. Precizează că petentului i-a fost admis recursul având în vedere că a declarat că regretă sincer fapta, dar nu s-a ridicat măsura suspendării permisului de conducere, motiv pentru care acesta a formulat contestație în anulare și în mod greșit i-a fost restituit permisul de conducere.
Reprezentanta Parchetului solicită respingerea plângerii formulate de petent ca neîntemeiată și menținerea rezoluției atacate ca temeinică și legală. Arată că din probele administrate nu rezultă că intimații se fac vinovați de săvârșirea infracțiunii.
CURTEA DE APEL
Asupra plângerii penale de față:
În deliberare, constată că prin plângerea formulată și înregistrată la această C sub dosar penal nr- petentul a solicitat desființarea rezoluției adoptate de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar nr. 420/P/20.05.2009 și trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii urmăririi penale față de intimații A și G sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 246 Cod penal și art. 250 Cod penal.
În expunerea scrisă a motivelor plângerii sale, petiționarul relevă, în esență, că intimații se fac vinovați de acuzațiile aduse în plângerea inițială, întrucât l-au hărțuit prin constatarea abuzivă a unei presupuse contravenții la legea circulației și prin aducerea unor grave atingeri onoarei și demnității sale umane, în curtea Poliției.
De asemenea, petentul specifică cu claritate că nu este în măsură să probeze testimonial acuzațiile aduse intimaților.
Verificând rezoluția atacată în baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, conform exigențelor impuse de art. 2781al. 7 Cod procedură penală, Curtea constată următoarele:
1. Prin rezoluția adoptată la data de 20.05.2009 în dosar nr. 420/P/2009 Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIAa dispus neînceperea urmăririi penale față de făptuitorii A și G pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 246 Cod penal și art. 250 al. 2 Cod penal.
În considerentele rezoluției Parchetului a reținut următoarele aspecte de fapt și de drept:
la data de 23.10.2007 i-a fost reținut permisul de conducere auto de către agentul constatator din cadrul Poliției Rutiere Sibiu și i-a fost aplicată măsura suspendării exercitării dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice pe o perioadă de 30 de zile (procesul verbal de contravenție seria - nr. -), în conformitate cu dispozițiile art. 100 al. 3 lit. c din nr.OUG 195/2002 republicată.
Numitul a contestat în instanță procesul verbal susmenționat, solicitând anularea acestuia, iar prin sentința nr. 6304/6.12.2007 a Judecătoriei Sibiu plângerea sa a fost admisă.
Prin decizia nr. 281/CA/18.04.2008 a Tribunalului Sibiua fost admis recursul numitului împotriva sentinței civile nr. 6304/6.12.2007 a Judecătoriei Sibiu, dispunându-se modificarea procesului verbal seria - nr. -, în sensul că a înlocuit sancțiunea amenzii contravenționale de 156 lei cu avertisment.
La data de 26.08.2008 ca urmare a solicitării petentului, în baza prezentării unui certificat de grefă ce atesta faptul că pe rolul Tribunalului Sibiu se află înregistrat un dosar având ca obiect contestație în anulare, Poliția Rutieră Sibiu a dispus restituirea permisului de conducere către numitul.
La data de 12.01.2009 Inspectoratul de Poliție al Județului Sibiu, Serviciul Poliției Rutiere a solicitat petentului, prin adresa nr. 60355//27.01.2009 să restituie acestei instituții permisul de conducere, motivând că din eroare i-a fost predat.
Prin decizia nr. 191/C/13.03.2009 (dosar nr- a Tribunalului Sibiu ) s-a dispus admiterea contestației în anulare formulată de către împotriva deciziei civile nr. 281/CA/18.04.2008 a Tribunalului Sibiu, și pe cale de consecință a admis și recursul formulat împotriva sentinței civile nr. 6304/6.12.2007 a Judecătoriei Sibiu pe care a modificat-o în sensul că a admis plângerea contravențională formulată în contradictoriu cu Inspectoratul de Poliție al Județului Sibiu - dispunând anularea procesului verbal de contravenție seria - nr. -/10.10.2007 de către Inspectoratul de Poliție al Județului Sibiu.
Având în vedere cele de mai sus nu se poate reține în sarcina numiților A și G, în calitatea pe care o dețin în cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Sibiu, Serviciul Poliției Rutiere, săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 246 Cod penal și art. 250 al. 1 și 2 Cod penal. Calea legală de a ataca actul întocmit de către organele de poliție a fost uzitată de către numitul, numiții A și G nedesfășurând nicio activitate abuzivă sau jignitoare la adresa petentului.
2. Prin rezoluția emisă la data de 2.06.2009 în dosar nr. 49/II/2/2009 procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIAs -a respins plângerea formulată de petiționar împotriva rezoluției sus menționate, cu următoarele argumente:
Din actele premergătoare efectuate rezultă că polițiștii au acționat legitim, în limita prerogativelor ce le recunoaște legea, evaluarea diferită a polițiștilor și a judecătorului în legătură cu gravitatea abaterii comise de către petent nu dovedește prin ea însăși reaua credință a celor doi polițiști.
Nu există date, informații, dovezi indubitabile din care să rezulte că lucrătorii de poliție au fost de rea credință în demersurile administrative ce le-au întreprins împotriva persoanei vătămate.
Nu există și nu se pot procura dovezi din care să rezulte conduita insultătoare a polițiștilor.
3. Curtea reține, la rândul său, în urma examinării aspectelor esențiale ce-i sunt supuse aprecierii, că în cauză nu există motive pertinente și suficiente care să convingă un observator obiectiv asupra vreunei încălcări, cu știință, a atribuțiilor de serviciu ce le revin celor doi intimați.
4. Curtea arată că în cauză intimatul, în calitate de al Serviciului Poliției Rutieră, a comunicat petentului necesitatea îndeplinirii anumitor obligații prevăzute de lege, singura tangență între cei doi fiind corespondența purtată.
5. Curtea reține că, urmare a săvârșirii de către petent a unei contravenții la legea circulației acesta a uzat de dreptul conferit de lege de a contesta procesul verbal de contravenție în instanță.
6. Chiar dacă petentului i s-a acordat parțial satisfacție prin modificarea procesului verbal de contravenție și înlocuirea sancțiunii contravenționale a amenzii cu avertisment, în urma adoptării deciziei penale nr. 281/CA/18 aprilie 2008 a Tribunalului Sibiu, acest aspect nu presupune, imediat, că intimații, în calitatea lor de al Serviciului Poliției Rutieră și respectiv, jurist al și-au exercitat abuziv prerogativele conferite de lege.
7. Curtea subliniază că, în cauză, corespondența purtată între și petent, și în baza căreia - urmare a dispozițiilor legale interpretate într-o manieră corespunzătoare de către intimatul A - acesta din urmă era somat să predea permisul de conducere până la definitivarea situației sale juridice în instanță, nu poate reprezenta un temei al angrenării răspunderii penale a intimatului.
8. Referitor la acuzațiile aduse sub aspectul săvârșirii de către intimatul Aai nfracțiunii prev. de art. 250 al. 2 Cod penal, Curtea constată că în cauză simplele afirmații ale petentului, nesusținute de probe - după cum el însuși relevă în plângere (f 3), nu pot conduce, prin ele însele la reținerea faptei de cercetare abuzivă.
Curtea arată că în speță, cu ocazia efectuării actelor premergătoare, nu s-au conturat indicii suficient de puternice și care să justifice adoptarea unei soluții de începere a urmăririi penale.
Nu rezultă din nici un act de la dosar că intimatul Aaa dus prin cuvintele și gesturile sale atingere onoarei și demnității petentului.
9. Față de cele ce preced, Curtea, reținând că rezoluția atacată nu este susceptibilă de critici, conform art. 2781al. 8 lit. a Cod procedură penală va respinge ca nefondată plângerea petentului, cu consecința obligării sale la cheltuieli judiciare către stat, conform art. 192 al. 2 Cod procedură penală.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca nefondată plângerea formulată de petiționarul împotriva rezoluției emise la 20.05.2009 de către Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar penal nr. 420/P/2009.
În baza art. 192 al. 2 Cod procedură penală obligă pe petiționar să plătească statului suma de 50 lei cheltuieli judiciare.
În baza art. 193 Cod procedură penală obligă petiționarul să plătească intimaților A și G suma de 2975 lei cheltuieli judiciare.
Cu recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 24.09.2009.
Președinte, Grefier,
- - - - -
Red.
Tehnored.
2 ex./05.10.2009
Președinte:Maria Elena CovaciuJudecători:Maria Elena Covaciu