Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 139/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr. -
DECIZIA PENALĂ nr.139/R/2008
Ședința publică din 13 martie 2008
PREȘEDINTE: Crișan Marinela vicepreședintele instanței
JUDECĂTOR 2: Condrovici Adela
JUDECĂTOR 3: Sotoc Daniela
Grefier: - -
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, conform prevederilor art. 304 Cod procedură penală.
S-a luat în examinare recursul penal declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL SATU MARE împotriva sentinței penale nr.621 din 18 decembrie 2007, pronunțată de TRIBUNALUL SATU MARE, în dosar nr-, având ca obiect plângerea formulată de petentul - prin mandatar, domiciliat în,-, județul S M, potrivit art. 278/1 Cod de procedură penală.
La apelul nominal făcut în cauză au lipsit petentul intimat și intimatul.
Ministerul Publica fost reprezentat de doamna procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ORADEA.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, după care:
Nefiind excepții sau alte cereri prealabile instanța acordă părților cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul parchetului susține recursul solicitând admiterea acestuia,însă pentru alte motive de nelegalitate ale hotărârii recurate decât cele inserate în motivele scrise de recurs, pe cale de consecință casarea sentinței penale nr.621 pronunțată la data de 18 decembrie 2007 de TRIBUNALUL SATU MARE și trimiterea cauzei spre rejudecare la TRIBUNALUL SATU MARE. Consideră că, în mod greșit, instanța de fond a pronunțat o soluție cu încălcarea dispozițiilor art.278/1 Cod de procedură penală, în sensul că s-a pronunțat doar asupra rezoluției nr.251/VIII.1/2007 a prim procurorului adjunct al Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL SATU MARE, fără a se pronunța pe fond asupra legalității și temeiniciei rezoluției de scoatere de sub urmărire penală nr. 87/P/1992, emisă la data de 14.05.2007.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului penal de față constată următoarele:
Prin sentința penală nr.621 din 18 decembrie 2007, TRIBUNALUL SATU MARE a admis plângerea formulată de petentul, prin mandatar, împotriva rezoluției din 9 iulie 2007 dată de prim procurorul adjunct al Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL SATU MARE, în dosar nr.251/VIII/I/2007, prin care s-a soluționat plângerea formulată de petent împotriva rezoluției din 14 mai 2007, dată în dosar nr.87/P/1992, pe care o desființează și trimite cauza primului-procuror al Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL SATU MARE spre competentă soluționare a plângerii formulate împotriva rezoluției din 14 septembrie 2007.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Prin plângerea înregistrată la instanță sub dosar nr-, petentul a solicitat desființarea rezoluției din 9 iulie 2007, dată în dosar nr.87/P/1992 de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL SATU MARE, pentru a se pronunța pe fond asupra aspectelor invocate în plângerea depusă la 26 iunie 2007 la Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL SATU MARE.
În motivarea plângerii s-a arătat că prim procurorul adjunct a reținut eronat faptul că rezoluția din 14 mai 2007 fost comunicată părților la 14.05.2007, că petentul formulând plângerea împotriva soluției la data de 27.06.2007 - a formulat plângere cu mult după expirarea termenului de 20 de zile și a respins plângerea ca tardiv introdusă.
La data de 12 ianuarie 2007 s-a redeschis urmărirea penală împotriva învinuiților și, în dosar nr.87/P/1992 a Tribunalului Satu Mare, în urma intervenției Parchetului General, iar la data de 14.05.2007, procurorul criminalist de la Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL SATU MARE a dat o rezoluție eronată.
Petentul a mai susținut că, rezoluția din 14.05.2007 i-a fost comunicată la 8 iunie 2007 și a depus plângere împotriva acestei rezoluții la 26.06.2007.
Față de aceste susțineri petentul a apreciat că, greșit a fost respinsă ca tardiv formulată plângerea de prim procurorul adjunct - prin rezoluția din 15.07.2007, adresa de comunicare fiind semnată de prim procurorul Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL SATU MARE.
Raportat la cele expuse a solicitat admiterea plângerii, desființarea rezoluției din 9 iulie 2007 și trimiterea dosarului la Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL SATU MARE pentru a se pronunța pe fond asupra aspectelor invocate în plângerea depusă la 26.06.2007 împotriva soluției din 14.05.2007.
S-a anexat la plângerea: dovada de comunicare a rezoluției din 9.07.2007 - rezoluția dată în dosar nr. 87/P/1992 - fila 3 din dosar; recomandata 33112 - având ștampila poștei din - 8.06.2007, deci data comunicării fiind această dată.
La fila 4 din dosar este depusă dovada de comunicare a rezoluției din 9.07.2007 - rezoluție dată în dosar nr.251/VIII/1/ 2007 de prim procurorul adjunct, în soluționarea plângerii împotriva rezoluției din 14.05.2007.
La dosarul nr.251/VIII/1/2007 a fost depusă și dovada de comunicare a rezoluției din 14.05.2007, data poștei fiind 8.06.2007, plângerea fiind înregistrată de petent la Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL SATU MARE la 27.06.2007, vizată de Prim Procurorul Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL SATU MARE și repartizată la prim procurorul adjunct la 05.07.2007.
Textul art.278 Cod de procedură penală prevede posibilitatea ca prim procurorul parchetului sau, după caz, procurorul general ori procurorul șef de secție să fie substituit în aceste atribuții de un adjunct ori alt înlocuitor, nefiind deci acceptată delegarea de atribuții.
Pe cale de consecință, soluționarea de către altă persoană decât cea nominalizată în art.278 Cod de procedură penală a plângerii împotriva actelor procurorului echivalează cu nesoluționarea acesteia, fapt ce împiedică instanța să se pronunțe pe fond, deoarece s-a încălcat dreptul petiționarului la utilizarea unui grad de jurisdicție.
În sensul celor de mai sus s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală, decizia 1270 din 27.02.2006, baza de date - publicată în jurisprudență - plângerea împotriva actelor și măsurilor procurorului, Ed. - pag.27, speța 13.
În speță, rezoluția din 14.05.2007 a fost dată de procurorul criminalist în dosar nr.87/P/1992. rezoluția a fost comunicată la data de 8.06.-2007, prin recomandata 33112 și nu la 14.05.2007, data emiterii acesteia.
Împotriva acestei rezoluții petentul a formulat plângere înregistrată la Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL SATU MARE la 26.06.2007 și a fost soluționată prin rezoluția din 09.07.2007 din dosar nr.251/VIII/1/2007, de prim procurorul adjunct al Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL SATU MARE, comunicată petentului la 15.07.2007 - prin recomandata 36154 - fila 4 din dosar.
Față de aceste date, plângerea formulată de petent împotriva rezoluției din 14.05.2007 este în termen.
Având în vedere dispozițiile art. 278 Cod de procedură penală prevede că " plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispozițiilor date de acesta se rezolvă de prim procurorul parchetului sau, după caz, de procurorul general de pe lângă curtea de apel ori procurorul șef de secție al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție " - în speță, plângerea a fost soluționată de prim procurorul adjunct al Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL SATU MARE - deci, de o lată persoană decât cea prevăzută de lege, ceea ce duce la concluzia că plângerea nu a fost soluționată.
Este adevărat că în art.71 din Ordinul nr.529/21.02.2007, privind aprobarea regulamentului de ordine interioară a parchetelor emis de Ministerul Justiției, publicat în Monitorul Oficial 154/ 05.03.2007 prevede că " procurorul general adjunct ori, după caz, procurorii generali adjuncți acționează și răspund pentru aducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse de procurorul general ( al parchetului de pe lângă curtea de apel), controlează și coordonează activitatea secțiilor ori a altor compartimente ale parchetului, repartizate de acesta - că acolo unde este un singur procuror general adjunct, acesta este înlocuitorul de drept al procurorului general, că în perioada absenței procurorului general sau în cazul imposibilității exercitării funcției, indiferent de cauza acesteia inclusiv revocare, procurorul general adjunct îl înlocuiește de drept în exercitarea atribuțiilor ce îi revin în această calitate. Tot atât de adevărat este că textul art.278 Cod de procedură penală nu acceptă delegarea de atribuții - prin regulament nu se poate deroga de la dispozițiile imperative ale procedurii penale și nu pot fi invocate dispozițiile art.7 alin.5, care prevăd posibilitatea delegării dreptului de semnătură procurorului general adjunct pentru aceleași rațiuni.
Plângerea poate fi soluționată de procurorul ierarhic superior adjunct în ipoteza prevăzută de art. 71 alin.3, respectiv în cazul absenței sau imposibilității exercitării funcției procurorului ierarhic superior celui care a pronunțat soluția.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a formulat recurs Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL SATU MARE solicitând admiterea lui, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, să se dispună respingerea plângerii petentului ca fiind tardiv introdusă și menținerea rezoluțiilor procurorului.
În motivarea recursului se arată că în mod greșit tribunalul nu a analizat plângerea sub aspectul termenului de introducere a acesteia, plângerea fiind introdusă tardiv. Se mai invocă faptul că în mod greșit tribunalului nu a analizat rezoluția procurorului dată în soluționarea fondului cauzei ci doar rezoluția procurorului ierarhic superior, ori obiectul plângerii în sensul art.278/1 Cod de procedură penală îl constituie rezoluția sau ordonanța procurorului dată în soluționarea fondului cauzei.
Una alt motiv de netemeinicie este acela că, în mod greșit, instanța a apreciat că prim procurorul adjunct care a dat soluția atacată nu era competent întrucât acest atribut revine prim procurorului parchetului și nu prim procurorului adjunct, ori, cele hotărâte de instanță contravin regulamentului de ordine interioară a parchetelor care în art. 71 prevede că prim procurorul adjunct este înlocuitorul de drept al prim procurorului și că în perioada absenței sau în cazul imposibilității exercitării funcției de prim procuror, acesta îl înlocuiește de drept.
Cu ocazia dezbaterii pe fond, procurorul a solicitat casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la TRIBUNALUL SATU MARE.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs, cât și din oficiu, având în vedere actele și lucrările dosarului, se constată că recursul este fondat, astfel că va fi admis ca atare, iar în baza art. 385/15 pct. 2 lit. "c" Cod de procedură penală, raportat la art. 385/9 alin.1 pct.10 Cod de procedură penală va casa hotărârea și va trimite cauza spre rejudecare primei instanțe pentru următoarele considerente:
Obiectul plângerii reglementată în art. 278/1 Cod de procedură penală îl constituie rezoluția de neîncepere a urmăririi penale sau rezoluția de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale dată de procuror, în speță, rezoluția din 14 mai 2007, dată în dosarul nr. 87/P/1992, iar nu actul prin care procurorul ierarhic superior respinge plângerea făcută conform art. 275-278 Cod de procedură penală împotriva unei astfel de rezoluții.
În cauză instanța de fond nu s-a pronunțat asupra rezoluției din 14 mai 2007, analizând doar rezoluția dată de în data de 9 iulie 2007 de către prim procurorul adjunct în soluționarea plângerii conform art.275- 278 Cod de procedură penală.
Așa fiind, prima instanță nu a soluționat fondul cauzei fiind incident motivul de casare prevăzut de art. 385/9 alin.1 pct.10 Cod de procedură penală, hotărârea urmează a fi casată, iar cauza trimisă spre rejudecare. instanța de fond urmând să se pronunțe asupra plângerii formulate împotriva rezoluției din 14 mai 2007.
Cheltuielile judiciare avansate vor fi avute în vedere cu ocazia rejudecării cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
În baza art.385/15 pct.2 lit. "c" Cod de procedură penală.
ADMITErecursul penal declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL SATU MARE, împotriva sentinței penale nr.621 din 18 decembrie 2007, pronunțată de TRIBUNALUL SATU MARE, pe care o casează și dispune rejudecarea cauzei de către TRIBUNALUL SATU MARE, ținând seama de considerentele prezentei decizii.
Cheltuielile judiciare avansate vor fi avute în vedere cu ocazia rejudecării cauzei.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 13 martie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
Red.dec./24.03.2008
Jud. fond
Tehnored.S/25.03.2008
2 ex.
Președinte:Crișan MarinelaJudecători:Crișan Marinela, Condrovici Adela, Sotoc Daniela
