Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 209/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711
SECȚIA PENALĂ
SENTINȚA PENALĂ Nr. 209 PI
Ședința publică de la 12 August 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: G -
GREFIER: - -
Ministerul Public este reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.
Pe rol se află judecarea plângerii formulată de către petentul, împotriva rezoluției din 17.06.2009, dată în dosar nr. 272/P/2009 și rezoluția din 15.07.2009 dată în dosar nr. 733/II/2/2009, al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă petentul personal, în stare de arest, lipsă fiind intimata .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, petentul depune la dosar DP nr. 788/R/06.08.2007 a Curții de APEL TIMIȘOARA.
Instanța, văzând că nu mai sunt alte cereri de formulat și probe de administrat, constată plângerea în stare de judecată și, acordă cuvântul în fond.
Petentul solicită admiterea plângerii așa cum a fost ea formulată, arătând că, judecătorul de la Tribunalul Timiș nu mai avea dreptul să-l mai judece.
Procurorul pune concluzii de respingere a plângerii ca nefondată, rezoluția pronunțată în cauză fiind temeinică și legală, solicitând menținerea ei și obligarea petentului la plata cheltuielilor de judecată.
CURTEA,
Deliberând asupra plângerii penale de față, constată următoarele:
Sub nr. dosar -, a fost înregistrată la această instanță plângerea formulată de petentul, în contradictoriu cu intimata, magistrat judecător la Tribunalul Timiș, arătând că aceasta se face vinovată de săvârșirea infracțiunilor prev.de art.246 Cod Penal, 2471.Cod Penal, 248.Cod Penal, 2481.Cod Penal, art.249 alin.1 Cod Penal, 250.Cod Penal, 253.p și art.257 Cod Penal, aceasta pronunțând o sentință care a fost lovită de nulitate absolută, iar intimata nu a respectat nici dispozițiile prev.de art.47,48
C.P.P.Prin aceeași plângere petentul a făcut aprecieri critice în legătură cu activitatea unor polițiști, respectiv, și agentul de penitenciar, însă care nu au calitatea de făptuitori în dosarele nr. 272/P/2009 și 733/II/2/2009 ale Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA, instanța neputând efectua nici o analiză în legătură cu activitatea acestor persoane.
În cauză a fost atașat dosarul nr.272/P/2009 și nr.733/II/2/2009, ale Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin rezoluția din data de 17.06.2009, dată în dosar nr.272/P/2009, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARAa dispus neînceperea față de magistratul judecător, din cadrul Tribunalului Timiș, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev.de art.246
Cod PenalÎn motivarea rezoluției s-a arătat că rin p. plângerea înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA sub nr. 272/P/2009, petentul, aflat în Penitenciarul Timișoara, a solicitat tragerea la răspundere penală a magistratului judecător pentru faptul că acesta ar fi soluționat o cauză penală în care autorul plângerii a fost inculpat, în mod nelegal.
Fiind audiat la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA la data de 10.06.2009, petentul a declarat că judecătorul ar fi soluționat cauza penală cu numărul - a Tribunalului Timiș în complet format dintr-un singur judecător, deși, potrivit legii, era obligată să soluționeze cauza în complet format din doi judecători, fapt ce ar fi fost constatat de către judecătorii Curții de APEL TIMIȘOARA, prin decizia penală nr. 788/R/06.08.2007. Petentul a mai arătat că în decizia nr. 336/A/29.10.2007, magistratul judecător ar fi făcut mențiunea că l-a citat la termenul de judecată din 29.10.2007, fără ca acest lucru să fie real.
În urma cercetărilor s-a stabilit că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara nr. 8811/P/2006 au fost trimiși în judecată inculpații și, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 208-209.p și art.70 din OUG nr. 105/2001, cauza fiind înregistrată la Judecătoria Timișoara sub nr. -, iar prin sentința penală nr. 1175/01.06.2007 această instanță l-a condamnat pe inculpatul la o pedeapsă rezultantă în urma contopirii de patru ani închisoare, cu executare în regim de deținere. Împotriva acestei hotărâri judecătorești inculpatul a declarat apel, ce a fost respins ca nefondat de către Tribunalul Timiș, prin decizia penală nr. 336/A/29.10.2007. Și această hotărâre judecătorească a fost atacată cu recurs de către același inculpat, recurs ce a fost respins ca nefondat de Curtea de APEL TIMIȘOARA, prin decizia penală nr. 369/31.03.2008.
De asemenea, s-a reținut că întrucât inculpatul a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv, la fel ca și inculpatul, instanța de judecată a verificat periodic legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a celor doi inculpați, în conformitate cu prevederile art. 3002.C.P.P. și astfel, în exercitarea acestei îndatoriri prevăzute de lege, prin încheierea din data de 25.07.2007, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr. -, s-a menținut starea de arest preventiv a celor doi inculpați, constatându-se că temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri subzistă la data când s-a verificat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a celor doi inculpați, din completul de judecată care a pronunțat această încheiere făcând parte și magistratul judecător, fără ca însă, aceasta să prezideze ședința de judecată. Împotriva acestei încheieri au declarat recurs cei doi inculpați care au solicitat, prin apărător din oficiu, admiterea recursului, casarea încheierii atacate și, în rejudecare, revocarea măsurii arestării preventive, întrucât temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri nu mai subzistă. Prin decizia penală nr. 788/R din 06.08.2007, Curtea de APEL TIMIȘOARAa admis recursurile declarate de către cei doi inculpați împotriva încheierii penale din 25 iulie 2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr. -, a casat încheierea recurată și a trimis cauza la Tribunalul Timiș spre rejudecare, constatând nulitatea absolută a acesteia. De asemenea, s-a dispus punerea în libertate de îndată a celor doi inculpați de sub puterea mandatelor de arestare preventivă nr.25/AP/24.10.2006 și 26/AP/24.10.2006 emise de Judecătoria Timișoara în dosarul nr-, instanța de recurs constatând că minuta încheierii din data de 25.07.2007 pronunțată în dosarul nr. - al Tribunalului Timiș este semnată de un singur judecător, deși completul de judecată a fost format din doi judecători, fapt ce a atras nulitatea absolută a actului atacat, în conformitate cu prevederile art. 197 alin. 2.
C.P.P.Prin urmare, s-a reținut că instanța de recurs nu a constatat faptul că soluționarea cauzei s-a făcut de către instanța de apel în complet format dintr-un singur judecător și nu de doi, așa cum prevede legea, ci doar că unul dintre judecătorii care au făcut parte din completul de judecată la termenul de judecată din 25.07.2007 nu a semnat minuta acelei încheieri.
Pe de altă parte, s-a reținut că instanța de recurs a respins ca nefondat recursul declarat de către împotriva deciziei penale nr. 336/A/29.10.2007 a Tribunalului Timiș, constatând legalitatea și temeinicia hotărârii judecătorești pronunțate în apel d e către completul de judecată din care a făcut parte și magistratul judecător, ori, cazul de casare prevăzut de part. 3859, pct. 3 (greșita compunere a instanței), se ia în considerare întotdeauna din oficiu, de către instanța de recurs. Așadar, s-a considerat că, dacă hotărârea judecătorească atacată ar fi fost dată doar de către un singur judecător, în apel, instanța de recurs ar fi admis recursul declarat de către, împotriva deciziei penale nr. 336/A/29.10.2007 a Tribunalului Timiș.
Cu privire la afirmația petentului legată de lipsa citării sale cu ocazia judecării apelului ce a făcut obiectul dosarului nr. -, la termenul de judecată din 29.10.2007, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARAa observat că în partea introductivă a deciziei penale nr. 336/A/29.10.2007 a Tribunalului Timișs -a menționat: "La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns, pentru inculpații apelanți lipsă, apărătorul desemnat din oficiu, avocat. Procedura de citare este legal îndeplinită", reținându-se că citarea petentului a fost făcută potrivit legii, chiar dacă el nu s-a prezentat, iar nelegala citare nu a fost invocată de către apărătorul din oficiu al lui și nici acesta nu a invocat-o în fața instanței de recurs, cu ocazia judecării recursului declarat de el împotriva deciziei penale nr. 336/A/29.10.2007 a Tribunalului Timiș.
De asemenea, s-a reținut faptul că o parte din aspectele menționate de petent în cuprinsul plângerii penale au mai fost soluționate prin rezoluția din data de 18.03.2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA emisă în dosarul nr. 131/P/2009.
Prin urmare, apreciindu-se că acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare față de magistratul judecător împotriva căruia s-a îndreptat plângerea penală, existând cauze de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale, respectiv cele prevăzute de art. 10 alin. 1 lit. a și f p Cod Penal, în temeiul prevederilor art. 228 alin. 4 și 6 Cpp s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de magistratul judecător din cadrul Tribunalului Timiș, sub aspectul comiterii infracțiunii prev. de art. 246.
Cod PenalÎmpotriva acestei soluții a formulat plângere petentul, reiterând aceleași aspecte din plângerea penală și extinzându-și acuzațiile și față de judecătorul de la Tribunalul Timiș și susținând, de asemenea, că magistratul era incompatibil să-i soluționeze cauza și avea interese personale.
Prin rezoluția dată la data de 15.07.2009 în dosarul nr. 733/II/2/2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARAs -a dispus respingerea plângerii formulate de petent.
Împotriva acestor rezoluții a formulat plângere petentul, înregistrată la Curtea de APEL TIMIȘOARA la data de 24.07.2009, sub nr-.
Analizând plângerea petentului în raport cu probele existente la dosar, instanța constată că plângerea formulată este nefondată.
Astfel, din probele existente la dosar a rezultat că petentul a apreciat că intimata, magistrat judecător la Tribunalul Timiș, ar fi săvârșit fapte de natură penală cu ocazia judecării cauzei în apel, în care petentul avea calitatea de inculpat, reproșând unele aspecte de natură procedurală.
Curtea, apreciază că hotărârile judecătorești pot fi criticate prin căile de atac pe cale le dă legea procesual penală, persoana nemulțumită de o hotărâre judecătorească având posibilitatea de a uza de aceste căi de atac fapt ce s-a întâmplat în speța invocată de către petent, acesta fiind pus în libertate ca urmare a declarării ca nule a încheierii din 25.07.2007, pronunțată în dosar nr.-, a Tribunalului Timiș, în care petentul avea calitatea de inculpat.
De asemenea, instanța apreciază că pronunțarea unor hotărâri judecătorești nu pot constitui în sine o infracțiune, iar legalitatea și temeinicia lor poate fi criticată prin căile de atac ordinare și extraordinare pe care le dă legea procesual penală și nu prin formularea unor plângeri penale de către persoane care au fost condamnate prin aceste hotărâri.
Aspectele procesuale sau de fond de care era nemulțumit petentul, puteau fi invocate cu ocazia judecării recursului formulat, chiar de către acesta, în fața Curții de APEL TIMIȘOARA, aceasta fiind unica cale de asanare a unei hotărâri judecătorești nelegale sau netemeinice, iar petentul a formulat un astfel de recurs la hotărârea pronunțată în calea de atac a apelului, care a fost soluționat la Curtea de APEL TIMIȘOARA, prin respingerea recursului ca nefondat.
În mod corect s-a constatat că aspectele menționate de către petent nu pot fi calificate ca fiind activități cu caracter infracțional, instanța apreciind că în speță sunt incidente dispozițiile art.10 lit.a și f
C.P.P.Văzând că nu sunt în speță elemente de natură penală care să poată fi reținute persoanei reclamate, în speță magistratul, instanța urmează să respingă ca nefondată plângerea formulată de către petentul, fiind menținute ca legale și temeinice rezoluțiile din 17.06.2009 și 15.07.2009 date în dosarele nr.272/P/2009 și 733/II/2/2009, ale Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 C.P.P.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
În baza art.2781alin.8, lit.a C.P.P. respinge ca nefondată plângerea formulată de petentul, împotriva rezoluției din 17.06.2009, dată în dosar nr. 272/P/2009 și rezoluția din 15.07.2009 dată în dosar nr. 733/II/2/2009, al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA, pe care le menține ca fiind temeinice și legale.
În baza art.192 alin.2 C.P.P. obligă petentul la 50 lei cheltuieli judiciare către stat.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 12.08.2009.
PREȘEDINTE GREFIER
G - - -
RED: GB/18.08.2009
Dact: 3 exempl/ 18 August 2009
Președinte:Gheorghe BugarskyJudecători:Gheorghe Bugarsky
