Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 57/2010. Curtea de Apel Alba Iulia
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIE Nr. 57/2010
Ședința publică de la 21 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Leontin Coraș
JUDECĂTOR 2: Alina Lodoabă
JUDECĂTOR 3: Maria Covaciu
Grefier - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIAa fost reprezentat de
Procuror -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de petenta împotriva încheierii penale pronunțate în ședința Camerei de consiliu din 9.11.2009 de către Tribunalul Hunedoara în dosar penal nr-.
La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat petenta recurentă și intimata.
Procedura de citare a fost îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care petenta a depus la dosar un set de înscrisuri.
Instanța, din oficiu, a pus în discuția părților, admisibilitatea cererii formulate de către petentă.
Petenta a solicitat admiterea cererii astfel cum a fost formulată.
Reprezentantul parchetului a solicitat respingerea cererii ca fiind inadmisibilă.
Intimata a precizat că nu avut nicio pretenție de la petentă.
Petenta a precizat instanței că la Judecătoria Hunedoaras -au judecat doar abuzuri și dacă nu se admite cererea să se judece cererea de revizuire.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față;
Examinând actele și lucrările aflate la dosarul cauzei, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 387/2008, Judecătoria Hunedoaraa respins ca nefondată plângerea introdusă de petenta în contradictoriu cu intimata împotriva Ordonanței din data de 24 oct.2008 din dosar 427/II/2/2008 a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Hunedoara precum și împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale Parchetului de pe lângă Judecătoria Hunedoara din data de 29 august 2008 dată în dosar nr. 1194/P/2008 pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 271 al.1 cod pen față de intimata, din 241/2005 potrivit disp. art. 278/1 al.8 lit. "a" pr.pen. menținând ordonanța și rezoluția atacată.
A obligat pe petentă la plata sumei de 15 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
La data de 12 iunie 2008 petenta a depus plângere împotriva intimatei pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 271 al.1 pen.
În motivarea plângerii petenta a arătat că intimata nu i-ar permite fostului soț să viziteze minorul încredințat acesteia după divorț.
Prin rezoluția din dosar nr. 1194/P/2008 s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de, în ce privește hotărârea de nerespectarea hotărârii jud. prev. de art. 271 al. 1 cod penal, iar prin Ordonanța prim procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Hunedoara din data de 24 oct. 2008 s-a respins ca neîntemeiată plângerea petentei împotriva rezoluției din dosar nr. 1194/P/2008.
S-a reținut că numitul a fost căsătorit cu până în anul 2007 când au divorțat iar din această căsătorie a rezultat minorul A născ. la data de 28 ian. 2001.
Prin sentința civilă nr. 2116/2007 a Judecătoriei Hunedoara minorul a fost încredințat spre creștere și educare mamei iar între foștii soți a intervenit o înțelegere verbală ca minorul să locuiască la ambii părinți în funcție de programul de lucru.
Din actele dosarului rezultă că petenta, este nemulțumită de relațiile dintre și, făcând referire în plângere și la alte acte sau date care nu au legătură cu dos. 1194/P/2008.
Petenta a depus plângere împotriva fostei nurori și apoi plângere contra soluției din dosar nr. 1194/P/2008, fără ca să-și fi manifestat acordul de voință în acest sens și fără a fi nemulțumit de relațiile cu minorul sau cu fosta soție sau de dispozițiile sentinței civile 2116/2007 a Judecătoriei Hunedoara.
Având în vedere cele mai sus expuse instanța de fond a apreciat ca fiind legală Ordonanța prim procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Hunedoara din data de 24 oct. 2008 precum și rezoluției de neîncepere a urmăririi penale dată în dosar nr. 1194/P/2008 întrucât în mod corect s-a reținut că în sarcina intimatei nu poate fi reținută infracțiunea prev. de art. 271 al.1 pen. acesteia lipsindu-i latura obiectivă. Faptul că intimata nu i-ar permite fostului soț să viziteze minorul nu poate constitui obiectul acestei infracțiuni.
În aceste condiții potrivit disp. art. 278/1 al. 8 lit. "a" pr.pen. instanța a respins ca nefondată plângerea formulată de petenta în contradictoriu cu intimata împotriva Ordonanței din data de 24 oct. 2008 prim procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Hunedoara precum și împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale a Parchetului de pe lângă Judecătoria Hunedoara din data de 29 august 2008 din dosar nr. 1194/P/2008 pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 271 al.1 pen. menținând ordonanța și rezoluția atacată.
Împotriva acestei sentințe, în termen și motivat, a declarat recurs petenta.
Motivele de recurs, depuse atât în scris și dezvoltate și oral, au vizat cererea de recuzare a completului de judecată și a procurorului de ședință, cerere care nu a fost soluționată, încălcarea competenței teritoriale a organului judiciar, în sensul că plângerea trebuia soluționată de către Poliția municipiului
Prin decizia penală nr. 130/R/03 martie 2009 Tribunalul Hunedoaraa respins ca nefondat recursul petentei.
În considerentele hotărârii, instanța de recurs a reținut următoarele aspecte:
La data de 18 decembrie 2008, Judecătoria Hunedoaraa pronunțat sentința penală nr. 387/2008, prin care a respins ca nefondată plângerea introdusă de petenta.
Până la data soluționării pe fond a cauzei, nu există la dosar nicio cerere scrisă sau o declarație orală care să vizeze recuzarea completului de judecată sau a procurorului de ședință.
Cererea de recuzare apare depusă la dosarul cauzei prin serviciul registratură al instanței, în data de 19 decembrie 2008, astfel că aceasta nu mai putea fi soluționată de către completul de judecată.
În ceea ce privește competența organului judiciar în soluționarea plângerii, aceasta este alternativă și a fost determinată în cauză de domiciliul intimatei, care se află pe raza municipiului H, nefiind încălcate normele de competență absolută care să ducă la anularea actelor efectuate și, pe cale de consecință, a soluției adoptate.
În ceea ce privește soluția pe fond, aceasta este temeinică, în condițiile în care obiectul plângerii l-a vizat nerespectarea unei hotărâri judecătorești, aceasta neexistând în materialitatea ei.
Este adevărat că din relația de căsătorie dintre fiul petentei, și numita, a rezultat minorul A, care prin sentința civilă nr. 2116/2007 a Judecătoriei Hunedoara, a fost încredințat spre creștere și educare mamei.
Nu s-a stabilit, nici prin sentința menționată, nici printr-o altă sentință judecătorească, un program de exercitare a drepturilor părintești de către fiul petentei, astfel că în mod corect s-a reținut atât prin rezoluția atacată cât și prin sentința instanței de fond, că faptei îi lipsește latura obiectivă.
Mai mult, acesta nu a formulat nicio plângere cu privire la împiedicarea de către fosta soție a exercițiului drepturilor părintești, iar plângerea petentei, formulată pentru fiul său, s-a apreciat ca fiind făcută de către o persoană fără calitate, iar interesul în prezenta cauză nu poate fi decât unul personal.
Prin încheierea penală din 09 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr- a fost respinsă ca inadmisibilă cererea formulată de petenta prin care s-a solicitat îndreptarea și lămurirea deciziei penale nr. 130/R/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr-.
Pentru a pronunța această încheiere, Tribunalul Hunedoaraa reținut următoarele:
Potrivit art. 195 alin.1 pr.penală erorile materiale evidente din cuprinsul unui act procedural se îndreaptă de instanța de judecată care a întocmit actul la cererea celui interesat ori din oficiu, iar potrivit art. 196.pr.penală îndreptarea unor omisiuni vădite se aplică atunci când instanța nu s-a pronunțat asupra sumelor pretinse de martori, experți, interpreți, apărători, precum și privire la restituirea lucrurilor sau la ridicarea măsurilor asiguratorii.
Critica formulată de petentă a vizat împrejurarea că instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra cererii de recuzare formulată împotriva completului de la instanța de fond, respectiv Judecătoria Hunedoara.
Tribunalul a apreciat că cererea petentei a fost analizată de instanța de recurs cu ocazia soluționării recursului, iar existența unei erori sau omisiuni vădite nu trebuie să conducă la redeschiderea dezbaterilor și pronunțarea unei noi soluții pe fondul cauzei.
Constatând că cererea nu se încadrează în disp. art. 195, 196.pr.penală instanța a respins ca inadmisibilă cererea petentei.
Împotriva încheierii pronunțate de instanța de recurs a declarat recurs petenta.
În motivarea cererii, petenta a susținut că încheierea este nelegală și netemeinică, deoarece în mod greșit nu a fost soluționată cererea de recuzare formulată la 18 decembrie 2008 în dosarul aflat pe rolul Judecătoriei Hunedoara.
Recursul petentei este inadmisibil din următoarele considerente:
Potrivit art. 129 din Constituția României revizuită prin Legea din 18 septembrie 2003, împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii.
O hotărâre pronunțată de instanța de recurs, este definitivă și nu poate fi atacată cu recurs.
Încheierea prin care s-a respins cererea de îndreptare a omisiunii vădite face parte integrantă din decizia penală nr. 130/R/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr-, și, pe cale de consecință, fiind pronunțată de o instanță de recurs, nu poate fi atacată cu recurs.
Recursul inadmisibil, la fel ca și recursul tardiv, este considerat inexistent, ceea ce înseamnă că nu produce nici un efect.
Având în vedere considerentele de mai sus, în temeiul art. 385/15 alin. 1 lit. a Cod pr. pen. instanța va respinge recursul petentei ca inadmisibil.
Conform art. 192 alin. 2 Cod pr. pen. cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs, vor fi suportate de petenta recurentă.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE:
Respinge recursul declarat de petenta împotriva încheierii penale pronunțate în ședința Camerei de consiliu din 9.11.2009 de către Tribunalul Hunedoara în dosar penal nr-, ca inadmisibil.
În baza art. 192 al. 2 Cod pr. pen. obligă pe petentă să plătească statului suma de 160 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică din 21.01.2010.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. -
Tehnored. VV 2 ex/27.01.2010
Președinte:Leontin CorașJudecători:Leontin Coraș, Alina Lodoabă, Maria Covaciu