Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 612/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-- 18.05.2009
DECIZIA PENALĂ NR.612/
Ședința publică din data de 11.06.2009
PREȘEDINTE: Ion Dincă
JUDECĂTOR 2: Codrina Iosana Martin
JUDECĂTOR 3: Anca
GREFIER:
Ministerul Public - Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA este reprezentat de procuror.
Pe rol se află judecarea recursului formulat de petentul, împotriva sentinței penale nr.187/PI din 9.03.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș, în dosar nr-.
La apelul nominal se prezintă intimatul G, lipsind petentul.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța având că la fila 6 dosar nr. 1990/P/2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș se află adresa nr. 33799/30.09.2009 a Inspectoratului de poliție al Județului T din care rezultă că agentul șef G- intimat în cauză, din cadrul Poliției municipiului L, nu a fost desemnat lucrător al Poliției judiciare, pune în discuție competența soluționării cauzei în primă instanță
Procurorul solicită trimiterea cauzei la Judecătoria Lugoj T căreia îi revine competența de soluționare a cauzei în primă instanță.
Intimatul lasă la aprecierea instanței soluția ce urmează a se da.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale de față constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 187/PI din 09.03.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș, în dosar nr-,în baza art. 2781alin. 8 lit. a a C.P.P. fost respinsă ca nefondată plângerea formulată de petentul împotriva rezoluției nr. 1073/II/2/2008 din data de 29.12.2008 dată de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș.
A fost menținută rezoluția nr.1073/II/2/2008 din data de 29.12.2008 dată de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș.
Pentru a pronunța această sentință penală prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș la data de 23.01.2009, sub dosar număr -, petentul a formulat plângere împotriva rezoluției nr.1073/II/2/2008 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș prin care s-a confirmat soluția dată de procuror, de neîncepere a urmăririi penale față de învinuitul G, pronunțată în dosarul nr.1990/P/2008, solicitând infirmarea acestora și trimiterea în judecată a învinuitului sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de lipsire de libertate în mod ilegal, faptă prev. de art. 189.Cod Penal, purtare abuzivă prev. de art. 250.Cod Penal, arestare nelegală și cercetare abuzivă, prev. de art. 266.Cod Penal, constând în aceea că, la data de 20.07.2008, numitul G s-a prezentat la o terasă din mun. L unde a procedat în mod cu totul abuziv și nelegal, în sensul încătușării petentului, a bruscării și a conducerii acestuia la sediul Poliției mun. L în vederea identificării, deși, cu ocazia solicitării sale, petentul și-a declinat identitatea. Petentul susține că acțiunea făptuitorului Gaf ost în totală contradicție cu normele legale, în condițiile în care acesta, în însăși declarația sa, arată faptul că petentul era sub influența băuturilor alcoolice și era cunoscut ca o fire violentă. Petentul arată faptul că a fost menținut încătușat și în sediul Poliției L, ulterior legitimării sale, aspect care reiese din raportul ofițerului de serviciu, d-l. Raportat la acest fapt, s-a apreciat că, prin punerea petentului în cătușe pentru o perioadă mai mare de timp decât cel necesar stabilirii identității, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal. S-a mai arătat că, adresarea repetată de injurii la adresa sa, a petentului, de către numitul G, faptă ce nu se poate comite decât cu intenție directă, alături de folosirea excesivă a forței, deși nu se impunea în niciun fel acest lucru, întrunește pe deplin elementele constitutive ale infracțiunii de purtare abuzivă, atât sub aspectul laturii obiective, cât și în ceea ce privește latura subiectivă. S-a precizat că rezoluția de neîncepere a urmăririi penale contestată nu face referire la lipsa elementelor laturii obiective a infracțiunilor sesizate, admițând că acestea sunt întrunite, ci la lipsa elementului laturii subiective, respectiv la lipsa intenției făptuitorului în comiterea faptelor sesizate. Un alt aspect de netemeinicie a rezoluției atacată reiese din faptul că aceasta nu motivează soluția pronunțată, bazându-se, în mare parte, pe declarațiile martorilor, și, de un subiectivism excesiv, în condițiile în care numitul este cel care a solicitat prezența organelor de poliție, numitul nu a fost la fața locului, iar numitul este coleg cu făptuitorul în cadrul Poliției mun.
În concluzie, s-a arătat că au fost încălcate de către prim-procuror dispozițiile art. 277 privind termenul de rezolvare a plângerii, în sensul că plângerea împotriva rezoluției 1990/P/2008 a fost depusă la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș în data de 25.11.2008 și a fost soluționată în data de 29.12.2008 prin rezoluția nr. 1073/II/2/2008, în condițiile în care termenul de rezolvare a plângerii este de cel mult 20 zile.
Raportat la cele descrise în plângere, petentul a apreciat că se impune admiterea cererii, infirmarea soluției de neîncepere a urmăririi penale pronunțată în cauză și trimiterea în judecată a făptuitorului G sub aspectul infracțiunilor sesizate.
La dosarul cauzei au fost atașate dosarul de urmărire penală nr. 1990/P/2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș și dosarul nr.1073/II/2/2008 al aceluiași parchet.
Din analiza plângerii formulată de petentul, tribunalul a reținut următoarele:
Prin rezoluția din 31.10.2008, dosar 1990/P/2008, s-a dispus neîncepere a urmăririi penale față de numitul G, în temeiul art. 10 lit. d
C.P.P. Pentru a pronunța această soluție, procurorul a reținut următoarele:
La data de 16.09.2008, numitul a formulat o plângere penală împotriva agentului de poliție G din cadrul Poliției Municipiului L, reclamând comiterea, de către acesta, a infracțiunilor de lipsire de libertate în mod ilegal, purtare abuzivă și arestare nelegală și cercetare abuzivă, fapte prevăzute și pedepsite de art. 189 .p., art. 250 .p. și art. 266 Cp.
În fapt, partea vătămată a arătat că la data de 20.07.2008, în jurul orei 10,00 în timp ce se afla pe terasa unui bar din L, la un moment dat a avut o altercație verbală cu o persoană identificată ulterior ca fiind. Urmare a acelui incident, la solicitarea numitului, la fața locului a sosit un echipaj de poliție alcătuit din agenții G și. În acea împrejurare, a fost legitimat pe baza cărții de identitate pe care a prezentat-o la solicitarea lucrătorilor de poliție, după care acesta a fost invitat la sediul poliției fără a i se indica motivul. Persoana vătămată a arătat în plângerea sa că a refuzat să însoțească lucrătorii de poliție la sediul poliției, fapt pentru care agentul Gaî nceput să-l agreseze în vederea imobilizării, deși sus-numitul nu a opus nici un fel de rezistență. Mai mult, persoana vătămată a menționat că a fost condus în mod forțat lângă mașina cu care veniseră cei doi lucrători de poliție, după care, uzând de acte de violență, G l-a încătușat și condus la sediul poliției. În incinta sediului poliției, a fost întocmit de către făptuitor un proces-verbal de sancționare contravențională a numitului, act pe care acesta a afirmat că va accepta să-l semneze doar în prezența apărătorului său.
Imediat după aceasta, numitului i s-a permis să plece acasă. Potrivit susținerii persoanei vătămate, pe tot parcursul derulării evenimentelor descrise mai sus, făptuitorul i-a adresat diverse cuvinte jignitoare.
De precizat că persoana vătămată a afirmat că, urmare a actelor de violență exercitate asupra sa de către G, a suferit leziuni corporale care au necesitat pentru vindecare 1-2 zile îngrijiri medicale, potrivit certificatului medico-legal depus la dosar.
Pentru dovedirea aspectelor reclamate, a solicitat audierea, în calitate de martori a numiților, și.
Audiați fiind martorii sus - menționați, aceștia au arătat că, deși, la cererea lucrătorului de poliție G, s-a legitimat, prezentând în acest sens cartea de identitate, făptuitorul l-a bruscat, conducându-l în mod forțat la mașina cu care sosise unde, uzând de acte de violență, l-a percheziționat și încătușat, mai apoi deplasându-se cu el la sediul poliției.
Procedându-se și la audierea făptuitorului în legătură cu aspectele reclamate de persoana vătămată, acesta a arătat că starea de fapt descrisă în plângere este neconformă realității.
Astfel, făptuitorul a precizat că la data de 20.07.2008, în timp ce se afla în serviciul de patrulare și intervenții împreună cu agentul, au fost direcționați prin stația de emisie-recepție, de către ofițerul de serviciu din cadrul Poliției Municipiului L, spre a se deplasa pe strada - unde o persoană aflată sub influența băuturilor alcoolice adresează injurii și amenințări unui cetățean identificat ulterior ca fiind. Ajunși la fața locului, lucrătorilor de poliție le-a fost indicată persoana în cauză, fapt pentru care acesteia i s-a solicitat să se legitimeze. Întrucât respectiva persoană a refuzat să prezinte date despre identitatea sa, mai mult chiar, devenind violent, lucrătorii de poliție au procedat la încătușarea sa și conducerea la sediul poliției în vederea legitimării și aplicării unei sancțiuni. Ajunși la sediul poliției, persoana în cauză a fost supusă unui control corporal, ocazie cu care asupra sa a fost găsită cartea de identitate pe baza căreia s-a stabilit că acesta se numește. După ce numitului i s-a întocmit un proces-verbal de sancționare contravențională, acestuia i s-a permis să plece acasă. Făptuitorul a mai precizat că asupra persoanei vătămate nu au fost exercitate nici un fel de acte de violență și nici nu i-au fost adresate injurii ori amenințări.
În apărarea sa, făptuitorul a solicitat audierea, în calitate de martori, a numiților, și.
Din declarațiile celor trei martori a rezultat că asupra persoanei vătămate nu au fost exercitate acte de agresiune, din contră, acesta fiind cel care s-a manifestat violent în momentul în care lucrătorii de poliție i-au cerut să se legitimeze și să-i însoțească la sediul poliției. Martorii au mai arătat că a refuzat să se legitimeze, deși lucrătorii de poliție îi ceruseră acest lucru, refuzând, de asemenea și să-i însoțească la poliție, motiv pentru care s-a trecut la imobilizarea sa și conducerea forțată la sediul poliției în vederea stabilirii identității.
Este adevărat că persoana vătămată a depus la dosar un certificat medico-legal care atestă că acesta a suferit leziuni corporale care au necesitat pentru vindecare un număr de 1-2 zile îngrijiri medicale însă "este posibil ca acestea să-i fi fost provocate în mod neintenționat cu ocazia desfășurării măsurilor polițienești cu caracter coercitiv, respectiv, imobilizarea și încătușarea sa, măsuri care, potrivit declarațiilor făptuitorului și unora dintre martori s-au impus a fi luate din cauza refuzului numitului de a se legitima, cât și datorită comportamentului violent manifestat de acesta.
Mai mult, la dosar a fost depus și un raport întocmit de agentul de poliție, acesta fiind ofițer de serviciu în cadrul Poliției Municipiului L la data la care se reclamă comiterea faptei. Din raportul acestuia a rezultat că în momentul în care a fost adus la sediul poliției de către colegii săi, acesta se afla într-o stare vădită de ebrietate, manifestându-se violent, atât fizic, cât și verbal.
Având în vedere starea de fapt expusă mai sus precum și actele premergătoare administrate, instanța a concluzionat că în cauză nu ne aflăm în prezența elementelor constitutive ale infracțiunilor reclamate, lipsind latura subiectivă a acestora. Din probele administrate a rezultat că făptuitorul a acționat cu respectarea întocmai a atribuțiilor de serviciu, acțiunile acestuia fiind justificate de comportamentul persoanei vătămate și înscriindu-se în limitele legii. De altfel, chiar partea vătămată și martorii propuși de acesta au arătat că făptuitorul a trecut la imobilizarea și încătușarea sa forțată doar după ce acesta și-a exprimat refuzul de a da curs solicitării lucrătorilor de poliție de a-i însoți la sediul poliției.
Prin rezoluția nr. 1073/II/2/2008, prim procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Timișa respins plângerea formulată de petent împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale dată de procuror.
Prim-procurorul a reținut că agentul de poliție a acționat cu respectarea întocmai a atribuțiilor de serviciu, procedând în mod corect la imobilizarea și încătușarea forțată a petentului.
Soluția prim procurorului a fost comunicată petentului la data de 06.01.2009.
Împotriva acestei soluții, în termen legal, petentul a formulat plângere, înregistrată pe rolul acestui tribunal sub nr- din 23.01.2009.
Asupra plângerii, instanța a reținut următoarele:
Potrivit art. 31 lit. a și b din Legea 218/2002 pentru organizarea și funcționarea Poliție: În realizarea atribuțiilor ce îi revin, potrivit legii, polițistul este învestit cu exercițiul autorității publice și are dreptul "a) să legitimeze și să stabilească identitatea persoanelor care încalcă dispozițiile legale ori sunt indicii că acestea pregătesc sau au comis o faptă ilegală; b) să conducă la sediul poliției pe cei care, prin acțiunile lor, periclitează viața persoanelor, ordinea publică sau alte valori sociale, precum și persoanele suspecte de săvârșirea unor fapte ilegale, a căror identitate nu a putut fi stabilită în condițiile legii; în cazurile nerespectării dispozițiilor date de polițist, acesta este îndreptățit să folosească forța; verificarea situației acestor categorii de persoane și luarea măsurilor legale, după caz, se realizează în cel mult 24 de ore, ca măsură administrativă.
Din probatoriul administrat rezultă că agentul de poliție a intervenit urmare a solicitării unui cetățean, martorul, persoană cu care petentul a avut o altercație verbală. Declarațiile martorilor au relevat împrejurarea că petentul a fost sub influența băuturilor alcoolice, a refuzat legitimarea, fiind invitat pentru a fi verificată identitatea sa la sediul organului de poliție. Întrucât, petentul a refuzat s-a trecut la imobilizarea și încătușarea sa forțată iar la sediul Poliție a continuat să aibă același comportament, fiind violent fizic și verbal.
Astfel, având în vedere că petentul a încălcat dispozițiile legale, perturbând ordinea și liniștea publică, iar identitatea acestuia nu a putut fi stabilită în condițiile legii, petentul refuzând prezentarea actului de identitate, astfel încât se impunea conducerea acestuia la sediul poliției pentru identificare, iar pentru nerespectarea solicitării agentului de poliție de a fi condus la sediul poliției, agentul de poliție era îndreptățit să folosească mijloacele de imobilizare. Din analiza certificatului medico legal, a rezultat că petentul a prezentat câteva echimoze și care s-au putut produce prin folosirea forței pentru imobilizare. Chiar petentul a recunoscut în plângerea sa că s-a opus conducerii sale la sediul poliției. Cele 1-2 zile îngrijiri medicale nu conturează presupunerea că agentul ar fi acționat prin folosirea forței mai mult decât era necesar pentru imobilizare.
Pentru considerentele expuse instanța a apreciat că agentul de poliție a acționat în limitele competenței sale, petentul nu a fost arestat sau cercetat abuziv, rezultând din probe că după identificarea și sancționarea contravențională, acesta a plecat din sediul poliției.
În consecință, instanța a respins plângerea și a obligat petentul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Împotriva acestei sentințe penale a declarat recurs petentul, criticând-o pentru netemeinicie, întrucât în mod greșit plângerea sa a fost respinsă.
Recursul declarat de petent este fondat.
La fila 6 dosar nr. 1990/P/2008 al Parchetului de p lângă Tribunalul Timiș se află adresa nr. 33799/30.09.2009 a Inspectoratului de poliție al Județului T din care rezultă că agentul șef G- intimat în cauză, din cadrul Poliției municipiului L, nu a fost desemnat lucrător al Poliției judiciare, competența soluționării cauzei în primă instanță, revenind judecătoriei și nu tribunalului.
Așa fiind, în baza prevederilor art. 38515alin. 1 pct.1 lit.c Cod procedură penală, recursul va fi admis, sentința penală recurată va fi casată, iar cauza va fi trimisă la Judecătoria Lugoj, spre competentă soluționare.
În temeiul prevederilor art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare în recurs, vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
În temeiul art.38515pct.2 lit.c Cod procedură penală admite recursul declarat de petentul împotriva sentinței penale nr.187/PI/9.03.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr.187/PI/9.03.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
Casează sentința penală apelată și trimite cauza spre competentă soluționare la Judecătoria Lugoj.
În temeiul art.192 al.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina statului.
Definitivă
Pronunțată în ședință publică, azi 11.06.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
Red. 22.06.2009
Tehnored.
2ex/ 22.06.2009
Prima inst.
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-- 18.05.2009
MINUTĂ DECIZIE PENALĂ NR.612/
Ședința publică din data de 11.06.2009
În temeiul art.38515pct.2 lit.c Cod procedură penală admite recursul declarat de petentul împotriva sentinței penale nr.187/PI/9.03.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr.187/PI/9.03.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
Casează sentința penală apelată și trimite cauza spre competentă soluționare la Judecătoria Lugoj.
În temeiul art.192 al.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina statului.
Definitivă
Pronunțată în ședință publică din 11.06.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-- 18.05.2009
CĂTRE,
JUDECĂTORIA LUGOJ
Vă trimitem alăturat dosarul cu nr. de mai sus, privind pe petentul, întrucât prin decizia penală nr. 612/R din 11.06.2009 pronunțată de această instanță s-a dispus trimiterea cauzei spre competentă soluționare la Judecătoria Lugoj,
Dosarul cusut și numerotat conține-12 file.
Anexe: dosar Tribunalul Timiș nr--27 file, dosar urmărire penală 1990/P/2008-32 file, dosar urmărire penală nr. 1073/II/2/2008- 18 file.
PREȘEDINTE SECȚIE,
- - GREFIER,
Tehnored. 30.06.2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-- 18.05.2009
CĂTRE,
JUDECĂTORIA LUGOJ
Vă trimitem alăturat dosarul cu nr. de mai sus, privind pe petentul, întrucât prin decizia penală nr. 612/R din 11.06.2009 pronunțată de această instanță s-a dispus trimiterea cauzei spre competentă soluționare la Judecătoria Lugoj,
Dosarul cusut și numerotat conține-12 file.
Anexe: dosar Tribunalul Timiș nr--27 file, dosar urmărire penală 1990/P/2008-32 file, dosar urmărire penală nr. 1073/II/2/2008- 18 file.
PREȘEDINTE SECȚIE,
- - GREFIER,
Tehnored. 30.06.2009
Președinte:Ion DincăJudecători:Ion Dincă, Codrina Iosana Martin, Anca
