Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Decizia 129/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂN I
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR. 129/R/2008
Ședința publică din 19 februarie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Virgil Viorel Andreieș PREȘEDINTE: Virgil Viorel Andreieș e
Curții de Apel Cluj
JUDECĂTORI: Virgil Viorel Andreieș, Iuliana Moldovan Maria
-
GREFIER:
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, reprezentat prin PROCUROR -.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către făptuitorul împotriva sentinței penale nr. 737/D din data de 13 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosar nr-, având ca obiect plângere împotriva rezoluției procurorului pronunțată în dosar nr. 663/P/2005 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru SC l de Cercetare SRL reprezentant legal, pentru SC l SRL se prezintă apărător ales, avocat din cadrul Baroului C, cu împuternicire avocațială depusă la dosarul cauzei și făptuitorul, apărător ales, avocat din cadrul Baroului C, cu împuternire avocațială depusă la dosarul cauzei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Reprezentantul petentei SC l SRL arată că înțelege să ridice excepția tardivității recursului, întrucât a fost declarat peste termenul legal. Făptuitorul a afirmat că a primit copia minutei sentinței penale la data de 27 decembrie 2007, dar a declarat recurs la data de 4 ianuarie 2008. Apreciază că recursul declarat de făptuitor este peste termen.
Apărătorul ales al făptuitorului solicită respingerea excepției invocate de apărătorul ales al petentei SC l SRL și învederează că această comunicare nu s-a făcut în mod procedural. Făptuitorul a susținut că, fiind plecat în perioada sărbătorilor de iarnă, s-a întors acasă pe data de 27 decembrie 2007, când a văzut comunicarea în cutia poștală. Apreciază că în raport de această dată recursul declarat de făptuitor la data de 4 ianuarie 2008 este în termenul legal prevăzut de lege. În consecință, solicită să se constate că nefiindu-i afișată pe ușa domiciliului copia minutei sentinței penale și neobținându-se nicio semnătură din partea cuiva, din care să rezulte că s-a luat la cunoștință această comunicare, atunci recursul declarat de făptuitor este în termen. Însă, în situația în care se apreciază că recursul este declarat peste termen, solicită repunerea în termenul de recurs pentru motivele arătate mai sus.
Reprezentantul petentei SC l SRL, cu privire la cererea de repunere în termen, arată că nu se justifică o asemenea cerere, întrucât făptuitorul recurent a luat cunoștință în termen legal de copia minutei sentinței penale pronunțate în cauză, respectiv la data de 27 decembrie 2007. Precizează că nimic nu-l împiedica să declare recurs în termenul legal. Susține că nu se justifică repunerea în termenul de recurs, având în vedere că o asemenea cerere se formulează dacă există motive temeinice și mai presus de voința titularului dreptului la recurs. Făptuitorul recurent a primit copia minutei sentinței penale la data de 27 decembrie 2007, iar dacă avem în vedere sărbătorile legale, atunci ultima zi de recurs ar fi fost 3 ianuarie 2008 și nicidecum 4 ianuarie 2008. Se opune cererii de repunere în termen.
Apărătorul ales al făptuitorului susține că acesta a luat cunoștință de comunicare la data de 27 decembrie 2008, aceasta fiind prima zi a termenului de declarare a recursului. Precizează totodată că pe comunicare nu s-a scris data în care aceasta a fost pusă în cutia poștală, iar comunicare nu s-a făcut conform normelor de procedură în materie.
Reprezentantul petentei SC l SRL, având cuvântul în replică, arată că făptuitorul nu aduce nicio dovadă că a primit comunicarea la data de 27 decembrie 2007. Principiul in dubio pro reo se aplică fondului cauzei.
Reprezentantul legal al SC l de Cercetare SRL arată că susține excepția tardivității recursului și se opune cererii de repunere în termen.
Reprezentanta Ministerului Public arată că susține excepția tardivității recursului, având în vedere că recursul declarat de făptuitor este tardiv, ultima zi de recurs fiind la data de 31 ianuarie 2007, aceasta fiind o zi lucrătoare, astfel că nu se putea prelungi termenul de recurs până la data de 3 ianuarie 2008. Copia minutei sentinței penale i-a fost comunicată la data de 19 decembrie 2007. Consideră că recursul declarat de făptuitor este tardiv. Faptul că acea dovadă de comunicare nu a fost afișată pe ușa apartamentului nu poate duce la concluzia că hotărârea nu a fost comunicată în mod legal. Precizează că agenții procedurali, care fac aceste comunicări, lasă citația sau comunicarea în cutia poștală. Apreciază că în mod corect i-a fost comunicată această soluție, făptuitorul având la dispoziție din data de 27 decembrie 2007 încă trei zile pentru a declara recurs.
Cu privire la cererea de repunere în termen formulată conf. art. 364 pr.pen. precizează că trebuie să se facă dovada unui caz temeinic de împiedicare de declarare a recursului în termen legal. Arată că faptul că au fost sărbătorile de iarnă sunt afirmații, nu s-a făcut dovada cazului de împiedicare. Susține în continuare că luarea măsurii arestării preventive sau internarea în spital sunt cazuri temeinice de împiedicare. Având în vedere că nu s-a făcut dovada unui asemenea caz, solicită respingerea cererii de repunere în termen și să se pronunțe instanța cu privire la excepția invocată.
Apărătorul ales al făptuitorului, având cuvântul în replică, solicită să i se indice textul legal, care prevede că comunicarea actelor de procedură este legal îndeplinită prin punerea acestora în cutia poștală.
Reprezentantul petentei SC l SRL, având cuvântul în replică, susține că nu s-a făcut nici dovada că nu s-a îndeplinit procedura de comunicare.
CURTEA
Prin sentința penală nr.737/13 decembrie 2007 a Tribunalului Cluj, au fost admise plângerile formulate de SC de Cercetare SRL și SC de Cercetare al Alimentelor Funcționale SRL.
Împotriva rezoluției de scoatere de sub urmărire penală dată de procuror la data de 16.11.2006 în dosar 663/P/2005 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, a fost desființată rezoluția atacată și fost trimisă cauza procurorului în vederea redeschiderii urmăririi penale.
S-a reținut că prin plângerea înregistrată la Tribunalul Cluj în data de 9.02.2007, sub nr-, CENTRU DE CERCETARE Cas olicitat desființarea rezoluției de scoatere de sub urmărire penală din data de 16.11.2006 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, dispusă în dosarul 663/P/2005, cu privire la învinuitul și trimiterea cauzei procurorului în vederea redeschiderii urmăririi penale pentru efectuarea unei expertize tehnice care să clarifice dacă la momentul ridicării de produse de către organele de urmărire penală de la procedeul de fabricare a produselor era identic cu cel brevetat și folosit legal de către ""
În motivarea cererii formulate petentul a evidențiat aspectele neclarificate, în opinia lui, de către organul de urmărire penală, cu referire expresă la concluziile celor două expertize.
În acest sens, petentul a arătat că în cauză a fost efectuată o expertiză tehnică de către experți în industria alimentară iar expertul desemnat de către organul de cercetare penală a arătat în concluziile sale că procedeul folosit la "" este identic cu cel folosit la și cu cel brevetat.
Raportat la opinia exprimată de expertul asistent ales de către învinuit, care a concluzionat că cele două procedee sunt asemănătoare dar nu identice, s-a dispus efectuarea unei noi expertize, având aceleași obiective, de către experți în proprietate intelectuală, care au concluzionat că nu pot formula concluzii în cauză deoarece dreptul conferit de brevetul de invenție este în perioada de 6 luni în care poate fi atacat iar învinuitul chiar a atacat acest brevet. Petentul a mai arătat că întemeierea solutiei de scoatere de sub urmărire, penală pentru infracțiunea de contrafacere pe imposibilitatea de a dovedi latura obiectivă, experții declarând că nu pot formula concluzii, impune redeschiderea urmăririi penale și efectuarea în această fază a unei noi expertize, de către experți în industria alimentară, în cadrul căreia să se stabilească dacă procedeul folosit de către învinuit la "" este identic cu cel brevetat.
Prin plângerea înregistrată la Tribunalul Cluj în data de 26 martie 2007, "CENTRUL DE CERCETARE AL ALIMENTELOR " C-, prin administrator, a solicitat desființarea (aceleiași rezoluții și trimiterea cauzei la procuror în vederea redeschiderii urmăririi penale.
În motivarea cererii formulate s-a arătat că la data de 23.10.2006, l de Cercetare s-a obligat printr-o convenție încheiată cu reprezentantul lor să le transmită dreptul de folosință a brevetului de invenție nr.- B 1, înregistrat la OSIM, în vederea fabricării de produse pe baza procedeului brevetat, aplicarea efectivă urmând să se facă în cadrul unei asocieri în participațiune. În baza acestei convenții, petenta susține că s-a constituit ca societate comercială și a demarat activitățile de modernizare a halei la sediul societății unde urma să fie fabricate produse pe baza brevetului de invenție.
La data de 12.02.2007, fiind înștiințați de către de Cercetare că Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluja dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului, deși în cauză există probe de vinovăție a formulat plângere la Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj iar apoi la instanța de judecată.
Petenta a mai arătat că soluția dată de procuror o afectează din perspectiva afacerii pe care a demarat -o și organul de urmărire penală trebuia să clarifice contradicții le celor două expertize. În viziunea petentei, acceptarea de către procuror a răspunsului dat de experți, constând în aceea că nu pot formula răspunsuri la întrebările formulate, și aplicarea principiului, "in dubio pro reo" echivalează cu o neimplicare a acestuia în stabilirea stării de fapt, rolul activ al acestuia fiind inexistent.
Având în vedere faptul că plângerile petenților vizează aceiași soluție a procurorului, pentru buna înfăptuire a justiției, Tribunalul a dispus reunirea cauzelor.
Analizând plângerile formulate în cauză, prin prisma dispozițiilor legale în materie și raportat la lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
La data de 15.11.2002, numitul în calitate de administrator și asociat unic al " de Cercetare " din a depus a plângere penală, prin care solicită tragerea la răspundere a numitului pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art.59 din Legea nr.64/1991 și art.5 lit.a din Legea 11/1991.
În plângerea formulată, partea vătămată a arătat că numitul, în calitate de administrator și asociat unic al "", folosește fără drept procedeul de obținere de produse alimentare pe bază de soia, procedeu inventat de ea și în favoarea căreia s-a constituit depozitul național reglementar nr.01164/24.10.2001Ia OSIM.
La data de 5.02.2002, în cauză a fost începută urmărirea penală față de pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.59 din Legea nr.64/1991.
Din cercetările efectuate în cauză a rezultat că, la data de 28 ianuarie 2002, numitul, în calitate de asociat unic al " Am ", a încheiat cu "" D (la care asociați erau și ), un contract de licență prin care "-Am" transmitea, pe o perioadă de 5 ani, dreptul de folosință asupra invenției, cu scopul de a produce și comercializa pe baza acesteia produse nutriceutice, sens în care toată documentația a fost predată lui.
În cursul lunii mai 2002, a înființat "" și a început fabricarea de produse nutriceutice. folosite la obținerea acestor produse sunt, conform susținerilor părții vătămate, cele cedate de el ""
În declarațiile date, a arătat că procedeul utilizat de el este altul decât cel folosit de "" și, la rândul lui, a făcut demersurile pentru obținerea unui brevet de invenție la OSIM.
Pentru clarificarea aspecte lor invocate, în cauză s-a dispus efectuarea unei expertize. Din concluziile formulate de expertul tehnic rezultă că "atât natura produsului, cât și întreg procedeul folosit de "" este identic cu cel revendicat de. Expertul a mai arătat că "întrucât doar prin aplicarea invenției se obțin produse vegetale având aspect și gust identic cu cel al produselor din carne, este clar că situația de confuzie indusă consumatorilor este reală".
La efectuarea acestei expertize a fost desemnat ca expert, din
partea numitului. Concluziile acestuia au fost acelea că procedeul folosit de către "" la fabricarea produselor vegetale este asemănător dar nu identic cu procedeul de obținere de alimente pe bază de proteine din soia supuse brevetării la cererea domnului.
Având în vedere părerile contradictorii aparținând celor doi experți, la data de 8 iulie 2004, după mai multe amânări provocate de părți, s-a dispus executarea unei noi expertize. Aceasta a fost efectuată de expertul, asistat de experta.
Din concluziile acestei expertize rezultă următoarele:
Constatarea încălcării drepturilor exclusive ale unui titular de brevet de invenție sau al oricărui drept de proprietate intelectuale este posibilă în momentul în care aceste drepturi există și pentru ele documentele de proprietate au fost acordate și sunt stabile din punct de vedere al procedurilor".
Din punctul de vedere exprimat de cei doi experți acest moment nu este incident în cauză deoarece brevetul acordat părții vătămate se afla la data expertizei în perioada celor 6 luni de la publicarea hotărârii (aprilie octombrie 2004) în care orice persoană interesată poate formula o cerere de revocare împotriva hotărârii de acordare a brevetului.
În ceea ce-l privește pe învinuitul, experții au conchis că OSIM nu a finalizat procedura examinării în fond a cererii de brevet de invenție, formulată în numele "" D sub nr.03-00106/12.02.2003, cu titlu de Producere de alimente vegetale din izolat proteic din soia.
Cei doi experți au conchis că nici una dintre părțile în litigiu nu poate dovedi că posedă drepturi exclusive în utilizarea unor ambalaje cu un desen și formă particulare, originale, iar ca simpli cetățeni au opinat că produsele realizate și comercializate de cele două firme au un aspect similar.
Nemulțumit de faptul că experții au omis să răspundă la întrebările formulate a solicitat refacerea ultimei expertize.
această solicitare drept o cerere în probațiune, organul de urmărire penală a respins-o cu motivarea că experții nu pot fi determinați să răspundă cu orice preț la întrebările formulate de părțile în litigiu, întrucât ar contraveni prevederilor art.68 Cod procedură penală referitoare la interzicerea mijloacelor de constrângere în scopul de a obține probe.
Având în vedere cele reliefate mai sus, prin rezoluția din 16 noiembrie 2006, Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluja dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.59 din Legea 64/1991.
În motivarea acestei soluții se reține că, în pofida atitudinii învinuitului de a nega cu desăvârșire fapta de contrafacere a obiectului unei invenții în sensul prevederilor art.59 din Legea 64/1991, producția de produse vegetale realizată de "" D, după desprinderea de "" D și de foștii asociați, a fost lansată pornindu-se de la ideea inventatorului, fapt evident în cauză și pentru a cărui conturare nu este necesară opinia unor specialiști în dreptul de proprietate industrială.
Se mai arată că, în mod evident, învinuitul a modificat rețetarul și l-a adoptat, cel puțin la nivelul de documentații, realizând produse pe baza unor procedee clasice uzitate în domeniul industrializării cărnii, însă din dosarul cauzei nu rezultă probe clare, obiective, care să demonstreze deasupra oricărui dubiu că produsele vegetale fabricate de "" sunt obținute prin contrafacerea obiectului brevetului de invenție ce i-a fost eliberat numitului.
Pentru aceste argumente, având în vedere și prevederile art.66 Cod procedură penală care reglementează prezumția de nevinovăție, procurorul a apreciat că, în absența unor probe clare, care să demonstreze vinovăția învinuitului, urmează a se dispune scoaterea de sub urmărire penală.
Tribunalul a apreciat, raportat la probele dosarului, că soluția adoptată în cauză comportă numeroase discuții datorită turnurii pe care a luat-o cercetările.
Într-o exprimare concisă faptele se prezintă astfel:
La data de 24 octombrie 2001, petentul a depus la OSIM o cerere și documentația necesară constituirii depozitului reglementar în vederea emiterii unui brevet de inventie.
La data de 25.01.2002 OSIM-ul a emis respectivul certificat de prioritate pentru invenția "procedeu pe bază de proteine de soia" care a fost publicat în Monitorul Oficial.
Potrivit art.34 și 35 din Legea 64/1991, în baza depozitului regulamentar, petentul a dobândit, până la eliberarea brevetului de invenție, aceleași drepturi ca și titularul unui brevet de invenție.
La data de 15.11.2002 acesta a depus plângerea ce face obiectul prezentului dosar, solicitând tragerea la răspundere a numitului care, începând cu luna noiembrie 2002 a început fabricarea în numele firmei "", de produse identice cu cele fabricate în baza procedeului inventat de el.
Prin urmare prin cercetările efectuate trebuia să se stabilească dacă din mai 2002, data înființării firmei și până la data introducerii plângerii, numitul s-a folosit sau nu de acest procedeu.
În cauză s-a încercat clarificarea acestui aspect prin expertiza dispusă în cauză. Pornind de la concluziile formulate de cei doi experți și de la faptul că unul conchidea că procedeul este identic iar altul similar, în cauză au fost administrate numeroase alte probe care, în final, în loc să simplifice lucrurile le-a complicat.
Faptul că ulterior, adică la 18.10.2004 a solicitat revocarea brevetului obținut de și a făcut demersurile necesare pentru obținerea unui brevet propriu, prezintă mai puțină relevanță problema de bază rămânând aceiași: dacă în perioada mai 2002 - noiembrie 2002, făptuitorul s-a folosit de procedeul inventat de și pentru care acesta se bucură de protecția legii.
Această problemă putea fi rezolvată dacă, ținându-se cont de sugestiile făcute de experți, se dispunea efectuarea unui experiment de fabricație în care fiecare firmă să realizeze produsele în litigiu conform cererii de brevet și conform tehnologiei aplicate de "", în prezența unei comisii formată de reprezentați ai celor două părți, ai organului de urmărire penală și a unor experți în proprietate alimentară.
Problema putea fi rezolvată și printr-o nouă expertiză care să stabilească dacă în perioada mai - noiembrie 2002 făptuitorul s-a folosit sau nu de procedeul pentru care reclamantul avea depozit regulamentar.
De asemenea, organul de urmărire penală trebuia să stabilească consecințele încălcării dispozițiilor art.34 și 35 din Legea 64/1991 care conferă beneficiarului în perioada constituirii depozitului, aceleași drepturi.
Solicitarea adresată experților de a răspunde acestor întrebări nu poate fi echivalată cu o determinare de a obține probe în sensul art.68, cum s-a reținut în mod greșit de procuror. Sarcina acestora era de a răspunde la întrebările instanței, raportat la perioada arătată mai sus, și nu la perioada 2004 și ulterior, cum în mod greșit s-a înțeles.
Așa se explică pentru ce s-a considerat de către experții care au întocmit o nouă expertiză că "concluziile expertizelor de specialitate desfășurate anterior prezentei lucrări sunt neavenite, inoportune și nepermis de timpurii întrucât nu erau încă cunoscute și delimitate revendicările care să justifice drepturile exclusive de care se bucură eventualii titulari ai brevetului pentru care s-a solicitat protecție potrivit prevederilor legii.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs făptuitorul criticând soluția pronunțată pentru nelegalitate și netemeinicie. De asemenea, făptuitorul a solicitat repunerea în sa în termenul de recurs, precizând că minuta sentinței penale nu i-a fost comunicată în mod procedural luând cunoștință de soluția pronunțată abia la data de 27 decembrie 2007 când a găsit minuta pronunțată în cutia poștală.
Recursul declarat în cauză de făptuitor este tardiv pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art.385/3 raportat la art.363 proc.pen.termenul de recurs este de 10 zile, termen care pentru partea prezentă la dezbateri sau la pronunțare curge de la pronunțare, iar pentru părțile care au lipsit atât la dezbateri cât și la pronunțare curge de la comunicarea copiei de pe dispozitiv.
În speță, copia dispozitivului sentinței penale 737/13 decembrie 2007 i-a fost comunicată făptuitorului la data de 19.12.2007, astfel cum rezultă din procesul verbal întocmit de agentul procedural cu ocazia comunicării (129).
Raportat la această dată, declararea de către făptuitor a recursului în cauză la data de 4 ianuarie 2008 apare ca tardivă.
De asemenea, în cauză curtea apreciază că nu sunt îndeplinite nici condițiile repunerii în termenul de recurs statuate de dispozițiile art.364 proc.pen.raportat la 385/3 alin.2 proc.pen.
Astfel, făptuitorul a luat cunoștință de soluția pronunțată în cauză la data de 27 decembrie 2007, aspect care rezultă atât din procesul verbal întocmit în cauză cât și din propriile susțineri ale făptuitorului. Raportat la această dată, acesta avea posibilitatea de a declara în termen recursul, iar în cauză nu s-a făcut dovada existenței vreunei cauze temeinice de împiedicare. Împrejurarea că făptuitorul apreciază că nu s-a efectuat o comunicare procedurală nefiind afișată copia sentinței penale pe ușa domiciliului, nu prezintă relevanță în cauză câtă vreme pe de o parte comunicarea s-a făcut în mod procedural, iar pe de altă parte, făptuitorul avea posibilitatea de a declara recursul în termen.
Față de toate aceste considerente, nefiind îndeplinite condițiile repunerii în termen, curtea va respinge cererea de repunere în termen formulată în cauză, iar în baza art.385/15 pct.1 lit.a proc.pen. recursul declarat în cauză va fi respins ca fiind tardiv formulat.
În temeiul art.192 proc.pen.făptuitorul va fi obligat să plătească în favoarea statului cheltuieli judiciare avansate în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge cererea de repunere în termen.
Respinge ca tardiv recursul declarat de intimatul domiciliat în D, str.-, nr.12, jud.C, împotriva sentinței penale nr.737 din 13.12.2007 a Triunalului
Obligă pe intimat să plătească în favoarea statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 19 februarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - -
Red./MB/CA
2 ex.- 05.03.2008
Jud.fond.
Președinte:Virgil Viorel AndreieșJudecători:Virgil Viorel Andreieș, Iuliana Moldovan Maria
