Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Decizia 161/2010. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ operator 2711
DECIZIE PENALĂ Nr. 161
Ședința publică de la 11 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anca Nacu
JUDECĂTOR 2: Laura Ani Bogdan
JUDECĂTOR 3: Gheorghe G
Grefier
Ministerul Public este reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de inculpații și împotriva încheierii penale nr.16/CC/29.01.2010 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă inculpații în stare de arest preventiv, asistat de avocat oficiu, asistat de avocat oficiu .
Procedura de citare îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, au fost audiați inculpații, declarațiile acestora fiind consemnate și atașate separat la dosar, după care, nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Apărătorul din oficiu al inculpatului, avocat a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii recurate și pe fond, respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive.
Apărătorul din oficiu al inculpatului, avocat a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii recurate și pe fond, punerea în stare de libertate a inculpatului.
Procurorul a pus concluzii de respingere a recursului ca nefondat, măsura arestării preventive s-a luat în mod legal, iar prelungirea acestei măsuri se impune, având în vedere că temeiurile subzistă în continuare.
Inculpații recurenți, având pe rând ultimul cuvânt, au solicitat admiterea recursului și punerea lor în stare de libertate.
CURTEA
Deliberând asupra recursului constată următoarele:
Prin încheierea penală nr.16/CC/29.01.2010 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în baza art.23 al. 5 din Constituție rap. la art. 155 și la art. 159.pr.pen. s-a admis propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș și s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaților: - minor, arestat preventiv în baza mandatului de arestare preventivă nr. 103/09.12.2009 emis de Tribunalul Timiș, pe o perioadă de 15 zile, cu începere de la data de 02.02.2010 până la data de 16.02.2010 inclusiv; - minor, arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr. 101/09.12.2009 emis de Tribunalul Timiș, pe o perioadă de 20 zile, cu începere de la data de 03.02.2010 până la data de 22.02.2010 inclusiv și, arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr. 102/09.12.2009 emis de Tribunalul Timiș, pe o perioadă de 30 zile, cu începere de la data de 08.02.2010 până la data de 09.03.2010 inclusiv.
n baza art.139 a C.P.P. fost respinsă cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara sau localitatea, formulată de apărătorul din oficiu al inculpatului.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Prin referatul nr. 2085/P/2009 din 27.01.2010 al Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș, înregistrat pe rolul Tribunalului Timiș la data de 28.01.2010 sub număr dosar -, s-a solicitat prelungirea arestării preventive față de inculpatul cu 15 zile, de la data de 02.02.2010 până la data de 16.02.2010, față de inculpatul cu 20 zile, de la data de 03.02.2010 până la data de 22.02.2010 și față de inculpatul cu 30 de zile, de la 08.02.2010 până la 09.03.2010.
În motivarea propunerii s-a arătat că în sarcina inculpatului s-a reținut săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 26.Cod Penal raportat la art. 211 alin. 1 și 2 lit. b și alin. 21lit. a și b cu Cod Penal aplicarea art. 99.Cod Penal și în sarcina inculpatului s-a reținut săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 211 alin. 1 și 2 lit. b și art. 21lit. a și b cu Cod Penal aplicarea art. 99.Cod Penal, iar în sarcina inculpatului a reținut săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 211 alin. 1 și 2 lit. b și art. 21lit. a și b și alin. 3.pen. constând în aceea că în data de 5/6.10.2009, inculpații, și au pătruns prin efracție, în incinta barului SC SRL din, ocazie cu care a agresat pe numitul care a decedat în urma agresiunii.
De asemenea, s-a mai arătat că inculpații minori au fost arestați pe o perioadă de 14, respectiv 19 zile, iar pe numele acestora au fost emise mandatele de arestare preventivă nr. 103 și nr. 101 de către Tribunalul Timiș, iar inculpatul major a fost arestat în lipsă pe o perioadă de 30 de zile, emițându-se mandatul de arestare preventivă nr. 102 de către Tribunalul Timiș
Organele de urmărire penală au apreciat că prelungirea arestării preventive se impune întrucât pentru finalizarea cercetărilor mai sunt necesare: efectuarea unor reconstituiri cu fiecare dintre inculpați (declarațiile minorilor diferă de cea a lui ); testarea inculpaților cu aparatul poligraf, efectuarea de confruntări între inculpați, întocmirea raportului de evaluare de către Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș pentru inculpatul; audieri de martori, examinarea bio-criminalistică a obiectelor și probelor biologice ridicate de la fața locului, reaudierea inculpaților, prezentarea materialului de urmărire penală și emiterea unei soluții în cauză, iar raportat la gravitatea faptei săvârșite, lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Din actele și lucrările dosarului de urmărire penală nr.2085/P/2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș, tribunalul a reținut că prin ordonanța nr. 2085/P/2009 din data de 09.12.2009 a fost pusă în mișcare acțiunea penală față de inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prevăzute de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b, alin. 2 ind. 1 lit. a, b și alin. 3 Cod penal. Prin ordonanța cu același număr din aceeași dată a fost pusă în mișcare acțiunea penală față de inculpatul minor pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prevăzute de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b, alin. 2 ind. 1 lit. a, b Cod penal cu aplicarea art. 99 Cod penal, iar prin ordonanța cu același număr din aceeași dată a fost pusă în mișcare acțiunea penală față de inculpatul minor, pentru săvârșirea complicității la infracțiunea de tâlhărie prevăzute de art. 26 Cod penal raportat la art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b, alin. 2 ind. 1 lit. a, b Cod penal cu aplicarea art. 99 Cod penal, în sarcina inculpaților reținându-se, în fapt, că în data de 5/6 octombrie 2009, împreună, s-au deplasat cu bicicletele în localitatea din județul T, cu scopul de a sustrage bunuri de la SC SRL, unde era paznic numitul. Inculpatul avea asupra sa un levier metalic. Ajunși la barul respectiv, l-a imobilizat pe și l-a tras în spatele barului, într-o grădină, lovindu-l cu pumnii și legându-l la nivelul gurii cu jacheta pe care o purta. I-a legat mâinile la spate cu șiretul pantofului victimei. În acest timp inculpatul a forțat ușa barului cu levierul și a sustras din interior mai multe bunuri și bani. Inculpatul a rămas de pază în fața terasei barului. În urma agresiunilor suferite, victima a decedat în noaptea respectivă. Cei trei inculpații au părăsit locul faptei, iar inculpații și au plecat de la locul de reședință, loc., cu mașina unui prieten fiind depistați în data de 09.12.2009, iar inculpatul a părăsit teritoriul României, aflându-se în Germania.
Prin încheierea penală nr. 154/CC/09.12.2009 a Tribunalului Timișs -a dispus arestarea preventivă a inculpatului minor pentru o perioadă de 19 zile, de la 09.12.2009 până la 27.12.2009, emițându-se mandatul de arestare preventiva nr. 101/09.12.2009 și a inculpatului minor pentru o perioadă de 14 zile, de la 09.12.2009 până la 22.12.2009, emițându-se mandatul de arestare preventiva nr. 103/09.12.2009, iar pentru inculpatul major pe o perioadă de 30 de zile începând cu data prinderii, inculpatul fiind arestat în lipsă. Prin încheierea din 13.12.2009 a fost confirmat mandatul de executare nr. 102/02.12.2009 și s-a dispus punerea în executare a acestui începând din data de 12.12.2009, până la data de 10.01.2010 inclusiv.
Inculpații, in vârstă de 15 ani, si, în vârsta de 17 ani(la data comiterii faptei), sunt frați si locuiesc in localitatea, jud În aceeași localitatea locuiește si inculpatul care este unchiul lor. In urma unei înțelegeri cei trei s-au hotărât sa se deplaseze in localitatea cu scopul de a sparge un magazin care aparținea SC SRL de unde urmau sa sustragă bunuri precum țigări, alcool, dulciuri pe care urmau sa le vândă.
Inculpatul s-a înarmat cu un levier pentru a sparge lacătul de la intrarea in magazin. Au ajuns in localitatea in jurul orelor 23 00, si-au lăsat bicicletele undeva in câmp. In fata localului au remarcat pe numitul, o persoana in vârsta care pazea imobilul.
În timp ce inculpatul s-a postat intr-un loc cu vizibilitate pentru a asigura paza, inculpatul s-a apropiat de paznic si prinzându-l de după cap a încercat sa-l îndepărteze de ușa de la intrare. In acest timp, inculpatul a spart lacătul si a intrat in magazin, adunând toate mărfurile care existau, țigări, dulciuri, băuturi intr-un sac pe care îl luase de acasă.
Întrucât paznicul care supraveghea localul a încercat sa strige, inculpatul l-a strâns mai tare de gat si s-a deplasat cu el undeva, in gradina din spatele barului unde l-a legat de mâini si de picioare. Potrivit susținerilor inculpatului, la un moment dat, inculpatul a venit in magazin si i-a spus acestuia ca l-a legat pe si a plecat înapoi în spate, probabil cu scopul de a vedea daca acesta nu se dezlegase sau pentru a se asigura ca nu va scăpa. Inculpatul si inculpatul au observat ca unchiul lor s-a întors fără geaca pe care o avea pe el, dar susțin ca nu l-au întrebat ce s-a întâmplat cu acest obiect vestimentar si nici nu au cunoștință ce au făcut cu ea. Imediat după acest moment, inculpatul a luat sacul plin cu bunurile sustrase si toți trei au parasit locul faptei, s-au deplasat pe câmp unde le-au împărțit. Inculpatul arată ca l-a întrebat pe inculpatul ce s-a întâmplat cu paznicul si daca nu ar trebui sa-l elibereze, dar nu s-a întors din drum pentru ca ii era teama de a nu fi prins. In ziua următoare, victima a fost găsita cu mâinile legate, cu fata înfășurată cu o jacheta si fiind decedat. Ulterior, inculpații si s-au deplasat in localitatea A, la locuința martorului, căruia i-au dat de inteles ca se ascundă de politie. Acest martor, în declarația data la fila 82 dup, susține ca inculpații aveau asupra lor țigări pe care le-au vândut la diverse persoane cu un preț sub valoarea lor. Faptul vânzării țigărilor este confirmat si de alte persoane audiate de procuror, care susțin ca au cumpărat cartușe de țigări de la inculpatul.
Ulterior a fost depistat și inculpatul, care, audiat cu ocazia confirmării mandatului de arestare preventivă a declarat că cel care a imobilizat victima a fost inculpatul.
Prin încheierea penală nr. 158/CC din data de 18 decembrie 2009, pronunțată în dosar nr- Tribunalul Timișa admis propunerea de prelungire a arestării preventive față de inculpații pe o perioadă de 15 zile, (22.12.2009 - 05.01.2010, inclusiv) și pe o perioadă de 20 zile, (27.12.2009 - 15.01.2010, inclusiv).
Prin încheierea penală nr. 1/CC din data de 02.01. 2010, pronunțată în dosar nr- Tribunalul Timișa admis propunerea de prelungire a arestării preventive față de inculpații pe o perioadă de 15 zile, (05.01.2010 - 19.01.2010, inclusiv), pe o perioadă de 20 zile, (15.01.2010 - 03.02.2010, inclusiv), și pe o perioadă de 20 zile, (10.01.2010 - 08.02.2010, inclusiv).
Prin încheierea penală nr. 6/CC din data de 15.01. 2010, pronunțată în dosar nr- Tribunalul Timișa admis propunerea de prelungire a arestării preventive față de inculpatul pe o perioadă de 15 zile, (19.01.2010 - 02.02.2010, inclusiv),
Examinând materialul existent până în acest moment la dosarul de urmărire penală, tribunalul a constatat că există indicii, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că inculpații au săvârșita faptele pentru care sunt cercetați.
Potrivit dispozițiilor art. 155.C.P.P. în cursul urmăririi penale arestarea preventivă a inculpatului poate fi prelungită, în caz de necesitate și motivat, dacă temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi care să justifice o asemenea privare de libertate.
Raportându-se la materialul de urmărire penală, prima instanță a apreciat că subzistă temeiurile pentru care a fost luată măsura arestării preventive față de inculpați, măsură preventivă luată în condiții de legalitate și temeinicie, existând date suficiente din care să rezulte presupunerea rezonabilă că fapta susceptibilă a întruni elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie a fost săvârșită de către inculpați, fiind deci îndeplinite condițiile impuse de art. 143 Cpp.
De asemenea, sunt întrunite cumulativ exigențele imperative ale art. 148 lit. f Cod procedură penală, în sensul că există indicii temeinice că inculpații au săvârșit o infracțiune care este pedepsită de legea penală cu închisoare mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea în libertate a acestora prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, în raport de persoana inculpaților (care au comis o faptă cu violență), modul și mijloacele de săvârșire.
În ceea ce privește respectarea dreptului la libertate al inculpaților, în sensul că măsura arestării preventive are un caracter excepțional, stare de libertate fiind cea normală, fiind de neadmis menținerea stării de arest preventiv peste limite rezonabile, prin raportare la jurisprudența CEDO, tribunalul a reținut că aprecierea limitelor rezonabile ale unei măsuri preventive trebuie să se facă luându-se în considerare circumstanțele concrete ale fiecărui caz, pentru a se constata în ce măsură există indicii precise cu privire la un interes public real care are o pondere mai mare decât cea a regulii generale a judecării în stare de libertate, fără a se aduce atingere prezumției de nevinovăție, în sensul de a se urmări existența unui just echilibru între măsura arestării preventive, pe de o parte, și interesul public de protecție a cetățenilor.
În condițiile de față, tribunalul a apreciat că la acest moment procesual, interesul general prevalează în raport cu interesul inculpaților de a fi judecați în stare de libertate. Astfel, se reține că presupunerea rezonabilă privește o faptă gravă, de un impact social deosebit, viața omului și proprietatea fiind cele mai importante valori sociale protejate de legea penală și Constituția României.
Întrucât temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive și până în prezent nu s-au schimbat, în baza art. 139.C.P.P. a fost respinsă cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara sau localitatea, formulată de apărătorul din oficiu al inculpatului.
Împotriva acestei încheieri penale au declarat recurs inculpații și, recursul nefiind motivat în scris ci doar oral în ziua judecății de către apărătoriidin oficiu ai acestora, motivele expuse fiind consemnate în practicaua prezentei decizii.
Examinând încheierea penală recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și sub toate aspectele de fapt și de drept, potrivit disp.art. 385 ind.6 alin.3 p Cod Penal, instanța constată că recursul formulat de către inculpații și este nefondat, hotărârea Tribunalului Timiș fiind temeinică și legală.
Analizând întregul material probator existent în cauză, instanța constată că în speța de față sunt îndeplinite în continuare condițiile prev. de art. 143 și 148 lit.f p Cod Penal, în sensul că sunt indicii temeinice că cei doi inculpați recurenți ar fi săvârșit infracțiunile reținute în sarcina lor, fapte care sunt pedepsite de legea penală cu închisoare mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică, raportat la natura, modul de desfășurare a faptelor, așa cum au fost ele reținute de către procuror, neputând face abstracție de caracterul violent al comportamentului infracțional al celor doi inculpați.
De asemenea, se constată că subzistă în continuare temeiurile care au condus la luarea măsurii arestării preventive a celor doi inculpați, neintervenind nici un element de probațiune care să schimbe situația acestora sub aspectul privării temporare de libertate, motivul prelungirii măsurii arestării preventive a inculpaților fiind unul întemeiat și motivat, acela ca organul de urmărire penală să finalizeze urmărirea penală, urmând a se proceda la efectuarea unor reconstituiri, testarea inculpaților cu aparatul poligraf, efectuarea de confruntări între inculpați, audieri de martori, examinarea biocriminalistică a obiectelor și probelor biologice ridicate de la fața locului, reaudierea inculpaților, întocmirea raportului de evaluare de către Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș pentru inculpatul, prezentarea materialului de urmărire penală și emiterea unei soluții legale în cauză.
Este adevărat că regula în procesul penal este aceea ca inculpații să fie cercetați în stare de libertate, însă raportat la particularitățile prezentei spețe, instanța apreciază că se impune cercetarea inculpaților recurenți în stare de arest preventiv, pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal, această măsură preventivă fiind o garanție a efectuării actelor de urmărire penală cu celeritate, dar și a apărării ordinii publice, care este prioritar, fiind un interes general, față de interesul particular al inculpaților de a fi cercetați în stare de libertate.
Văzând necesitatea cercetării inculpaților în stare de arest preventiv, pentru considerentele arătate mai sus, instanța văzând că Tribunalul Timișa dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaților recurenți în condiții de legalitate și temeinicie, motivat, nefiind motive de casare a hotărârii penale recurate, Curtea va respinge ca nefondate recursurile formulate de către inculpații și.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin.2 p Cod Penal,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul art.38515pct.1 lit.b p Cod Penal respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații și împotriva încheierii penale nr.16/CC/29.01.2010 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
În temeiul art.192 alin.2 p Cod Penal obligă fiecare inculpat la plata a câte 160 lei, cheltuieli judiciare către stat în recurs.
Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților către Baroul Timișa sumei de 200 lei, onorariu avocat oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 11 Februarie 2010.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - G
Grefier,
Red.GB/12.02.2010
Tehnored AJ/2 ex/24.01.2010
Prima instanță: Trib.T-
Președinte:Anca NacuJudecători:Anca Nacu, Laura Ani Bogdan, Gheorghe
