Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Decizia 1065/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 1065/
Ședința publică din 02 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Constantin Costea
JUDECĂTOR 2: Florin Popescu
JUDECĂTOR 3: Gheorghe Bugarsky G -
Grefier: - -
Ministerul Public - - Serviciul Teritorial Timișoara - este reprezentat de procuror.
Pe rol, se află soluționarea recursului formulat de - Serviciul Teritorial Timișoara împotriva încheierii penale nr. 124/CC din 17 septembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpații intimați și, personal și asistați de avocat ales, cu împuternicire avocațială la dosarul cauzei, lipsă fiind inculpații intimați și, reprezentați de avocat ales, cu împuternicire avocațială la dosarul cauzei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanța procedează la ascultarea inculpaților și, ale căror declarații sunt consemnate și atașate la dosarul cauzei.
Avocatul depune la dosarul cauzei un set de înscrisuri reprezentând acte medicale ale inculpatului.
Nefiind formulate cereri și invocate excepții, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul parchetului apreciază că respingerea propunerii de luare a măsurii arestării preventive față de inculpați este neîntemeiată, având în vedere următoarele considerente: în cauză sunt indicii că inculpații, în mod coordonat, au acționat pentru scoaterea din țară a cetățeanului, prin folosirea unui document fals pe numele; s-a constatat că în cadrul activității infracționale, fiecare inculpat a avut roluri distincte, întreaga activitate efectuându-se în scopul obținerii de beneficii financiare, rezultând din probatoriul administrat că transportatorii au primit de la suma de 900 euro; consideră că în cauză este vorba de o pluralitate constituită în vederea săvârșirii infracțiunii de trafic de migranți care trebuie sancționată; din dosarul cauzei rezultă că pericolul concret pentru ordinea publică este conturat de următoarele aspecte: săvârșirea infracțiunilor în mod organizat, disponibilitatea de a săvârși și alte infracțiuni, încercarea de a influența alte persoane care au fost invitate să dea declarații în fața organelor judiciare. În final, se apreciază că arestarea inculpaților ar asigura o mai bună desfășurare a urmăririi penale, în sensul că ar putea asigura prezența inculpaților la următoarele activități de urmărire penală și ar împiedica sustragerea acestora de la activitățile de urmărire penală.
Avocatul pune concluzii de respingere a recursului parchetului ca nefondat, arătând că nu subzistă nici un temei care să impună arestarea preventivă a inculpaților și, nefiind îndeplinite cerințele art. 148 lit.f Cpp, în sensul că inculpații au colaborat cu organele de urmărire penală, urmărirea penală a fost încheiată, inculpații nu s-au sustras de la urmărirea penală, neexistând nicio probă că au încercat să zădărnicească aflarea adevărului în cauză.
Avocatul pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat și menținerea încheierii Tribunalului Timiș ca legală și temeinică, arătând că în data de 16.10.2009 procurorul a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpaților și, pedepsele prevăzute de lege fiind mult mai mici și, totodată, nu s-a mai dispus prelungirea obligării de a nu părăsi țara.
Inculpații și, având fiecare ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin încheierea penală nr. 124/CC din 17 septembrie 2009, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Timiș, în baza art.1491raportat C.P.P. la art.143 și C.P.P. art.148 al.1 lit. C.P.P. a respins propunerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Timișoara, privind arestarea preventivă a inculpaților,.
Prin referatul nr. 148/D/P/2009 din data de 17.09.2009, înregistrat pe rolul Tribunalului Timiș la data de 17.09.2009 sub număr unic de dosar -, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Timișoaraa solicitat arestarea preventivă a inculpaților, -, și pentru o perioadă de 29 de zile.
Prin propunere s-a arătat că în data de 08.07.2009, organele de cercetare penală din cadrul T, s-au sesizat din oficiu, despre săvârșirea de către, și, a infracțiunilor de constituire de grup infracțional organizat, trafic de migranți, complicitate la fals material în înscrisuri oficiale și complicitate la fals privind identitatea, prev. de art. 7 din Legea 39/2003, rap la art. 71 din OUG 105/2002, aprob prin Legea 243/2002 și art. 26.prap. la 288 alin. 1 p și art. 26.p rap. la art. 293 alin.1 În Cod Penal fapt s-a reținut că în cursul anului 2009, susnumiții s-au constituit într-un grup infracțional organizat, specializat în scoaterea frauduloasă din țară a cetățenilor străini. La data de 08.07.2009, susnumiții au încercat să îl scoată din țară pe cetățean, și s-au prezentat la Punctul de Trecere al Frontierei pentru a ieși din țară.
La controlul efectuat de polițiștii de frontieră, s-a constatat că cetățeanul a prezentat un document fals pe numele, și nu au permis ieșirea din țară a acestuia.
Din cercetările efectuate în cauză, s-a stabilit că cetățeanul intenționa să se deplaseze în Austria pentru a găsi un loc de muncă. Pentru aceasta, susnumitul a luat legătura cu înv., care i-a spus că îl poate ajuta să plece în Austria prin intermediul unor cetățeni români. La data de 22.06.2009, a obținut viza apoi, la data de 30.06.2009, a intrat în România împreună cu, pe la Punctul de Trecere al Frontierei. După intrarea în țară, și s-au deplasat în orașul H unde au stat 5 zile, apoi a luat legătura cu înv. zis "" și s-au întâlnit cu acesta în orașul De aici și au plecat spre localitatea Ocna de, unde cel din urmă a fost cazat la locuința părinților învinuitului. În timpul șederii la Ocna de, i-a spus lui că are câțiva prieteni bulgari care îi vor procura documente false bulgare, cu care va putea să treacă frontiera fără probleme. În timpul șederii la Ocna de, a notat într-un bilet seriile bancnotelor care urmau să fie date infractorilor implicați în trecerea frauduloasă a frontierei. La data de 08.07.2009, l-a transportat pe într-o parcare dintre localitățile Reșița și. Aici a venit înv. care a discutat cu apoi a apărut un autoturism marca Mitsubishi Pajero cu numărul BH 9098 BK, în care se aflau învinuiții și, cetățeni bulgari. . l-a întrebat pe dacă are bani, iar acesta i-a dat suma de 900 de euro, compusă din bancnote ale căror serii au fost notate într-un bilețel. Din parcarea menționată, împreună cu bulgarii și, s-au deplasat spre loc.. Pentru a se asigura că transportul decurge fără probleme, înv. și i-au însoțit pe cei trei învinuiți până la Punctul de Trecere al Frontierei, deplasarea efectuând- cu un autoturism marca Citroen, de culoare albă, cu numărul.
În timpul deplasării spre loc., i-a arătat cetățeanului o carte de identitate bulgărească pe numele, care avea aplicată poza sa. Înainte de a ajunge la frontieră, inculpații și învinuiții aflați în cele două mașini au oprit la o benzinărie situată la ieșirea din orașul Sânnicolau M, unde au pus la punct ultimele detalii pentru traversarea frontierei. Din benzinărie, inculpații și învinuiții s-au deplasat la Punctul de Trecere a Frontierei, unde au ajuns în jurul orei 20.00. Aici polițiștii de frontieră au controlat documentele de călătorie și au constatat că documentul de identitate al cetățeanului este fals. În continuare polițiștii au efectuat un control asupra persoanelor, bagajelor și autoturismelor și asupra înv., au găsit biletul în care acesta menționase seriile bancnotelor. Asupra inc. s-a găsit suma de 900 de euro, bani pe care i-a primit de la. În urma comparării seriilor de pe bancnotele ridicate de la inculpat, s-a constatat că acestea sunt aceleași cu cele menționate pe biletul ridicat de la.
cu cele arătate mai sus, organele de urmărire penală din cadrul T-Serviciul Teritorial Timișoara și T au efectuat cercetări față de, și, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de constituire de grup infracțional organizat, trafic de migranți, complicitate la fals material în înscrisuri oficiale și complicitate la fals privind identitatea, prev. de art. 7 din Legea 39/2003, rap la art. 71 din OUG 105/2002, aprob prin Legea 243/2002 și art. 26.prap. la 288 alin. 1 p și art. 26.p rap. la art. 293 alin.1
Cod PenalMinisterul Publica apreciat că se impune arestarea preventivă a inculpaților, -, și, apreciind că față de aceștia sunt incidente dispozițiile art. 136, 146 și 148 alin.1 lit. f proc.penală, în sensul că inculpații au săvârșit infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață sau pedeapsa închisorii mai M de 4 ani și există probe certe că lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Din dosarul cauzei rezultă că pericolul concret pentru ordinea publică este conturat de următoarele aspecte: săvârșirea infracțiunilor în mod organizat, prin angrenarea unui număr M de participanți, disponibilitatea de a săvârși și alte infracțiuni (în acest sens relevante sunt convorbirile telefonice purtate de inc., în care se discută despre falsificarea de documente și despre călăuzirea altor persoane, sirieni, indieni, moldoveni), încercarea de a influența alte persoane care sunt invitate să dea declarații în fața organelor judiciare (convorbirea cu o persoană necunoscută din data de 04.08.2009, în care îi spune să declare că nu îl cunoaște când va fi audiat la B). S-a arătat că într-o altă convorbire cu o persoană necunoscută, purtată în data de 12.08.2009, îi spune interlocutorului să declare cu nu îl cunoaște pe "", precizând că nu au probe și încercarea de a influența organele judiciare (discuțiile dintre inc. și o persoană necunoscută despre procurorul de caz și despre coruperea acestuia). De asemenea, inculpații și-au luat măsuri pentru a nu fi prinși de organele de poliție, astfel că în mai multe convorbiri telefonice inc. spun că este mai bine să nu vorbească la telefon și propun să se întâlnească pentru a purta discuții ( convorbirile din data de 04.08.2009 și 07.08.2009 cu o persoană neidentificată).
S-a arătat că arestarea inculpaților, ar asigura o mai bună desfășurare a urmăririi penale, în sensul că ar putea asigura prezența inculpaților la următoarele activități de urmărire penală ( reaudieri, confruntări, prezentări ale materialului de urmărire penală) și ar împiedica sustragerea acestora de la activitățile de urmărire penală. În timpul cercetărilor, față de inc. și s-a dispus măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara. Aceștia au încălcat interdicția părăsind teritoriul țării astfel; a încasat la data de 29.08.2009 suma de 2300 euro de la o unitate bancară din Bulgaria iar fost sancționat contravențional de poliția bulgară din, la data de 23.08.2009.
În probațiune a fost înaintat dosarul de urmărire penală nr.148/D/P/2009 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Timișoara.
Propunerea formulată de procuror a fost respinsă pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Propunerea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art.143 Cpp raportat la art.148 alin.1 lit.f Cpp.
Din coroborarea celor două texte de lege rezultă condițiile ce trebuie întrunite pentru ca măsura arestării preventive să fie legală și temeinică: existența unor probe sau indicii temeinice că persoana suspectată a săvârșit fapte de natură penală; legea să prevadă pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa detențiunii pe viață sau închisoarea mai M de 4 ani; existența unui probatoriu din care să rezulte că lăsarea în libertate a persoanei prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Întrucât pentru infracțiunile de fals material în înscrisuri oficiale și fals privind identitatea, pedeapsa prevăzută de lege este inferioară limitei de 4 ani închisoare, urmează ca verificarea condițiilor pentru luarea măsurii arestării preventive să se facă exclusiv prin raportare la infracțiunile de trafic de migranți (art.71 alin.1 din OUG 105/2001, modificată) și constituire de grup infracțional organizat (art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003), pedepsite de lege cu închisoarea mai M de 4 ani, cu precizarea că judecătorul învestit cu soluționarea propunerii are obligația de a verifica dacă, în raport de mijloacele de probă și indiciile temeinice existente în acest stadiu al procesului penal, încadrarea juridică dată de procuror corespunde situației de fapt reținute în sarcina fiecărui inculpat.
Toți cei patru inculpați, audiați atât de către organele de urmărire penală cât și cu ocazia soluționării propunerii, că ar fi participat în vreo modalitate la racolarea și îndrumarea cetățeanului în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat a României.
Din dosarul de urmărire penală rezultă probe și indicii temeinice privind activitatea celor 4 inculpați, de racolare și îndrumare a cetățeanului.
Astfel, numitul (victima traficului) descrie amănunțit (vol.IV dosar UP) activitatea fiecărui inculpat: numitul "" (identificat ca fiind inculpatul cu ocazia recunoașterii după fotografie) este cel care l-a găzduit la locuința părinților săi din localitatea Ocna de (împrejurare confirmată și de tatăl inculpatului în declarația dată organelor de cercetare penală); același inculpat a luat legătura cu cetățenii bulgari în scopul procurării unui act de identitate fals, necesar pentru trecerea frontierei de stat; inculpatul este cel care s-a ocupat de asigurarea transportului către punctul de trecere al frontierei. Inculpatul a participat la preluarea cetățeanului de către transportatorii bulgari și; împreună cu inculpatul i-a însoțit pe transportatori de la punctul de preluare al cetățeanului până la punctul de trecere al frontierei (întâlnirea celor 4 inculpați la o stație este demonstrată de imaginile video surprinse în incinta magazinului din stație). Inculpații cetățeni bulgari au fost cei care l-au preluat pe cetățeanul și, în autoturismul condus de inculpatul, urmau să-l treacă frontiera de stat a României. Cu această ocazie i-au înmânat cetățeanului o carte de identitate bulgărească falsă (aspect confirmat de raportul de constatare tehnico-științific aflat la dosarul de UP). În schimbul serviciului, cei doi cetățeni bulgari au primit o sumă de bani (aproximativ 900 Euro), aspect confirmat și de împrejurarea că polițiștii de frontieră au descoperit asupra inculpatului suma respectivă, în bancnote ale căror serii se regăseau notate pe un bilet aparținând cetățeanului.
Prin urmare, coroborând declarațiile cetățeanului cu celelalte mijloace de probă administrate până în prezent în faza de urmărire penală, s-a constatat existența de mijloace de probă și indicii temeinice referitoare la săvârșirea de către cei patru inculpați a infracțiunii de trafic de migranți, prevăzută de art.71 alin.1 din OUG 195/2001 modificată, în modalitatea racolării și îndrumării în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat.
Pe de altă parte, situația de fapt expusă, ce rezultă din probele administrate până în prezent, nu conturează elemente de natură să confirme încadrarea juridică de constituire de grup infracțional organizat, menționată de procuror în propunerea de arestare preventivă.
Potrivit art.2 lit.a din Legea nr.39/2003 prin grup infracțional organizat se înțelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă și acționează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni grave, pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material;nu constituiegrup infracțional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracțiuni și care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului.
În speță, simpla împrejurarea că inculpații se cunoșteau, nu poate justifica concluzia existenței unui grup infracțional organizat.
Totodată, notele scrise ale interceptărilor telefonice nu relevă indicii temeinice ale săvârșirii, în mod coordonat, a unor infracțiuni similare de trafic de migranți.
În consecință, și la aprecierea legalității și temeiniciei luării măsurii arestării preventive trebuie să se pornească de la această constatare, întrucât în mod evident pericolul pentru ordinea publică nu este același în ipoteza existenței unui grup infracțional organizat sau atunci când este vorba de o pluralitate ocazională.
În ce privește pericolul concret pentru ordinea publică, acesta nu se conturează în prezent, pentru următoarele argumente: încercarea de trecere frauduloasă a frontierei a avut loc în data de 08.07.2009, ocazie cu care cetățenii bulgari și cetățeanul au fost identificați și audiați; față de cetățeanul bulgar s-a luat măsura reținerii pe 24 de ore în data de 09.07.2009, iar ulterior față de ambii cetățeni bulgari s-a dispus de către procuror luarea măsurii obligării de a nu părăsi România, măsură în vigoare și în prezent (prin urmare, chiar în perioada imediat următoare săvârșirii faptei, s-a apreciat de către organele de urmărire penală că privarea de libertate nu este necesară. Cu atât mai puțin apare ca necesară privarea de libertate la peste două luni de la săvârșirea faptei, când participanții au fost identificați și audiați, iar un însemnat probatoriu a fost deja strâns); din datele dosarului rezultă că toți cei patru inculpați s-au prezentat la chemarea organelor judiciare și au dat declarații în legătură cu faptele imputate (prin urmare, nu se poate susține că ar avea în prezent intenția de a se sustrage cercetărilor). Este adevărat că în privința celor doi cetățeni bulgari există indicii cum că ar fi ieșit din România în perioada interdicției stabilită de procuror (este vorba de procesul verbal de contravenție pe numele inculpatului, întocmit de poliția din și de chitanța de retragere a numerarului emisă în Bulgaria pe numele inculpatului ), însă, după cum s-a precizat anterior, aceștia s-au prezentat de fiecare dată la audieri, atât în fața organelor de urmărire penală cât și în fața judecătorului cu ocazia soluționării prezentei propuneri.
Împotriva încheierii Tribunalului Timișa declarat recurs DIICOT- Serviciul Teritorial Timiș, criticând-o pentru netemeinicie, motivând că faptele pentru care sunt cercetați inculpații prezintă pericol concret pentru ordinea publică ce rezultă din săvârșirea infracțiunilor în mod organizat, angrenarea unui număr M de participanți, disponibilitatea de a săvârși și alte infracțiuni, încercarea de a influența alte persoane care au fost invitate să dea declarații în fața organelor judiciare.
Se mai arată că arestarea inculpaților ar asigura o mai bună desfășurare a urmăririi penale, în sensul că ar putea asigura prezența inculpaților la următoarele activități de urmărire penală. În timpul urmăririi penale, față de inculpații și s-a luat măsura preventivă de obligare de a nu părăsi țara, însă aceștia au încălcat această interdicție și s-au deplasat în Bulgaria.
Examinând cauza în raport cu motivele invocate precum și sub toate aspectele, conform prev. art. 3856, al.3 cpp, se constată că încheierea recurată este temeinică și legală și nu există nici un motiv de casare a acesteia.
Instanța de fond, făcând o evaluare a întregului material probator de la dosar, a apreciat în mod corect că nu sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 148 lit. f cpp, în sensul că din probele administrate nu rezultă că lăsarea în libertate a inculpaților ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică.
Evaluarea pericolului concret pentru ordinea publică se face având în vedere rezonanța acelei fapte în rândul colectivității, de natură a naște temerea că împotriva unor asemenea persoane periculoase organele judiciare nu acționează eficient.
Pericolul concret pentru ordinea publică poate fi probat în concret prin administrarea unor dovezi în acest sens sau poate fi dedus din împrejurările în care s-a comis fapta, natura și gravitatea acesteia și elementele care caracterizează persoana infractorului, astfel că arestarea preventivă a unei persoane, în temeiul art.148 lit. f cpp, se impune având în vedere amploarea faptelor în care a fost implicată și consecințele săvârșirii infracțiunii.
Faptele reținute în sarcina inculpaților au fost comise în data de 08.07.2009 ocazie cu care inculpații au fost identificați, audiați, iar față de inculpații și s-a luat măsura preventivă de obligare de a nu părăsi țara.
În perioada scursă de la data săvârșirii faptelor și până în prezent nu s-a dovedit că inculpații ar fi avut un comportament care să justifice cercetarea lor în stare de arest, mai ales că ei s-au prezentat în fața organelor de anchetă ori de câte ori au fost chemați, astfel că nu s-a argumentat de ce arestarea inculpaților ar asigura o mai bună desfășurare a procesului penal.
Împrejurarea că inculpați și au părăsit țara deși exista o interdicție în acest sens, nu a impietat cu nimic buna desfășurare a anchetei întrucât, așa cum s-a menționat mai sus, ei au fost prezenți la audieri ori de câte ori au fost chemați.
Prin urmare recursul este nefondat și urmează a fi respins în baza art. 38515, pct. 1 lit. b cpp.
Văzând și prev. aret. 192 al.2 cpp
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 38515pct.1 lit.b Cpp respinge, ca nefondat, recursul declarat de - Serviciul Teritorial Timișoara împotriva Încheierii nr. 124/CC/2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 02 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - G -
GREFIER
- -
Red. /12.11.09
Tehnored. /19.11.09
PI. - - Trib.
Președinte:Constantin CosteaJudecători:Constantin Costea, Florin Popescu, Gheorghe Bugarsky
