Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Decizia 1066/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 1066/
Ședința publică din 02 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Constantin Costea
JUDECĂTOR 2: Florin Popescu
JUDECĂTOR 3: Gheorghe Bugarsky G -
Grefier: - -
Ministerul Public - - Serviciul Teritorial Timișoara - este reprezentat de procuror.
Pe rol, se află soluționarea recursului formulat de - Serviciul Teritorial Timișoara împotriva încheierii penale nr. 133/CC din 09.10.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul intimat, personal și asistat de avocat ales, inculpatul intimat, personal și asistat de avocat ales, inculpatul intimat, personal și asistat de avocat ales.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanța procedează la ascultarea inculpaților, și, ale căror declarații sunt consemnate și atașate la dosarul cauzei.
Avocatul depune la dosarul cauzei un set de înscrisuri reprezentând acte medicale ale inculpatului.
Nefiind formulate cereri și invocate excepții, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul parchetului solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și, în rejudecare, admiterea propunerii de arestare preventivă a celor trei inculpați, apreciind că din materialul probator existent la dosar rezultă suficiente probe și indicii temeinice că inculpații au săvârșit faptele reținute în sarcina lor, amintind în acest sens: declarațiile investigatorului și colaboratorului sub acoperire, care sunt coroborate cu procesele-verbale de constatare în care se redă modalitatea de întâlnire între inculpați și investigatorii sub acoperire - și -, rapoartele de constatare tehnico-științifică, convorbirile telefonice purtate între inculpați. În concluzie, se arată că luarea măsurii arestării preventive se impune și este în concordanță cu prevederile art. 5 al.3 din CEDO, întrucât în cauză există dovezi certe de comitere a infracțiunilor de trafic de droguri de risc iar lăsarea inculpaților în libertate ar crea o stare de pericol concret pentru ordinea publică, generând un sentiment de insecuritate și neîncredere în organele de justiție, în special în rândul comunității din care fac parte.
Apărătorul inculpatului, av., arată că probele pe care se bazează acuzațiile parchetului constau în două mucuri de țigară și scrum de țigară într-o scrumieră, găsite într-un local unde a avut loc o petrecere privată; la dosarul cauzei nu există nici o transcriere a unei convorbiri telefonice purtată între inculpatul și colaboratorul sub acoperire -. Se apreciază că recursul parchetului este nefondat iar prima instanță în mod just a apreciat că inculpatul nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Apărătorul ales al inculpatului, av. arată că inculpatul a recunoscut că este consumator de droguri, pe care și le procură de la unități specializate cu vinderea acestor produse, însă, în ceea ce privește traficul de droguri, parchetul nu a dovedit aceste acuzații, înregistrările de convorbiri telefonice neconfirmând declarațiile colaboratorului sub acoperire -, cum că acesta ar fi fost contactat de către inculpat pentru a efectua schimbul de bani-droguri. Astfel, se solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea măsurii obligării de a nu părăsi țara.
Apărătorul ales al inculpatului, av. pune concluzii de respingere a recursului parchetului ca nefondat și menținerea încheierii tribunalului ca legală și temeinică, arătând că toate vânzările de rezină de canabis pe care inculpatul le-a recunoscut, au fost făcute în perioada minoratului.
Inculpații intimați, și, având fiecare ultimul cuvânt, solicită respingerea recursului formulat de parchet.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin încheierea penală nr. 133/CC din 09.10.2009 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Timiș, în baza 1491Cpp, a respins propunerea de arestare preventivă formulată de Ministerul Public - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism - Serviciul Teritorial Timișoara, privind arestarea preventivă a inculpaților:, și.
În temeiul art.1491alin.12 raportat C.P.P. la art.146 alin.111instanțaC.P.P. a admis cererea formulată de apărătorii inculpaților privind luarea față de aceștia a unei alte măsuri preventive, respectiv măsura de a nu părăsi țara.
În baza art. 145 al. 11.C.P.P. a obligat inculpații pe durata măsurii să respecte următoarele obligații:
- să se prezinte la organul de urmărire penală sau la instanța de judecată ori de câte ori sunt chemați.
- să nu își schimbe locuința fără încuviințarea procurorului sau judecătorului.
- să nu dețină și să nu folosească nici o categorie de arme.
Având a se pronunța asupra propunerii de arestare preventivă, tribunalul a constatat că cei trei inculpați au fost acuzați alături de alte persoane de consum de droguri de risc, iar în plus pentru aceștia trei, și trafic de droguri de risc, prev. de art. 2 al. 1 din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 al. 2.pen. și trafic de droguri de mare risc pentru inculpatul, pe lângă celelalte infracțiuni în sensul că acesta ar fi vândut și 4 pastile de ecstazy colaboratorului sub acoperire -, sub supravegherea investigatorului acoperit -.
Fiind audiați, inculpații și nu au recunoscut faptele de care sunt învinuiți, ci doar inculpatul a recunoscut că a vândut hașiș lui A și, de asemenea, învinuiți în prezenta cauză.
Potrivit art. 143.C.P.P. rap. la art. 146.C.P.P. prima condiție pentru luarea măsurii arestării preventive față de inculpați este aceea ca să existe probe sau indici temeinice că aceștia au săvârșit faptele de care sunt acuzați.
Analizând probatoriul cauzei, instanța a constatat că principalele probe în acuzare sunt declarațiile investigatorului sub acoperire - și ale colaboratorului sub acoperire -, care arată că în repetate rânduri au cumpărat de la cei trei inculpați cantități de sub un gram de hașiș și canabis, contra unor sume de bani, iar de la și 4 pastile de ecstazy.
Inculpații au arătat că nu îl cunosc pe colaboratorul sub acoperire și cu atât mai puțin pe investigatorul sub acoperire și că nu au vândut acestuia droguri.
În aceste condiții, instanța a constatat că dosarul cauzei nu cuprinde probe sau indicii temeinice privind vinovăția inculpaților, în acest stadiu procesual, în așa fel încât să se impună măsura arestării preventive față de aceștia, cea mai aspră măsură prevăzută ca excepție prin dispozițiile art. 24 din Constituția României și art. 136.
C.P.P.Declarațiile investigatorului sub acoperire și ale colaboratorului sub acoperire, nu se coroborează cu nici un alt mijloc de probă, ori potrivit dispozițiilor art. 861al. 6.C.P.P. declarațiile acestora pot servi la aflarea adevărului numai în măsura în care se coroborează cu alte probe. Deși la dosarul cauzei s-au atașat interceptările de convorbiri telefonice pe care fiecare dintre inculpați le-a desfășurat în perioada presupus infracțională, urmărind datele când se spune că inculpații au vândut droguri colaboratorilor sub acoperire, s-a constatat că aceștia, la acele momente, fie nu au discutat telefonic cu nici o persoană, fie au avut discuții de cu totul altă natură, ceea ce contrazice declarațiile colaboratorului sub acoperire - că era sunat de inculpați să se întâlnească cu aceștia în anumite locații pentru a avea loc vânzările.
Nici o altă probă nu se coroborează cu declarațiile colaboratorului și investigatorului acoperit, astfel încât luarea în considerare doar a acestora ar contraveni textului de lege mai sus amintit.
De altfel, din dispozițiile art. 2241- 2244, rezultă că activitățile investigatorilor sub acoperire sunt considerate acte premergătoare, iar pentru a putea fi valorificate ca probe este necesar ca acestea să se coroboreze cu alte fapte sau împrejurări.
Deși la domiciliul inculpaților s-au efectuat percheziții domiciliare și s-au găsit substanțe vegetale la domiciliul inculpatului, nu există o probă în sensul că aceste substanțe ar fi droguri și nici resturile de țigarete găsite într-o locație aparținând inculpatului.
Prin urmare, procesele verbale și declarațiile investigatorului și colaboratorului sub acoperire, pot fi considerate indicii cu privire la săvârșirea de infracțiuni, dar nu probe sau indicii temeinice care să determine arestarea, măsură preventivă ce presupune un probatoriu mai evident.
În acest sens, s-a pronunțat și Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cazul Kostovski contra Olandei, care a constat că reclamantul a fost condamnat de către instanța națională, care s-a bazat într-o mare măsură pe declarația unor martori anonimi, declarații care nu au putut fi contestate de apărare și care nu se corobora cu alte mijloace de probă.
De asemenea, în cauza Teixeira del Castro contra Portugaliei, Curtea a decis că activitatea celor doi polițiști acoperiți a depășit pe aceea a unor agenți infiltrați și totodată a constatat că probele esențiale pe care s-a sprijinit condamnarea reclamantului au fost numai declarațiile celor doi polițiști.
În ambele situații, Curtea a considerat că s-a încălcat față de reclamanți dreptul la un proces echitabil.
În concluzie, din dispozițiile noastre legale, din jurisprudența O rezultă că pentru a considera ca probe în vinovăție declarațiile investigatorului acoperit și ale colaboratorului acoperit, este necesar ca acestea să se coroboreze cu alte mijloace de probă, ceea ce în speță nu numai că nu se întâmplă ci este chiar contrazis de interceptările de convorbiri telefonice.
Este adevărat că din declarațiile celorlalți învinuiți rezultă că aceștia ar fi consumat hașiș și canabis împreună cu inculpații și și că ar fi cumpărat chiar țigări care conțineau canabis de la aceștia, însă acestea sunt declarații de coacuzați, nesusținute de alte probe obiective, iar la inculpatul nici nu se referă.
În plus, ceilalți învinuiți din prezentul dosar au consumat după cum declară și unii dintre ei au vândut canabis sau hașiș, fiind acuzați pentru aceasta la fel ca cei trei inculpați propuși pentru arestare, luându-se față de ei o măsură mai blândă, respectiv obligația de a nu părăsi țara.
Pentru cele de mai sus, dar și pentru echitate de tratament față de acuzații din acest dosar, instanța a respins propunerea de arestare preventivă față de cei trei inculpați și, întrucât există indicii că au consumat și vândut cantități mici de droguri ușoare, indicii care nu pot fi valorificate ca temei de arestare așa cum s-a arătat mai sus, a luat față de aceștia măsura obligării de a nu părăsi țara, cu obligațiile ce se impun.
Împotriva încheierii penale nr. 133/CC/09.10.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- din 09.10.2009, a declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Timișoara, înregistrat pe rolul Curții de APEL TIMIȘOARA - Secția Penală sub nr- din 14.10.2009. Recursul nu a fost motivat în scris.
În motivarea recursului, s-a arătat că din materialul probator rezultă veridicitatea conținutului declarațiilor investigatorului acoperit și colaboratorului acoperit, acestea coroborându-se cu procesele-verbale de constatare în care se redau împrejurările și modalitatea de întâlnire a inculpaților cu colaboratorul acoperit, precum și efectuarea schimbului de bani-droguri dintre ei; din convorbirile telefonica reiese preocuparea infracțională a inculpaților; este firesc ca aceștia să nu cunoască identitatea investigatorului acoperit și a colaboratorului acoperit; lăsarea inculpaților în libertate ar avea un impact negativ puternic în colectivitate și mai ales asupra persoanelor care s-au implicat sub identitate protejată (filele 5-6).
La termenul de judecată de azi, inculpații intimați au fost audiați în conformitate cu disp. art. 1403alin. 3. proc. pen.
Din analiza încheierii recurate, prin prisma motivelor de recurs invocate și a celor analizate din oficiu, Curtea constată că recursul declarat de procuror este nefondat, pentru considerentele ce urmează.
Prima instanță a făcut o corectă apreciere a condițiilor de legalitate și temeinicie privind luarea măsurii arestării preventive față de inculpații intimați, constatând că există indicii că aceștia au săvârșit infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, dar că nu există probe că lăsarea lor în libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.
Astfel, pe de o parte, din materialul existent până în acest moment la dosarul de urmărire penală rezultă indicii suficiente care fac ca inculpații intimați să fie bănuiți de săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de risc, de trafic de droguri de mare risc și de consum de droguri de risc, prevăzute de art. 2 alin. 1 și 2 și de art. 4 alin. 1 din Legea nr. 143/2000.
Pe de altă parte, instanța de recurs consideră că Tribunalul a reținut în mod corect că, la acest moment, luarea față de inculpații intimați a măsurii preventive a obligării de a nu părăsi țara este suficientă pentru asigurarea bunului mers al procesului penal.
Având în vedere cele expuse, în baza art. 38515pct. 1 lit. b) proc. pen. va fi respins ca nefondat recursul declarat de - - Serviciul Teritorial Timișoara împotriva încheierii penale nr. 133/CC/09.10.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- din 09.10.2009.
Văzând și disp. art. 192 alin. 2 și ale art. 189 alin. 1. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 38515pct.1 lit.b Cpp respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Timișoara împotriva încheierii penale nr. 133/CC/09.10.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- din 09.10.2009.
În temeiul art. 192 alin.3 proc. pen. rămân în sarcina statului cheltuielile judiciare avansate de acesta în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 02.11.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - G -
GREFIER
- -
Red. /04.11.09
Tehnored. /19.11.09
PI. - - Trib.
Președinte:Constantin CosteaJudecători:Constantin Costea, Florin Popescu, Gheorghe Bugarsky
