Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Decizia 379/2009. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR--06.04.2009

DECIZIA PENALĂ NR.379 /

Ședința publică din data de 09.04.2009

PREȘEDINTE: Ion Dincă

JUDECĂTOR 2: Anca Nacu

JUDECĂTOR 3: Codrina Iosana

GREFIER:

Ministerul Public - Direcția de Investigare a Infracțiunii de Criminalitate Organizată și Terorism- Serviciul Teritorial Timiș este reprezentat de procuror.

Pe rol se află judecarea recursului formulat de inculpatul, împotriva încheierii penale nr.44/CC din 03.04.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș, în dosar nr-.

La apelul nominal se prezintă inculpatul recurent în stare de arest asistat de avocat ales cu împuternicire avocațială la dosar.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Nemaifiind alte cereri de formulat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea cauzei.

Apărătorul ales al inculpatului solicită admiterea recursului, casarea încheierii și în rejudecare cercetarea inculpatului în stare de libertate. În opinia sa, arestarea preventivă a inculpatului nu este temeinică și legală având în vedere că nu există suficiente indicii că inculpatul a participat la agresarea sau sechestrarea vreunei persoane, nu se poate susține că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 148 lit.f Cod procedură penală, nu au fost dovedite condițiile că ar reprezenta pericol pentru ordinea publică. În cazul în care instanța consideră că se impune aplicarea unei măsuri restrictive solicită aplicarea interdicției de a nu părăsi țara.

Procurorul pune concluzii de respingerea recursului ca nefondat și menținerea încheierii Tribunalului Timiș ca fiind legală și temeinică, apreciind că sunt probe și indicii că inculpatul a săvârșit mai multe infracțiuni de o gravitate deosebită, care justifică privarea acestuia de libertate. Implicarea inculpatului în săvârșirea unor acțiuni de violență deosebită rezultă din declarațiile martorilor, și .

Inculpatul recurent, având cuvântul, solicită să fie cercetat în stare de libertate întrucât nu a săvârșit nicio infracțiune.

CURTEA

Deliberând asupra cauzei penale de față constată următoarele:

Prin încheierea penală nr. 44/CC din 03.04.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș, în dosar nr-, în baza art.1491alin.9 raportat C.P.P. la art.143 și C.P.P. cu aplicarea art.148 alin.1 lit.f p Cod Penal.s-a admis propunerea formulată de Ministerul Public - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Timiș.

S-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, fiul lui G și, născut la data de 09.08.1972 în T, jud.G, CNP - -, domiciliat în L,-,.B,.16, jud.T, în prezent deținut în Arestul IPJ T, pentru o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 03.04.2009 până la data de 01.05.2009.

Pentru a pronunța această încheiere, tribunalul a reținut următoarele:

Prin propunerea introdusă și înregistrată la Tribunalul Timiș sub nr- la data de 03.04.2009, Ministerul Public - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Timișa solicitat arestarea preventivă a inculpatului pentru o perioadă de 29 de zile.

În motivarea propunerii s-a arătat că la data de 06.02.2008 s-a început urmărirea penală împotriva numitului pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire, aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat, lipsire de libertate în mod ilegal, șantaj și vătămare corporală gravă, prevăzute de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003, art.189 alin.1, 2 și 5.Cod Penal, art.194 și Cod Penal art.182 alin.1

Cod Penal

În fapt, s-a reținut în sarcina inculpatului că începând cu anul 2008 aderat și sprijinit un grup infracțional organizat specializat în săvârșirea unor acte de violență la comandă și alte fapte de intimidare, sens în care la data de 07.05.2008, împreună cu alți membri ai grupării infracționale la care a aderat, a aplicat mai multe lovituri cu bâtele și săbiile asupra părții vătămate, pe care ulterior l-au sechestrat și transportat de la domiciliul său în scopul de a fi plătiți cu suma de 2.000 euro.

De asemenea, în cursul lunii ianuarie 2008, împreună cu alte persoane, inculpatul a participat, la cererea numitului, la agresarea numitului, cu scopul de a-l determina să achite o taxă de protecție pentru concubina sa, care se prostitua pe un teritoriu aparținând numitului.

În sfârșit, organele de urmărire penală au reținut că la data de 15.08.2008 inculpatul a agresat-o pe numita, provocându-i acesteia leziuni care au necesitat pentru vindecare 65 de zile de îngrijiri medicale.

În consecință, Ministerul Publica apreciat că în cauză sunt întrunite condițiile prevăzute de art.148 alin.1 lit.f C.P.P. în sensul că inculpatul a comis o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea lui în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, ținând seama de gravitatea faptelor reținute în sarcina sa.

În probațiune s-a atașat la dosarul cauzei dosarul nr.25/D/P/2008 al Ministerului Public - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Timiș.

Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale, instanța a reținut următoarea situație de fapt:

Prin ordonanța nr.25/D/P/2008 din data de 18.02.2009 Ministerul Public - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Timișa dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpatul pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire, aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat, lipsire de libertate în mod ilegal, șantaj și vătămare corporală gravă, prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003, art.189 alin.1,2 și 5.Cod Penal, art.194 alin.1 și Cod Penal art.182 alin.1 Cod Penal, constând în aceea că începând cu anul 2008 aderat și sprijinit un grup infracțional organizat specializat în săvârșirea unor acte de violență la comandă și alte fapte de intimidare, sens în care la data de 07.05.2008, împreună cu alți membri ai grupării infracționale la care a aderat, a aplicat mai multe lovituri cu bâtele și săbiile asupra părții vătămate, pe care ulterior l-au sechestrat și transportat de la domiciliul său în scopul de a fi plătiți cu suma de 2.000 euro.

Totodată, în cursul lunii ianuarie 2008, împreună cu alte persoane, inculpatul a participat, la cererea numitului, la agresarea numitului, cu scopul de a-l determina să achite o taxă de protecție pentru concubina sa, care se prostitua pe un teritoriu aparținând numitului.

În sfârșit, organele de urmărire penală au reținut că la data de 15.08.2008 inculpatul a agresat-o pe numita, provocându-i acesteia leziuni care au necesitat pentru vindecare 65 de zile de îngrijiri medicale.

În cadrul procesului penal, măsura arestării preventive poate fi dispusă atunci când există probe sau indicii temeinice că inculpatul a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală și acesta se găsește într-una din situațiile expres și limitativ prevăzute de art.148 alin.1

C.P.P.

În primul rând instanța a reținut că, așa cum a statuat Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele și Murray contra Marea Britanie, luarea unei măsurii arestării preventive față de o persoană nu presupune ca autoritățile să dispună de probe suficiente pentru a formula acuzații încă din momentul arestării. Rolul detenției preventive este tocmai acela de a permite clarificarea sau, dimpotrivă, înlăturarea suspiciunilor care planează asupra unei persoane.

Pe de altă parte, art.5 alin.1 lit.a din Convenția Europeană a Drepturilor Omului permite privarea de libertate a unei persoane atunci când există motive verosimile de a se bănui că a săvârșit o infracțiune. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat în cauza Jecius contra Lituania că pentru a considera că există motive verosimile de a se aprecia că persoana față de care s-a luat o măsură preventivă a comis o faptă prevăzută de legea penală, este necesar ca faptele sau împrejurările pe care se întemeiază aceste motive să fie nu numai autentice și reale, ci trebuie să fie și în măsură să convingă un observator independent că persoana respectivă este posibil să fi săvârșit acea infracțiune.

Or, având în vedere probele administrate în cursul urmăririi penale instanța a considerat că în prezenta cauză există indicii cu privire la posibilitatea ca inculpatul să fie implicat în comiterea unor fapte prevăzute de legea penală și sancționate cu închisoare mai mare de 4 ani, indicii care să convingă un observator independent că persoana în cauză este posibil să fi comis acele fapte.

În acest sens instanța a avut în vedere, în primul rând, chiar declarațiile inculpatului. Acesta a recunoscut faptul că a fost implicat, la data de 07.05.2008, într-un incident al cărui victimă a fost numitul. Inculpatul a menționat că s-a deplasat la domiciliul părții vătămate, fiind însoțit de alți inculpați din acest dosar, respectiv, și. În momentul în care a coborât în fața blocului, potrivit declarației inculpatului, s-a certat cu partea vătămată, iar această ceartă a degenerat în acte de violență, numitul menționând că i-a aplicat părții vătămate două lovituri cu pumnul în față, el fiind singurul care l-a lovit pe.

Susținerile inculpatului sunt însă contrazise de celelalte probe existente la dosar.

În acest sens pot fi observate declarațiile părții vătămate. Acesta a precizat că în ziua respectivă a fost sunat de inculpatul, care i-a cerut să coboare în fața imobilului în care locuiește, deoarece dorește să vorbească ceva cu el. Când a ajuns la locul stabilit a constatat că inculpatul era însoțit de mulți bărbați, printre care i-a recunoscut pe inculpații și, unii fiind înarmați cu bâte și săbii. Partea vătămată a precizat că a fost bătut până a leșinat, după care a fost sechestrat, introdus într-o mașină și transportat până la locuința martorului, unde, pentru a fi lăsat în viață, i s-a cerut martorului să plătească o sumă de 2.000 euro.

Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.1234/12.05.2008 al IML T, în urma agresiunii partea vătămată a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare 18 zile de îngrijiri medicale.

Sub acest aspect, s-a putut constata că, spre deosebire de afirmațiile inculpatului, care a menționat că părții vătămate i-au fost aplicate doar două lovituri cu pumnul în față, certificatul medico-legal atestă multe alte leziuni provocate părții vătămate. Astfel, din analiza acestuia, s-a putut constata că la examinarea medico-legală numitul a prezentat leziuni la cap, torace, umeri, ceea ce confirmă împrejurarea că victimei i-au fost aplicate multe alte lovituri decât cele evidențiate de inculpatul.

Incidentul a fost observat de mai mulți martori, printre care și și

Primul dintre ei se afla pe balcon și a observat faptul că vecinul său a fost bătut de mai mulți indivizi.

Martorul trecea întâmplător pe la locul incidentului și a văzut momentul în care partea vătămată a fost lovit de mai mulți indivizi, ea subliniind faptul că victima a fost lovită de mai mulți bărbați. Esențial este faptul că martorul a fost în măsură să-i recunoască ca fiind participant la această acțiune violentă și pe inculpatul, alături de alți inculpați, respectiv, și.

La rândul său, martorul a învederat faptul că partea vătămată a fost adus în fața sa de către inculpații, și alții pe care nu-i cunoaște. Partea vătămată era bătut foarte rău și întrebându-l ce s-a întâmplat, i-a transmis că a fost bătut de către cei care l-au adus. Partea vătămată i-a cerut să le dea inculpaților suma de 2.000 euro pentru că altfel nu va fi lăsat în viață, martorul conformându-se acestei solicitări întrucât s-a temut pentru propria integritate corporală.

Cele relatate de martorul au fost confirmate și de martorul, soția sa.

Față de aspectele mai sus evidențiate, instanța a apreciat că la dosarul de urmărire penală există suficiente indicii în legătură cu implicarea inculpatului în comiterea unor fapte prevăzute de legea penală.

La conturarea personalității inculpatului, instanța a avut în vedere și declarațiile părții vătămate, fosta soție a inculpatului. Aceasta a evidențiat caracterul extrem de violent al inculpatului, acesta exercitând asupra sa acte de violență în mai multe rânduri, ceea ce a determinat-o să plece de acasă la data de 16.08.2008. Partea vătămată a mai precizat că înainte de a pleca de acasă, a fost atât de bătută de inculpatul, încât a fost necesară internarea sa.

Potrivit certificatului medico-legal nr.1819/28.08.2008 al IML, la examinarea medico-legală numita a prezentat leziuni la față, cap,brațe și picioare, precum și o dublă fractură de mandibulă, care au necesitat pentru vindecare 65 de zile de îngrijiri medicale.

Instanța a reținut și faptul că, în momentul agresării sale, partea vătămată era însărcinată, aspect confirmat și prin certificatul medico-legal existent la dosar, însă, în urma loviturilor primite, persoana în cauză a fost nevoită să întrerupă cursul sarcinii, vătămările punând în pericol dezvoltarea ulterioară a fătului.

Existența acestor vătămări a fost atestată și de martorul, mama părții vătămate. Aceasta a menționat că în cursul lunii martie 2008 fiica sa a plecat de acasă și, în ciuda eforturilor depuse de ambii părinți, nu au reușit să o convingă să se întoarcă. Partea vătămată a revenit la domiciliu abia în luna august 2008, iar în momentul în care s-a întors acasă era bătută, astfel încât a fost necesară internarea ei în perioada 22.08-27.08.2008. Martorul a subliniat faptul că atât ea, cât și familia ei, în momentul în care au încercat să o determine pe fiica ei să se întoarcă acasă, și ulterior, după fuga acesteia de la inculpatul, au fost supuși, în mai multe rânduri, amenințărilor inculpatului și a membrilor grupului din care acesta face parte, lucrurile degenerând inclusiv în săvârșirea unor acte de violență care au condus la spargerea geamurilor imobilului în care locuiește.

Partea vătămată a mai menționat faptul că atâta timp cât a locuit cu inculpatul, a constatat că acesta făcea parte dintr-un grup alcătuit din mai multe persoane (inculpații, ), acest grup ocupându-se cu săvârșirea actelor de violență sau cu supravegherea fetelor care se prostituează. De asemenea, partea vătămată a evidențiat faptul că grupul era condus de inculpatul, de fiecare dată, după purtarea unei convorbiri cu acesta, indivizii respectivi afirmând că inculpatul a luat hotărârile sau deciziile. Elocvent în acest sens este un incident violent în cursul căruia inculpatul a fost înjunghiat, ceea ce a determinat internarea sa în spital, unde a fost vizitat de ceilalți inculpați, ocazie cu care partea vătămată a asistat personal la momentul în care inculpatul a împărțit sarcinile.

De altfel, sub acest aspect, inculpatul a recunoscut împrejurarea că-i cunoaște pe ceilalți inculpați, alături de care a participat, contra unor sume de bani, la așa-zise "judecăți țigănești", inclusiv în Italia, unde au asigurat ordinea.

Implicarea inculpatului în săvârșirea unor acțiuni de o violență deosebită rezultă și din declarațiile martorilor și. Aceștia au menționat că numita obișnuiește să se prostitueze pe Calea din T, fiind nevoită să plătească o taxă de protecție numitului. Martorul a menționat că a încercat să se înțeleagă cu, dar acesta l-a amenințat, spunându-i că-i va arăta el cine este.

După acest incident, în momentul în care se afla la benzinăria din T, martorul a menționat că au apărut mai multe autoturisme, iar într-una din mașini se afla. -se la producerea unui scandal, martorul i-a cerut unei persoane care-l însoțea să aducă arme pentru a se apăra, iar la scurt timp după aceea, din acele autoturisme au coborât 15-16 indivizi, printre care și inculpații, și, izbucnind o încăierare în cursul căreia s-au folosit bâte, săbii, coase etc.

Pe de altă parte, raportându-se la împrejurările cauzei, instanța a apreciat că referitor la persoana inculpatului, lăsarea acestuia în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică.

Instanța a reținut că într-o societate democratică dreptul oricărei persoane la viață, integritate corporală, libertate și demnitate sunt valori fundamentale care trebuie protejate. În acest context, neluarea unor măsuri preventive față de anumite persoane, în condițiile în care există indicii cu privire la implicarea lor în mod repetat în încălcarea gravă a acestor drepturi prin care se exprimă personalitatea umană, ar justifica o sporire a neîncrederii opiniei publice în realizarea actului de justiție, consecință incompatibilă cu principiile unei societăți democratice.

Instanța a constatat că potrivit practicii Curții Europene a Drepturilor Omului (cauza Labita contra Italiei sau Neumeister contra Austria) detenția preventivă poate fi justificată atâta timp cât există indicii precise cu privire la un interes public real care, fără a fi adusă atingere prezumției de nevinovăție, are o pondere mai mare decât cea a regulii generale a cercetării în stare de libertate.

Or, în prezenta cauză, un asemenea interes este evident. Cu privire la persoana inculpatului există suficiente suspiciuni legate de implicarea sa în comiterea unor grave fapte de violență.

De asemenea, la dosar există suficiente indicii referitoare la faptul că la desfășurarea activităților presupus infracționale au participat și alte persoane, care trebuie identificate și audiate, iar lăsarea în libertate a inculpatului, ca și în cazul celorlalți inculpați, nu ar face altceva decât să îngreuneze actele de urmărire penală.

Sub acest aspect, instanța a luat în considerare declarația părții vătămate, care, la data de 19.03.2009, a menționat că după arestarea celorlalți 11 inculpați din acest dosar, a fost contactat de numitul, un apropiat al acestora, care i-a cerut să-și retragă declarațiile, în caz contrar fiind amenințat cu moartea. De asemenea, părții vătămate i-au fost oferiți bani pentru schimbarea declarațiilor, astfel că, în acest context, când se încearcă influențarea părților vătămate sau a martorilor, lăsarea în libertate a inculpatului apare ca fiind total inoportună.

Totodată, la dosarul de urmărire penală s-a putut constata că subzistă suficiente elemente care să conducă la concluzia că membrii grupului din care face parte și inculpatul, manifestă o atitudine vădită de indiferență la adresa autorităților, considerând că nu pot fi sancționați, iar legile nu le sunt aplicabile, o situație periculoasă și incompatibilă cu principiile unui stat de drept.

La luarea măsurii preventive împotriva inculpatului, instanța a avut în vedere și dispozițiile art.5 alin.3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauza Letellier contra Franței, admițând posibilitatea detenției preventive a unei persoane în vederea protejării ordinii publice, atunci când, prin gravitatea deosebită și prin reacția particulară a opiniei publice, o anumită infracțiune poate suscita o tulburare a acestei ordini publice.

Or, în prezenta cauză, fiind vorba de mai multe acțiuni de o violență deosebită, instanța a apreciat că lăsarea în libertate a inculpatului, prin gravitatea deosebită a activității acestuia și prin reacția opiniei publice referitoare la persoanele implicate în asemenea operațiuni, prin care se aduce o atingere gravă dreptului tuturor cetățenilor de a trăi într-un climat de liniște și siguranță, este susceptibilă de a conduce la o tulburare a ordinii publice, motiv pentru care s-a impus arestarea preventivă a inculpatului, măsura preventivă fiind o condiție a asigurării bunei desfășurări a procesului penal.

Pentru aceste considerente, în condițiile în care există suficiente indicii cu privire la săvârșirea de către inculpat a unor fapte prevăzute de legea penală și sancționate cu închisoarea mai mare de 4 ani, iar raportat la modalitatea de comitere a faptelor și la persoana acestuia, putându-se aprecia că lăsarea lui în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, în temeiul art.1491raportat C.P.P. la art.148 lit.f și C.P.P. cu aplicarea art.143 instanța C.P.P. a admis cererea formulată și a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o perioadă de 29 zile.

Împotriva sentinței penale nr.44/CC/3.04.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr- a declarat recurs, în termenul prevăzut de lege, inculpatul, recurs nemotivat în scris și înregistrat la Curtea de APEL TIMIȘOARA la data de 6.04.2009.

Analizând legalitatea și temeinicia sentinței penale recurate din prisma motivelor de recurs precum și din oficiu conform art.385/6 pr.pe. instanța de recurs apreciază că încheierea atacată este legală și temeinică, în deplină concordanță cu ansamblul probator administrat de organele de urmărire penală și care permit presupunerea rezonabilă că inculpatul a comis faptele cu privire la care s-a început urmărirea penală împotriva lui, respectiv infracțiunile de constituire, aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat, lipsire de libertate, șantaj, vătămare corporală, fapte prevăzute de art.7 al.1 din Legea 39/2003, art.189 al.1,2 și 5.penal, art.194 al.1 penal, art.182 al.1 penal cu aplicarea art. 33 lit.a penal.

Legiuitorul român prin intermediul normelor prevăzute în codul d e procedură penală a condiționat luarea unei măsuri preventive privative de libertate de îndeplinirea cumulativă a trei condiții de fond: să existe probe sau indicii temeinice privind săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală; fapta respectivă să fie sancționată de lege cu pedeapsa închisorii; să fie prezent cel puțin unul dintre temeiurile de arestare, expres și limitativ prevăzute de art.148 Cod procedură penală. Odată cu ratificarea de către România în 1994 Convenției Europene a Drepturilor Omului, la acestea s-a adăugat și condiția conformității dreptului intern cu exigențele art.5 paragraf 1 lit.c al Convenției, precum și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, dată în aplicarea acesteia.

Dispozițiile Convenției fac trimitere, în primul rând, în ceea ce privește luarea măsurii arestării preventive, la legislația națională, consacrând obligația de a fi respectate atât normele de fond, cât și cele de procedură prevăzute de către aceasta; dar, cu toate acestea, Curtea a subliniat că orice măsură preventivă trebuie să fie conformă cu scopul urmărit de art. 5 al Convenției, scop care constă în protejarea individului împotriva privărilor arbitrare de libertate. Astfel, se impune nu numai ca privarea de libertate să aibă loc cu respectarea dispozițiilor dreptului intern, ci, este necesar ca acesta din urmă să fie, la rândul său, în acord cu prevederile Convenției, inclusiv cu principiile generale pe care aceasta, deși nu le enunță expres, le conține în mod implicit.

Astfel, din dosarul de urmărire penală reiese că inculpatul, în data de 7 mai 2008 împreună cu ceilalți inculpați din dosar a aplicat mai multe lovituri cu bâte și săbii asupra părții vătămate pe care ulterior l-au sechestrat și condus la o terță persoană cu scopul de a fi plătiți cu suma de 2000 euro pentru a-i cruța viața victimei, iar în cursul lunii ianuarie 2008 împreună cu inculpații, și a participat la agresarea părții vătămate cu scopul de a-l determina pe acesta să achite taxa de protecție pentru concubina sa care practica prostituția pe teritoriul ales de el. Raportat la natura infracțiunii reținută în sarcina celor doi inculpați, pericolul social pe care îl reprezintă aceasta pentru ordinea publică, frecvența activității infracționale,instanța de recurs apreciază că se impune continuarea cercetărilor cu inculpații în stare privativă de libertate.

Astfel, în temeiul art. 38515alin. 1, pct.1, lit.b Cod procedură penală va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii penale nr. 44/CC/03.04.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.

În temeiul prevederilor art. 192 alin. 2 Cod procedură penală va obliga inculpatul recurent la plata sumei de 100 lei, cheltuieli judiciare către stat în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În temeiul art. 38515alin. 1, pct.1, lit.b Cod procedură penală respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii penale nr. 44/CC/03.04.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.

În temeiul prevederilor art. 192 alin. 2 Cod procedură penală obligă inculpatul recurent la plata sumei de 100 lei, cheltuieli judiciare către stat în recurs.

DEFINITIVĂ.

Pronunțată în ședință publică, azi 09 aprilie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

GREFIER,

Red. 10.04.2009

Tehnored.

2ex/15.04.2009

Prima inst. - Trib.

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR--06.04.2009

MINUTĂ DECIZIE PENALĂ NR.379 /

Ședința publică din data de 09.04.2009

În temeiul art. 38515alin. 1, pct.1, lit.b Cod procedură penală respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii penale nr. 44/CC/03.04.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.

În temeiul prevederilor art. 192 alin. 2 Cod procedură penală obligă inculpatul recurent la plata sumei de 100 lei, cheltuieli judiciare către stat în recurs.

DEFINITIVĂ.

Pronunțată în ședință publică, azi 09 aprilie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR-

CĂTRE,

DIRECȚIA DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI TERORISM

BIROUL TERITORIAL TIMIȘ

Vă restituim alăturat dosarul dumneavoastră nr.25/D/P/2008- 13 volume privind pe inculpații ,.

PREȘEDINTE SECȚIE,

- - GREFIER,

Tehnored. 10.04.2009

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR-

CĂTRE,

DIRECȚIA DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI TERORISM

BIROUL TERITORIAL TIMIȘ

Vă restituim alăturat dosarul dumneavoastră nr.25/D/P/2008- 13 volume privind pe inculpații ,.

PREȘEDINTE SECȚIE,

- - GREFIER,

Tehnored. 10.04.2009

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR-

CĂTRE,

DIRECȚIA DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI TERORISM

BIROUL TERITORIAL TIMIȘ

Vă restituim alăturat dosarul dumneavoastră nr.25/D/P/2008- 2 vol.(. XX- nenumerotat și vol. XII nenumerotat) privind pe inculpatul și vă facem cunoscut că prin decizia penală nr. 379/R din 09.04.2009, pronunțată de această instanță a fost respins recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii penale nr. 44/CC/03.04.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș, în dosar nr-

PREȘEDINTE SECȚIE,

- - GREFIER,

Tehnored. 15.04.2009

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR-

CĂTRE,

DIRECȚIA DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI TERORISM

BIROUL TERITORIAL TIMIȘ

Vă restituim alăturat dosarul dumneavoastră nr.25/D/P/2008- 2 vol.(. XX- nenumerotat și vol. XII nenumerotat) privind pe inculpatul și vă facem cunoscut că prin decizia penală nr. 379/R din 09.04.2009, pronunțată de această instanță a fost respins recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii penale nr. 44/CC/03.04.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș, în dosar nr-

PREȘEDINTE SECȚIE,

- - GREFIER,

Tehnored. 15.04.2009

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE:

Președinte:Ion Dincă
Judecători:Ion Dincă, Anca Nacu, Codrina Iosana

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Decizia 379/2009. Curtea de Apel Timisoara