Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 24/2010. Curtea de Apel Bacau

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE

DECIZIA PENALĂ nr. 24

Ședința publică din data de 14 ianuarie 2010

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Carmen Căliman vicepreședinte instanță

JUDECĂTORI: Carmen Căliman, Dumitru Pocovnicu Arin Alexandru

- -

GREFIER:

***********

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău - legal reprezentat de - - procuror

La ordine a venit spre soluționare recursul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL NEAMȚ, împotriva deciziei penale nr. 215/AP din data de 12 iunie 2009, pronunțată de TRIBUNALUL NEAMȚ în dosarul nr-.

Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimatul inculpat - asistat de apărător ales av., lipsă fiind intimatele părți civile.

Procedura de citare a fost legal îndeplinită

S-a expus referatul oral asupra cauzei, după care:

Instanța îi pune în vedere intimatului inculpat dispozițiile art.70 al.2 C.P.P. în sensul că are dreptul să dea declarație în fața instanței de control judiciar, dar că ceea ce declară poate fi folosit împotriva sa, precum și faptul că se poate prevala de dreptul la tăcere.

Intimatul inculpat precizează că își menține declarațiile date și nu înțelege să fie audiat de instanța de control judiciar.

Av. depune la dosar o copie a diplomei de onoare acordată inculpatului de Cancelaria, o caracterizare de la Ocolul Silvic N și o adeverință medicală, cu care face dovada lipsei de la termenul anterior.

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților pentru dezbateri.

Reprezentantul Ministerului Public - având cuvântul cu privire la recursul declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL NEAMȚ - solicită a se avea în vedere toate probatoriile administrate în cauză la urmărirea penală și la instanță, din care rezultă convingerea că inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată. De asemeni, solicită admiterea recursului, casarea celor două hotărâri pronunțate în cauză, reținerea cauzei spre rejudecare și condamnarea inculpatului pentru săvârșirea a trei infracțiuni de înșelăciune, aplicarea unei pedepse cu executare, a pedepsei accesorii și obligarea la cheltuieli judiciare către stat.

Av. - având cuvântul pentru intimatul inculpat - solicită respingerea recursului declarat de parchet și menținerea hotărârilor pronunțate de Judecătoria Tîrgu N și TRIBUNALUL NEAMȚ ca fiind legale și temeinice. Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL NEAMȚ susține că inculpatul a acționat cu intenție directă și a obținut din săvârșirea infracțiunilor un folos necuvenit, însă inculpatul nu a urmărit niciun moment să aibă vreun folos, el nu a făcut decât să înmâneze 2 CEC-uri ștampilate și semnate de soția sa, fără a fi trecută suma de bani, ca drept garanție pentru marfa recepționată, lucru practicat de toți comercianții și, de altfel, dovedit și prin adresele depuse la dosar, emise de către Ocolul Silvic. Mai arată că lucrurile sunt foarte clare, în sensul că inculpatul a întreținut și întreține în continuare relații de comerț cu părțile vătămate, că ceea ce s-a întâmplat a fost o sincopă în activitatea inculpatului și că a achitat prejudiciul.

În concluzie, făcând referire la actele în circumstanțiere depuse la termenul de azi, din care rezultă că este o persoană corectă, consideră că lipsește cu desăvârșire latura subiectivă a infracțiunii, respectiv intenția directă.

Intimatul inculpat - având cuvântul - lasă soluția la aprecierea instanței.

CURTEA

- deliberând -

Asupra recursului penal de față, Curtea constată următoarele:

Prin sentința penală nr.110 din 03.04.2008, pronunțată de Judecătoria Piatra Neamț, în temeiul art.334 Cod procedură penală, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor comise de inculpatul, în dauna părților vătămate Direcția Silvică N-Centrul de a Produselor Pădurii Târgu N și Ocolul Silvic Mănăstirea N, din art.215 alin.1,2 Cod penal, în art.215 alin.1,2 Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal.

Pentru săvârșirea a două infracțiuni de înșelăciune, prevăzute de art.215 alin.1,2 Cod penal, cu aplicarea art.74 lit.c, art.76 lit.c și art.37 lit.a Cod penal, și a unei infracțiuni de înșelăciune, prevăzută de art.215 alin.1,4 Cod penal, cu aplicarea art.74 lit.c și art.76 lit.c Cod penal, a fost condamnat inculpatul la 3 pedepse de câte 1 (un) an închisoare.

În baza art.33 lit.a, 34 lit.b Cod penal, s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 1 (un) an închisoare.

În baza art.83 Cod penal, s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 (un) an închisoare, aplicată prin sentința penală nr.881/23.06.2004, pronunțată de Judecătoria Piatra Neamț, care s-a cumulat cu pedeapsa rezultantă curentă, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art.71 alin.2 Cod penal, s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a,b Cod penal, pe durata executării pedepsei principale.

În baza art.14,346 Cod procedură penală și art.998 Cod civil, a fost obligat inculpatul să plătească despăgubiri următoarelor părți civile: Direcția Silvică N-Centrul de a Produselor Pădurii Târgu N suma de 17.707,67 lei și Com SRL Schia, județul S suma de 4009,70 lei.

În baza art.191 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul să plătească statului, suma de 150 lei, cheltuieli judiciare.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut în fapt că, numita în calitate de administrator al " ", i-a înmânat inculpatului, care era soțul său și îndeplinea funcția de recepționer în cadrul societății, fila cec BA -, pe care a semnat-o și ștampilat-

La datele de 17.04.2006, 20.04.2006 și 27.04.2006, Centrul de a Produselor Pădurii a livrat către " ", cherestea rășinoase în valoare de 5006,54 lei, întocmindu-se în acest sens facturi fiscale.

Pentru plata cantității totale de 21,081. cherestea, inculpatul, în calitate de delegat al " ", a predat părții vătămate fila cec menționată, cu termen de plată la data de 05.05.2006.

Ulterior, - contabila Centrului de a Produselor Pădurii, a completat fila cec și a introdus-o spre decontare, pentru a încasa contravaloarea cherestelei livrate către " ", cec care a fost refuzat la plată pentru lipsă totală de disponibil în cont.

În luna martie 2006, a semnat și ștampilat o altă filă cec, respectiv -, pe care i-a înmânat-o inculpatului, care a depus-o la Ocolul Silvic Mănăstirea

Ocolul Silvic Mănăstirea Nal ivrat către " ", material lemnos în valoare de 17730,67 lei, iar la data de 10.05.2006, reprezentanții părții vătămate au completat fila cec și au prezentat-o la bancă pentru decontare, însă a fost refuzată pentru lipsă parțială de disponibil în cont, fiind achitată doar suma de 23 lei.

Inculpatul a fost administrator și asociat unic la " " și " Team" Târgu N și asociat cu la " ".

În calitate de administrator al " ", inculpatul, i-a înmânat lui G - administrator al "Acord Com", fila cec BH -, în valoare de 40097.050 lei vechi. Gag irat această filă cec, care fusese completată integral de în favoarea " Com" S, pentru a achita în acest mod o parte din contravaloarea unei cantități de combustibil ridicată de la această societate pentru "Acord Com".

" Com" a introdus fila cec spre decontare la data de 28.10.2002, însă a fost refuzată la plată pentru lipsă disponibil în cont.

Gal uat legătura cu inculpatul și pentru stingerea debitului, acesta i-a înmânat fila cec BE -, emisă de " ", pe care a completat-o în totalitate și pe care a scris tot suma de 40.097.050 lei vechi.

Această filă cec a fost girată de tot în favoarea " Com" și a fost refuzată la plată la data de 21.11.2002, pentru lipsă de disponibil în cont.

Pentru stingerea debitului, inculpatul a completat și emis în numele " Team", două bilete la ordin, un bilet emis la data de 28.01.2003 pentru suma de 20.000.000 lei vechi și un bilet la ordin emis la data de 28.01.2003 pentru suma de 20.097.050 lei vechi, care de asemenea au fost refuzate la plată la data de 05.02.2003, pentru lipsă de disponibil în cont.

În baza situației de fapt reținute, inculpatul a fost condamnat și obligat la plata despăgubirilor civile, după cum s-a arătat mai sus.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul, care a invocat nelegalitatea hotărârii întrucât prima instanță a soluționat cauza în lipsa apărătorului ales, iar amânarea pronunțării pentru depunerea de concluzii scrise, nu înlătură această nulitate.

Prin decizia penală nr.110 din 03.04.2008, pronunțată de TRIBUNALUL NEAMȚ, în temeiul art.379 pct.2 lit.b Cod procedură penală, s-a admis apelul declarat de inculpatul, s-a desființat sentința apelată și s-a trimis cauza spre rejudecare la Judecătoria Târgu Neamț.

În rejudecare, cauza a fost înregistrată la Judecătoria Târgu Neamț sub nr-.

Prin sentința penală nr.354/27.11.2008, pronunțată de Judecătoria Târgu Neamț, în dosarul nr-, în baza art. 10 lit. d, art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, a fost achitat inculpatul, pentru săvârșirea a două infracțiuni de înșelăciune, prev. de art.215 alin. 1 și 2 Cod penal (părți civile Direcția Silvică P N - Centru de a Produselor Pădurii Tg.N și Ocolul Silvic Mănăstirea N) și a infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. 1,4 Cod penal (parte civilă " Com." ).

S-a constatat recuperat prejudiciul cauzat părților civile Direcția Silvică P N - Tg.N și Ocolul Silvic Mănăstirea

În baza art.346 alin.2 Cod procedură civilă, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 4009,70 lei către partea civilă " Com.", cu titlu de despăgubiri civile.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:

Examinând probele administrate în faza rejudecării, precum și în faza primei judecăți, astfel cum au fost menținute actele îndeplinite de tribunal, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:

Așa cum însuși inculpatul a recunoscut, a achiziționat marfă de la părțile civile, pentru care a remis acestora filele CEC menționate în actul de sesizare a instanței.

Susținerile inculpatului, precum că a lăsat aceste file ca garanție a plății mărfurilor achiziționate și nu ca instrumente de plată sunt confirmate de Ocolul Silvic Mănăstirea N, care prin adresa nr. 2242/05.11.2008 a învederat instanței că fila CEC BA - - a fost lăsată în garanție la contractele în derulare, și nu ca instrument de plată, că a desfășurat și în continuare activități comerciale cu SC " " SRL.

Martorii și, angajați ai Mănăstirea N au declarat că acest ocol silvic a desfășurat în mod constant activități comerciale cu inculpatul, înainte și după momentul introducerii la decontare a filei CEC, acest incident a fost unul singular și nu s-a mai repetat în timp, inculpatul este o persoană corectă în relațiile comerciale, însă probabil că la un moment dat firma sa a avut dificultăți financiare, acest aspect rezultând și din discuțiile pe care le-au purtat cu acesta.

De asemenea, martorii și au declarat că au lucrat la firma inculpatului, îl cunosc pe acesta ca fiind o persoană corectă, însă la un moment dat a avut dificultăți financiare, acesta fiind motivul neonorării unor plăți.

Faptul că inculpatul nu a avut intenția de a înșela rezultă și din împrejurarea că în continuare și în prezent acesta derulează afaceri comerciale cu Direcția Silvică N și Ocolul Silvic Mănăstirea N, așa cum acestea au precizat prin adresele atașate la dosarul cauzei.

Inculpatul a achitat prejudiciul cauzat celor două părți civile și și-a manifestat disponibilitatea de a despăgubi și pe partea civilă " Com", atunci când va reuși să ia legătura cu reprezentanții acesteia.

Infracțiunea de înșelăciune, sub aspectul laturii subiective, presupune intenția frauduloasă a autorului de a obține un folos material injust, intenție directă calificată prin scop, scop care lipsește în cauza dedusă judecății.

Faptul că inculpatul nu a acționat cu intenția directă de a induce în eroare pe părțile civile sau în scopul obținerii unui folos material injust și a fraudării intereselor creditorilor a rezultat din împrejurarea că inculpatul și cele două părți civile au continuat relațiile de afaceri până în prezent.

De altfel, părțile civile nu au arătat niciodată că ar fi fost înșelate sau induse în eroare de inculpat, ci au reclamat nerecuperarea c/val. mărfurilor achiziționate de acesta.

Lăsarea filelor CEC drept garanție este o practică des întâlnită în actele de comerț, o asemenea practică nu atrage însă răspunderea penală a autorului.

Oricum, din probele administrate în cauză nu a rezultat că inculpatul a acționat cu forma de vinovăție specifică infracțiunii de înșelăciune, în niciun moment al desfășurării activității pretins infracționale și nu și-a manifestat intenția frauduloasă de a păgubi părțile civile, prin emiterea filelor CEC semnate și ștampilate.

Reținând că faptelor le lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunilor de înșelăciune, respectiv, intenția, instanța de fond a dispus achitarea inculpatului pentru toate infracțiunile, și l-a obligat la plata despăgubirilor civile către " Com"

Împotriva sentinței a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Neamț, care a invocat nelegalitatea și netemeinicia hotărârii atacate, întrucât în mod eronat instanța de fond a constatat lipsa intenției directe a inculpatului în comiterea faptelor pentru care a fost trimis în judecată.

În acest sens, s-a susținut că filele cec și biletele la ordin au fost date părților civile ca instrumente de plată și nu ca garanție pentru efectuarea plăților.

O altă eroare strecurată de instanța de fond este aplicarea art.37 lit.a Cod penal, pentru toate cele trei infracțiuni reținute în sarcina inculpatului. Astfel, infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art.215 alin.1,4 Cod penal, săvârșită în dauna părții civile "", a fost comisă în cursul anului 2003, înainte de condamnarea definitivă a inculpatului, prin sentința penală nr.881/23.06.2004, astfel că pentru această infracțiune sunt aplicabile prevederile art.33 lit.a Cod penal.

De asemenea, cu toate că au fost reținute dispozițiile art.37 lit.a Cod penal, nu s-a mai făcut referire la niciuna din stările reținute în încadrarea juridică inițială.

Referitor la latura civilă a cauzei, a fost criticată hotărârea pentru că nu au fost acordate penalitățile de 0,3% pe zi la suma de 4009,70 lei, reprezentând despăgubirile civile la plata cărora a fost obligat inculpatul către " Com", iar acordarea parțială a despăgubirilor nu a fost motivată.

Pentru aceste motive, s-a solicitat admiterea apelului, în temeiul art.379 pct.2 lit.a Cod procedură penală, desființarea sentinței atacate și pronunțarea unei hotărâri temeinice și legale.

Prin decizia penală nr.215/AP din data de 12.06.2009, pronunțată de TRIBUNALUL NEAMȚ, în temeiul art.379 pct.1 lit.b Cod procedură penală, a fost respins ca nefondat, apelul declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL NEAMȚ.

Pentru a pronunța această decizie, Tribunalul a reținut următoarele:

Din probele existenta la dosarul cauzei, nu rezultă că inculpatul a acționat cu intenție directă de a induce în eroare cele trei părți vătămate, în scopul obținerii unui folos material injust pentru sine sau pentru altul, și prin aceasta a cauzat o pagubă posesorilor cecurilor.

În acest sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite, prin Decizia nr.IX din 24.10.2005, pronunțată în recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Casație și Justiție, în aplicarea dispozițiilor art.215 Cod penal, care stabilește următoarele:

1. Fapta de emitere a unui cec asupra unei instituții de credit sau asupra unei persoane, știind că pentru valorificarea lui nu există provizia sau acoperirea necesară, precum și fapta de a retrage, după emitere, provizia, în totul sau în parte, ori de a interzice trasului de a plăti înainte de expirarea termenului de prezentare, în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos material injust, dacă s-a produs o pagubă posesorului cecului, constituie infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art.215 alin.4 Cod penal.

2. Dacă beneficiarul cecului are cunoștință, în momentul emiterii, că nu există disponibilul necesar acoperirii acestuia la tras, fapta constituie infracțiunea prevăzută de art.84 alin.1 pct.2 din Legea nr.59/1934.

În speță, inculpatul nu a lăsat părților vătămate filele cec sau biletele la ordin, ca instrumente de plată, ci ca o garanție a efectuării plății mărfurilor achiziționate.

Astfel, prin adresa nr.2242 din 05.11.2008, partea vătămată Ocolul Silvic Mănăstirea N, a precizat că fila cec BA -, a fost lăsată de inculpat drept garanție la contractele în derulare și ca un instrument de plată, continuând desfășurarea de activități comerciale cu " "

Referitor la partea vătămată Direcția Silvică N - Centrul de a Produselor Pădurii Târgu N, se constată că inculpatul i-a dat acestei părți vătămate o filă cec, doar semnată și ștampilată de soția sa, în calitate de reprezentant al " ", filă cec pe care partea vătămată a primit-o fără obiecțiuni.

Or, cecurile emise în alb și primite de societățile comerciale, fără completarea mențiunilor corespunzătoare, nu constituie instrumente valabile de plată, ci doar garanții pentru efectuarea plăților.

În ceea ce privește partea vătămată " Com" Șcheia, se reține că inculpatul în calitate de administrator al SC SRL și " Team" și de asociat al " " - administrată de soția sa, nu a avut relații comerciale directe cu partea vătămată, care a introdus în bancă spre decontare titlurile de credit girate de G - administrator al "Acord Com".

Această din urmă societate cunoștea dificultățile financiare prin care treceau societățile administrate de inculpat și a acceptat derularea a două file cec și a două bilete la ordin, din luna octombrie 2002 și până în luna martie 2003, în vederea achitării aceleași sume de bani, de 4009,70 lei, pe care o datora " Com".

În aceste condiții, administratorul "Acord Com" știa că pentru valorificarea titlurilor de credit emise de inculpat în numele societăților menționate mai sus, nu exista provizia sau acoperirea necesară, dar a girat titlurile de credit primite de la inculpat, unei terțe persoane juridice, către care avea o datorie nestinsă.

În consecință, în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale nici uneia dintre infracțiunile de înșelăciune și în mod legal instanța de fond a dispus achitarea inculpatului.

Având în vedere că în temeiul art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.d Cod procedură penală, s-a dispus achitarea inculpatului pentru toate cele trei infracțiuni de înșelăciune, nu s-a impus aplicarea art.37 lit.a și art.33 lit.a Cod penal, situație în care susținerile procurorului că au fost aplicate eronat aceste articole și nu s-a observat că infracțiunea prevăzută de art.215 alin.1,4 Cod penal a fost comisă de inculpat, înainte de condamnarea definitivă prin sentința penală nr.881/2004, nu sunt întemeiate.

De asemenea, nici motivul de apel care se referă la latura civilă a cauzei nu este întemeiat, întrucât între inculpat și partea civilă " Com", nu s-a derulat nici un contract comercial, suma la plata căreia a fost obligat, fiind rezultatul girării titlurilor de credit către această societate de către administratorul "Acord Com", către care inculpatul avea obligații de plată, iar în această situație, acordarea penalităților de întârziere nu se justifică.

De altfel, " Com", nu a fost nemulțumită de modul de modul în care a fost soluționată latura civilă și nu a făcut apel.

În consecință, cauza a fost soluționată legal, atât cu privire la latura penală, cât și cu privire la latura civilă.

Împotriva acestei decizii, în termenul legal, a declarat recurs Pachetul de pe lângă TRIBUNALUL NEAMȚ, care a criticat hotărârile pronunțate pentru următoarele motive:

Ambele instanțe au reținut în mod eronat lipsa intenției directe a inculpatului în comiterea faptelor, pentru următoarele considerente:

- prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Neamț din 28 iunie 2008, inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune comise în dauna părților civile, astfel:

- depunerea, ca instrument de plată la datele de 17 aprilie 2006 și 27 aprilie 2006 de file CEC semnate și ștampilate de către - administrator al firmei " ", care au refuzate la plată pentru lipsa disponibilului în cont. Prin această faptă s-a creat părții civile Direcția Silvică P N un prejudiciu de 5.006,54 lei;

- depunerea, ca instrument de plată, în luna martie 2006 de file CEC semnate și ștampilate de către - administrator al firmei " ", care au fost refuzate la plată pentru lipsa disponibilului în cont. S-a creat astfel părții civile Ocolul Silvic Mănăstirea N un prejudiciu de 117.730,67 lei;

- depunerea, ca instrument de plată, la data de 28 ianuarie 2003 de bilete la ordin, emise de " TEAM" Târgu N în contravaloarea prejudiciului creat de " ", ambele firme administrate de către inculpat, care au fost refuzate la plată pentru lipsa disponibilului în cont. Prin această faptă s-a creat părții civile " COM" un prejudiciu de 4.097,5 lei.

Din probele administrate în faza de urmărire penală, cât și din declarațiile martorilor în fața instanței de judecată, rezultă fără nici o îndoială faptul că, instrumentele de plată au fost lăsate de către inculpat, ca atare și nu drept garanții de efectuare a plăților, care să conducă la scutirea sa de răspundere penală pentru înșelăciune, așa cum în mod eronat au reținut instanțele de fond și apel.

Analizând decizia penală recurată în raport de motivele de recurs invocate și examinând-o și din oficiu, în conformitate cu dispozițiile art.385/9 alin.3 Cod procedură penală, desigur pentru motivele de recurs prevăzute de acest text, Curtea constată că recursul urmează a fi respins pentru considerentele care vor fi prezentate.

Deoarece instanțele nu aveau un punct de vedere unitar în legătură cu încadrarea juridică a faptei de emitere a unui cec, fără acoperirea necesară, în cazul când situația este cunoscută și acceptată de beneficiar, precum și a faptei de emitere a cecului, fără acoperirea necesară, în scopul inducerii în eroare a beneficiarului, cu consecința păgubirii acestuia, Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia nr.IX din data de 24.10.2005, publicată în Monitorul Oficial al Românie nr. 123 din 9 februarie 2006, în soluționarea unui recurs în interesul legii, a statut că:

"În aplicarea dispozițiilor art. 215 din Codul penal, stabilesc:

Pentru a pronunța această decizie Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut următoarele:

Într-adevăr, prin art. 84 din Legea nr. 59/1934 au fost indicate faptele care constituie infracțiuni comise în legătură cu emiterea cecurilor, prevăzându-se, între altele, la alin. 1 pct. 2, că se pedepsește cu sancțiunea stabilită în acest text de lege "oricine emite un cec fără a avea la tras disponibil suficient, sau după ce a tras cecul și mai înainte de trecerea termenelor fixate pentru prezentare, dispune altfel în total sau în parte de disponibilul avut".

Este de observat că legiuitorul, referindu-se la faptele pe care le-a incriminat, a precizat că pedeapsa prevăzută în textul de lege menționat este aplicabilă "afară de cazul când faptul constituie un delict sancționat cu o pedeapsă mai mare, în care caz se aplică această pedeapsă".

Rezultă deci că prin însăși această lege specială a fost reafirmat principiul potrivit căruia incriminarea era determinată de dispoziția care prevedea pedeapsa cea mai grea, ceea ce corespundea și reglementării date în acea perioadă cumulului ideal de infracțiuni, preluată ulterior în art. 103 din Codul penal adoptat în anul 1936.

Ca urmare, față de incriminarea faptei la care se referă art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 59/1934 și prin art. 553 din Codul penal menționat, erau aplicabile aceste din urmă dispoziții, care prevedeau pedeapsa cea mai grea.

În actualul Cod penal, dându-se un nou cuprins articolului 215 prin Legea nr. 140/1996, s-a prevăzut, în alin. 4 al acestui articol, că "emiterea unui cec asupra unei instituții de credit sau unei persoane, știind că pentru valorificarea lui nu există provizia sau acoperirea necesară, precum și fapta de a retrage, după emitere, provizia, în totul sau în parte, ori de a interzice trasului de a plăti înainte de expirarea termenului de prezentare, în scopul arătat în alin. 1, dacă s-a pricinuit o pagubă posesorului cecului, se sancționează cu pedeapsa prevăzută în alin. 2".

În acest fel, legiuitorul a incriminat ca infracțiune de înșelăciune, prin actualul alin. 4 al art. 215 din Codul penal, atât fapta de emitere a unui cec asupra unei instituții de credit sau unei persoane, știind că pentru valorificarea lui nu există provizia sau acoperirea necesară, cât și fapta de a retrage, după emitere, provizia, în totul sau în parte, ori de a interzice trasului de a plăti înainte de expirarea termenului de prezentare, în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos material injust, dacă s-a produs o pagubă posesorului cecului.

Rezultă deci că prejudicierea beneficiarului cecului emis, prin săvârșirea oricăreia dintre faptele de inducere în eroare arătate mai sus, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul a unui folos material injust, constituie infracțiunea de înșelăciune prevăzută în art. 215 alin. 4 din Codul penal.

În cazul în care beneficiarul are cunoștință, în momentul emiterii, că nu există disponibilul necesar acoperirii cecului la tras, fapta nu mai poate constitui însă infracțiunea de înșelăciune prevăzută în art. 215 alin. 4 din Codul penal, deoarece îi lipsește un element constitutiv esențial, respectiv inducerea în eroare, condiție cerută fără echivoc prin alin. 1 al aceluiași articol.

Dar o atare faptă este susceptibilă de a fi încadrată în prevederile art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 59/1934, potrivit căruia săvârșește infracțiunea prevăzută în acest text de lege "oricine emite un cec fără a avea la tras disponibilul suficient, sau după ce a tras cecul și mai înainte de trecerea termenelor fixate pentru prezentare, dispune altfel, în total sau în parte de disponibilul avut".

În această privință este de reținut că prevederile art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 59/1934, nefiind abrogate prin Legea nr. 140/1996, ca urmare a introducerii alin. 4 în art. 215 din Codul penal, și nici prin dispoziții anterioare, nu pot fi considerate scoase din vigoare, ele producându-și efectele.

De aceea, ori de câte ori beneficiarul are cunoștință, în momentul emiterii, că nu există disponibilul necesar acoperirii cecului la tras, astfel că lipsește elementul constitutiv al inducerii în eroare cerut prin art. 215 alin. 1 din Codul penal, fapta constituie infracțiunea prevăzută în art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 59/1934, iar nu infracțiunea de înșelăciune prevăzută în art. 215 alin. 4 din Codul penal.

În conformitate cu dispozițiile art.414/2 alin.3 teza finală Cod procedură penală, "Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe."

Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că intimatul-inculpat nu a lăsat părților vătămate filele cec sau biletele la ordin, ca instrumente de plată, ci ca o garanție a efectuării plății mărfurilor achiziționate.

De altfel, prin adresa nr.2242 din 05.11.2008, partea vătămată Ocolul Silvic Mănăstirea N, a precizat că fila cec BA -, a precizat în mod expres că inculpatul a lăsat instrumentul de plată drept garanție la contractele în derulare, continuând desfășurarea de activități comerciale cu " "

Acest lucru rezultă și din adresa nr.90 din data de 12.01.2010 a intimatei-parte vătămată Ocolul Silvic N, fost Ocolul Silvic Mănăstirea, adresă în care se arată în mod expres că după incidentul cu acea filă CEC inculpatul a achitat în întregime suma datorată,"în continuare derulându-se relații de colaborare cu firma acestuia, dând dovadă de seriozitate și respectând contractele încheiate".

Rezultă deci cu certitudine că intimatul-inculpat nu a urmărit să ducă în eroare intimata - parte vătămată în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul a unui folos material injust.

Ori, cecurile emise în alb și primite de societățile comerciale, fără completarea mențiunilor corespunzătoare, nu constituie instrumente valabile de plată, ci doar garanții pentru efectuarea plăților.

În ceea ce privește partea vătămată " Com" Șcheia, se reține că inculpatul în calitate de administrator al " " și " Team" și de asociat al " " - administrată de soția sa, nu a avut relații comerciale directe cu partea vătămată, care a introdus în bancă spre decontare titlurile de credit girate de G - administrator al "Acord Com".

Inculpatul a achitat prejudiciul cauzat celor două părți civile.

De altfel, părțile civile nu au arătat niciodată că ar fi fost înșelate sau induse în eroare de inculpat, ci au reclamat nerecuperarea c/val. mărfurilor achiziționate de acesta.

Lăsarea filelor CEC drept garanție este o practică des întâlnită în actele de comerț, o asemenea practică nu atrage însă răspunderea penală a autorului.

Oricum, din probele administrate în cauză nu a rezultat că inculpatul a acționat cu forma de vinovăție specifică infracțiunii de înșelăciune, în niciun moment al desfășurării activității pretins infracționale și nu și-a manifestat intenția frauduloasă de a păgubi părțile vătămate, prin emiterea filelor CEC semnate și ștampilate.

În consecință, deoarece în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale nici uneia dintre infracțiunile de înșelăciune și având în vedere și soluția dată de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL NEAMȚ cu privire la infracțiunea prevăzută de Legea nr.59/1934, în mod legal instanța de fond a dispus achitarea inculpatului, soluția instanței de apel d e respingere a apelului ca nefondat fiind corectă.

Pentru toate aceste considerente, în temeiul art.385/15 alin.1 pct.1 lit.b Cod procedură penală, va fi respins ca nefondat recursul declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL NEAMȚ.

Se va constata că intimatul-inculpat a fost asistat de apărător ales.

Văzând și dispozițiile art.192 alin.3 Cod procedură penală;

Pentru aceste motive;

În numele legii;

DECID E:

În baza art.385/15 alin.1 pct.1 lit.b Cod procedură penală, respinge ca nefondat recursul declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL NEAMȚ împotriva deciziei penale nr.215/AP din data de 12.06.2009, pronunțată de TRIBUNALUL NEAMȚ în dosarul nr-.

Constată că intimatul-inculpat a fost asistat de apărător ales.

În temeiul art.192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14.01.2010.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Carmen Căliman, Dumitru Pocovnicu Arin Alexandru

GREFIER,

Red.sent.

Pronunțat dec.apel /.

Red.dec. recurs

Tehnored. - - 2 ex

25.01.2010

Președinte:Carmen Căliman
Judecători:Carmen Căliman, Dumitru Pocovnicu Arin Alexandru

Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 24/2010. Curtea de Apel Bacau

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 24/2010. Curtea de Apel Bacau