Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 415/2009. Curtea de Apel Bacau

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE

DECIZIA PENALĂ NR.415

Ședința publică din 11 iunie 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Bogdan Adrian

JUDECĂTOR 2: Ștefan Nimineț

JUDECĂTOR 3: Silviu Anti

GREFIER: ---

**********

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂUa fost reprezentat legal de - procuror.

Pe rol judecarea recursului declarat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr.209/A din data de 12.05.2009 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.

Dezbaterile în cauză s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod proc.penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul - inculpat, în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat, lipsă fiind celelalte părți.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Recurentul - inculpat arată că recursul vizează redozarea pedepsei.

Nemaifiind alte cereri, Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul pe dezbateri.

Apărătorul recurentului - inculpat, avocat, arată că inculpatul a declarat apel împotriva hotărârii instanței de fond, care a fost respins, inculpatul formulând recurs pentru același motiv - redozarea pedepsei. Precizează că recursul poate fi admis, pedeapsa poate fi redozată, reținându-se circumstanțe atenuante - a recunoscut infracțiunile, a fost de acord cu repararea prejudiciului și parțial prejudiciul a fost recuperat. Solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor anterioare și pe fond aplicarea unei pedepse orientată spre minimul special. Solicită plata onorariului pentru apărător din oficiu.

Reprezentantul Ministerului Public arată că pedeapsa este corect individualizată față de natura infracțiunii și antecedentele inculpatului. Pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat, deducerea arestului preventiv de la 12.05.2009 la zi și obligarea recurentului la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

Având ultimul cuvânt, recurentul - inculpat solicită reducerea pedepsei.

S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.

CURTEA

- deliberând -

Asupra recursului penal de față constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 166/ 09 martie 2009 a Judecătoriei Onești, pronunțată in dosar nr- s-a dispus următoarele:

În baza art. 211 al.1, 2 lit. b, c Cod penal cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal și art. 37 lit. b Cod penal prin schimbarea încadrării juridice din 2 infracțiuni prevăzute de art. 211 al.1, 2 lit. b, c Cod penal, 2 infracțiuni prevăzute de art. 211 al.1, 2 lit. c Cod penal ambele cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal și o infracțiune prevăzută de art. 211 al.1, 2 lit. b, c Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie a condamnat inculpatul zis "" sau " " fiul lui și, născut la data de 27.05.1983 în O, jud. B, CNP -, domiciliat în O, str. -.4,. E,. 194, jud. B, fără forme legale în O,- (), jud. B, studii 6 clase, fără ocupație, necăsătorit, fără copii minori, stagiul militar neîndeplinit, recidivist, aflat în Penitenciarul Bacău, arestat în prezenta cauză la pedeapsa de 7 (șapte) ani închisoare.

A interzis inculpatului exercițiul drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit. teza a II-a și lit. b Cod penal în condițiile art. 71 al.2 Cod penal.

În baza art. 350 al.1 Cod procedură penală a menținut măsura arestării preventive a inculpatului.

În baza art. 88 Cod penal a scăzut din durata pedepsei timpul reținerii și al arestării preventive de la 21.11.2008 ora 2351la zi.

În baza art. 14, 346 Cod procedură penală și art. 998 cod civil a obligat inculpatul să achite despăgubiri civile, după cum urmează: 530 lei părții civile, 550 lei părții civile, 500 lei părții civile -- și 500 lei către partea civilă.

A constat că partea vătămată - nu s- constituit parte civilă în procesul penal, prejudiciul fiind integral recuperat.

În baza art. 313 al. (1) din Legea nr. 95/2006 modificată prin G nr. 72/2006 a obligat inculpatul să achite Spitalului Municipal O despăgubiri în sumă de 45 lei, reprezentând cheltuieli ocazionate de îngrijirile acordate părții civile la serviciul urgență.

A constat că numitul nu s- constituit parte civilă în procesul penal.

În baza art. 118 al.1 lit. e Cod penal a confiscat de la inculpat suma de 100 lei.

În baza art. 189 Cod procedură penală a dispus plata din fondurile Ministerului Justiției către Biroul de Avocați Oas umei totale de 700 lei, reprezentând onorariile minime pentru apărătorii desemnați din oficiu: 400 lei pentru avocat în faza urmării penale, 100 lei pentru avocat și 200 lei pentru avocat în etapa cercetării judecătorești.

În baza art. 191 al. 1 Cod procedură penală a obligat inculpatul la 1300 lei cheltuieli judiciare către stat, incluzând suma de 26 lei - contravaloarea raportului de constatare medico-legală pe acte medicale ce urmează a fi virată în contul nr. --2 deschis la Trezoreria O pentru Spitalul Județean

Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:

1. În noaptea de 27/28.02.2008 inculpatul a fost găzduit de o cunoștință în O Cartierul 6 Martie unde a consumat băuturi alcoolice.

În jurul orei 730a ajuns în zona unei centrale termice situată între străzile T și unde a observat-o pe partea vătămată.

Inculpatul a luat hotărârea de a- sustrage poșeta părții vătămate și în realizarea acestei rezoluții infracționale a alergat după, a împins-o și i- smuls poșeta din mână.

Partea vătămată căzut, lovindu-se la arcadă, la iar ochelarii de vedere i s-au spart.

Inculpatul a părăsit în fugă locul faptei, și-a însușit suma de 70 lei după care a abandonat poșeta victimei lângă S.

a necesitat îngrijiri medicale la Serviciul de Urgențe al Spitalului Municipal O și obținut certificatul medico-legal nr. 120/A1/28 care atestă că a suferit leziuni corporale vindecabile în 14-15 zile de îngrijiri medicale.

Actul medical sus-invocat evidențiază că la 28.02.2008 a suferit un traumatism cranio-cerebral, echimoze faciale, escoriații frontal drept, superioară dreaptă, traumatism mână dreaptă, edentație post -traumatică, fractură corono - radiculară prin agresiune.

Fapta inculpatului este probată cu sesizarea părții vătămate (fila 12 dosar 557/P/2008); proces-verbal de cercetare la fața locului ( filele 13-19), declarația lui și certificatul medico-legal (filele 22-24) dovadă predare-primire bunuri (fila 27).

Inculpatul a recunoscut comiterea faptei, a descris modalitatea concretă în care deposedat victima de bunuri și a împins-o, nu înainte de a se asigura că zona era pustie - a se vedea fila 95 dosar nr. 557/P/2008 coroborată cu procesul-verbal de conducere în teren (filele 98-115); declarațiile martorilor asistenți, - ( filele 116-120 dosar urmărire penală - filele 45 dosar nr- și fila 65 din dosar nr-.

În etapa cercetării judecătorești a recunoscut că în dimineața zilei de 28.02.2008 i-a smuls poșeta lui susținând, însă, că nu a împins-o pe aceasta deși a venit din spate în mare viteză-fila 25 dosar.

. de violențe împotriva acestei părți vătămate este probată cu certificatul medico-legal nr. 120/A1/28-02-2008.

s-a constituit parte civilă în procesul-penal, solicitând despăgubiri civile în sumă totală de 550 lei iar inculpatul a achiesat fără rezerve la aceste pretenții - a se vedea filele: 22, 23 dosar urmărire penală, fila 47 dosar -, filele 25, 26 dosar -.

Spitalul Municipal O a solicitat despăgubiri în sumă de 45 lei - fila 46 dosar urmărire penală.

Fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 al.1, 2 lit.c Cod penal.

2.În dimineața aceleiași zile de 28-02-2008, în timp ce se deplasa pe - din O, spre spital, inculpatul s-a întâlnit cu partea vătămată - care se îndrepta spre Colegiul Național .

Ajungând în dreptul părții vătămate inculpatul a împins- apoi, când a căzut la pământ i- imobilizat picioarele și i-a sustras un telefon mobil din buzunarul gecii.

Telefonul marca SAMSUNG X 660 de culoare neagră a fost vândut, ulterior, unei persoane necunoscute din Tg. - Ocna pentru suma de 40 lei.

de cele întâmplate partea vătămată le- povestit colegilor de școală dar nu a sesizat lucrătorii de poliție.

La data de 21.04.2008 inculpatul a recunoscut, printre altele și fapta comisă în dauna lui - - a se vedea filele 93 și 95 verso din dosarul nr. 557/P/2008- coroborate cu recunoașterea din grup de pe fotografii, proces-verbal de conducere în teren - filele 77-87 din același dosar de urmărire penală și declarația martorei asistente -- fila 88 dosar 557/P/2008 și fila 64 dosar nr-.

În instanță inculpatul a susținut că nu a bruscat-o pe partea vătămată ci doar i- vârât mâna în buzunar, însușindu-și telefonul mobil.

Declarația lui - se coroborează, însă, cu declarațiile date de inculpat la 21.04.2008 dar și cu relatările victimei în prezența martorei .

- a solicitat a fi despăgubită de inculpat cu suma de 500 lei, reprezentând contravaloarea telefonului sustras și nerecuperat- fila 87 dosar instanță.

La termenul de judecată din data de 09.03.2009 inculpatul a achiesat în totalitate la pretențiile acestei părți-civile - fila 93 coroborată cu fila 25 dosar instanță.

Fapta inculpatului de a sustrage părții vătămate -, prin violență, în loc public, un telefon mobil în valoare de 500 lei întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie prevăzute de art. 211 al.1, 2 lit. c Cod penal.

3.În seara zilei de 10.03.2008, în jurul orei 2100, în timp ce se deplasa pe dintre străzile și din municipiul O partea vătămată -- a fost atacată de inculpat.

Acesta i-a introdus mâna în buzunarul gecii de unde i-a sustras un telefon mobil marca SONY ERICSSON. În același timp, a împins-o pe asfalt și i-a smuls geanta pe care o purta pe umărul drept.

S- îndepărtat, apoi, în grabă de victimă, și-a însușit din geantă suma de 50 lei aruncând, restul bunurilor la de gunoi.

Ulterior, inculpatul a înstrăinat telefonul apelând la B, zis și la --.

Raportul de constatare medico-legală nr./26/A2/14.04.2008 întocmit de Cabinetul Medico-Legal O concluzionează că partea vătămată a suferit leziuni, în zona frontală dreapta și a obrazului drept ce au necesitat 7-8 zile de îngrijiri medicale - fila 45 dosar nr.557/P/2008.

La data de 11.03.2008 -- a solicitat despăgubiri în sumă de 500 lei, însă la 24.04.2008, sub imperiul stării de teamă ea a refuzat să mai facă vreo declarație în dosarul nr.557/P/2008 - a se vedea filele 41 - 43 dosar.

Inculpatul și-a recunoscut fapta, a descris modalitatea concretă de sustragere a bunurilor, respectiv prin întrebuințarea violenței fizice și a fost de acord să despăgubească pe cu suma de 500 lei - fila 25 dosar instanță.

Fapta inculpatului este probată de asemenea, cu declarațiile date de acesta în etapa urmăririi penale dar și cu depozițiile martorilor -- și B - - filele 51,52 dosar urmărire penală nr.557/P/2008 și fila 88 dosar instanță.

Activitatea infracțională desfășurată de inculpat în seara zilei de 10.03.2008, în jurul orei 2100când, aflat într-un loc public, a întrebuințat violența pentru a-i sustrage lui un telefon mobil și suma de 50 lei întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art.211 al.1,2 lit. b,c Cod penal.

4. În seara zilei de 19.10.2008, în jurul orei 2120inculpatul se deplasa pe strada - - din municipiul El a observat că partea vătămată minora - vorbea la telefon.

În realizarea rezoluției de a-și însuși telefonul acesteia inculpatul a urmărit-o și a intrat după ea în scara blocului. Apoi, a imobilizat-o, apucând-o de păr, i-a astupat gura pentru ca victima să nu poată țipa și i-a sustras telefonul mobil aflat într-unul din buzunarele hainei.

În dimineața zilei de 20.10.2008 inculpatul s-a deplasat pe raza comunei Târgu unde a vândut telefonul lui pentru suma de 100 lei fără ca dobânditorul bunului să cunoască proveniența ilicită a acestuia.

Ulterior, telefonul, marca NOKIA a fost recuperat de lucrătorii de poliție de la cumpărător și restituit părții vătămate - - a se vedea filele 37,38 dosar nr.2701/P/2008 și fila 19 din dosarul nr.-.

Pe durata cercetării judecătorești partea vătămată minoră -, asistată de tatăl nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.

La rândul său, cumpărătorul de bună-credință a declarat în instanță că nu solicită obligarea inculpatului la plata sumei de 100 lei, deși acesta, nu i-a restituit contravaloarea telefonului - fila 63 dosar instanță.

Fapta inculpatului a fost probată cu: plângerea părții vătămate (filele 16,17 dosar nr.2701/P/2008), declarațiile inculpatului (filele 58-60 dosar nr.2701/P/2008 și fila 18 dosar instanță); proces-verbal de reconstituire și planșele fotografice aferente (filele 61-74 dosar nr.2701/P/2008).

Activitatea infracțională desfășurată de inculpatul în seara zilei de 19.10.2008, în jurul orei 2130, în timp ce se afla pe strada - - din O, i-a sustras părții vătămate -, prin violență, un telefon mobil în valoare de 400 lei întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art.211 al.1,2 lit. b și c Cod penal.

5. În seara zilei de 20.10.2008, în jurul orei 2230în timp ce se afla pe strada - din municipiul O, inculpatul a urmărit-o pe partea vătămată.

Într-o zonă mai întunecată a trântit-o la pământ pe și i-a smuls poșeta, după care a fugit, partea vătămată rămânând doar cu mânerele poșetei - a se vedea declarația părții vătămate de la fila 54 dosar 2701/P/2008.

Inculpatul și-a însușit suma de 530 lei și a aruncat celelalte bunuri, respectiv: cartea de identitate a părții vătămate, carnet de sănătate, brățări, etc.

În urma sesizării telefonice a părții vătămate lucrătorii de poliție au efectuat cercetare la fața locului (filele 39-47 dosar urmărire penală) și reconstituire din data de 22.11.2008.

Audiat în instanță în data de 12.01.2009 inculpatul a recunoscut că a sustras poșeta părții vătămate, însă negat că ar fi folosit violența pentru aod eposeda de bunuri (fila 18 dosar).

Martora a declarat că în noaptea de 20.10.2008, după ora 2200s-a întors acasă nora ei,. Aceasta i-a relatat că un i-a sustras poșeta, martora observând că partea vătămată era zgâriată pe față - fila 21 dosar cercetare judecătorească.

a pretins despăgubiri civile în sumă de 530 lei la care inculpatul a achiesat.

Fapta inculpatului care, în seara zilei de 20.10.2008, după ora 2200, într-un loc public, prin întrebuințare de violențe, a sustras poșeta părții civile, păgubind-o pe aceasta cu suma de 530 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art.211 al.1,2 lit. b și c Cod penal.

Prin rechizitoriile nr.557/P/2008 și 2701/P/2008 inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea a 2 infracțiuni de tâlhărie prevăzute de art.211 al.1, 2 lit. c Cod penal în dauna părților vătămate, - și a 3 infracțiuni de tâlhărie prevăzute de art.211 al.1,2 lit.b,c Cod penal împotriva părților vătămate --, - și.

Toate cele 5 infracțiuni de tâlhărie au fost comise de același inculpat, cu vinovăție, în intervalul de timp cuprins între 28.02.2008 și 20.10.2008, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale.

În cauză s-a aplicat, prin urmare, prevederile art.41 al.2 Cod penal ce reglementează unitatea infracțiunii continuate.

Corecta încadrare juridică a activității infracționale desfășurate de în intervalul sus-menționat este așadar, cea prevăzută de art.211 al.1,2 lit. b,c Cod penal cu aplicarea dispozițiilor art. 41 al.2 Cod penal pentru care s-a dispus condamnarea acestuia.

Împotriva acestei sentințe, declarat apel, în termen legal, inculpatul,fără a -și motiva cererea de apel însă, oral, în instanță, personal și prin apărătorul din oficiu au solicitat redozarea pedepsei aplicate.

Tribunalul, analizând hotărârea atacată cu privire la motivul invocat, a considerat că apelul este nefondat, pentru următoarele considerente:

Tribunalul a reținut că, pe baza unor probe concludente, judicios administrate si temeinic apreciate, instanța de fond a reținut corect situația de fapt și a făcut o încadrare juridică legală a faptelor, apelantul inculpat fiind trimis în judecată și condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prevăzute de. 211 al.1, 2 lit. b, c Cod penal cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal și art. 37 lit. b Cod penal și s- reținut că în ziua de 28.02.2008, prin folosirea violenței, inculpatul a deposedat de bunuri pe părțile vătămate, -, iar în ziua de 10.03.2008 pe partea vătămată -- iar în nopțile de 19.10.2008 și 20.10.2008, prin violență, inculpatul a sustras de la părțile vătămate - și un telefon mobil și o poșetă conținând și alte bunuri.

În art. 72 Cod penal se arată că, la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

În aceste condiții, în ceea ce privește pedeapsa aplicată pentru infracțiunea dedusa judecății tribunalul a considerat că, având în vedere împrejurările comiterii faptelor, gravitatea acestora,care a constat sustragerea de bunuri, prin violență și cauzarea de suferințe și leziuni părților vătămate, faptele comise de apelant au un grad sporit de pericol social și trebuie sancționate ca atare.

De asemenea, prima instanță a avut în vedere și starea de recidivă post - executorie în care a fost săvârșită fapta, respectiv a celei prevăzute de art. 37 lit cod penal, pedeapsa aplicată fiind la limita minimă prevăzută de lege, astfel că aceasta a fost corect individualizată și nu s-a impus reducerea acesteia. A fost avută în vedere și fișa de cazier a inculpatului apelant din care rezultă că acesta a fost condamnat anterior pentru o faptă de furt calificat, a săvârșit o nouă faptă de furt, însă de această dată prin folosirea violenței astfel că acesta nu a dat dovezi temeinice de îndreptare.

Față de aceste considerente, Tribunalul a considerat că instanța de fond a făcut o apreciere temeinică a dispozițiile art. 72 CP, aplicând inculpatului o pedeapsă care își atinge scopul, așa cum este definit în dispozițiile art. 52 CP și care stipulează că pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului, scopul pedepsei fiind prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni astfel că nu se impune reducerea cuantumului așa cum s-a solicitat de apelant.

Pentru aceste considerente prin decizia penală nr. 209/A din 12.05.2009 pronunțata de Tribunalul Bacăus -a dispus, în baza art. 379 pct.1 lit.b C.P.P. respingerea ca nefondat apelului formulat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 166/9.03.2009 a Judecătoriei Onești pronunțată în dosarul nr-;

În baza art. 350.C.P.P. a fost menținută starea de arest inculpatului apelant;

În baza art. 88.C.P.P. s-a dedus în continuare detenția apelantului de la 9.03.2009 la zi;

Onorariu avocat oficiu în sumă de 200 lei a fost suportat din fondul

În baza art. 192 al. 2.C.P.P. a fost obligat apelantul la 260 lei cheltuieli judiciare către stat în care s-a inclus și onorar avocat oficiu.

Împotriva deciziei penale mai sus menționate a declarat recurs în termen legal inculpatul fără a arăta în scris criticile aduse hotărârii recurate.

Oral în fața instanței de recurs recurentul-inculpat prin apărătorul desemnat din oficiu, a reiterat criticile arătate în fața instanței de apel, considerând că pedeapsa aplicată acestuia este prea severă în raport de pericolul social concret al faptelor comise și de persoana sa, solicitând reducerea acesteia.

Analizând decizia penală recurată, din oficiu în limitele cazurilor de casare prev. de art.385/9 al.3 Cpp, Curtea constată că recursul inculpatului este nefondat urmând a fi respinse ca atare, pentru considerentele ce se vor înfățișa în continuare.

Reducerea pedepsei aplicate recurentului inculpat, astfel cum a solicitat acesta, nu poate fi admisă.

La alegerea pedepsei, prima instanță a avut în vedere criteriile generale de individualizare indicate de art.72 Cp, respectiv gradul de pericol social deosebit de ridicat al faptelor săvârșite, numărul acestora, împrejurările în care au fost comise, urmările produse, limitele speciale de pedeapsă și starea de recidivă postexecutorie în care se află inculpatul, care demonstrează perseverență infracțională și implicit o periculozitate sporită a acestuia.

Curtea apreciază că inculpatul a beneficiat de un tratament sancționator moderat, fiindu-i aplicată o pedeapsă orientată spre minimul special prevăzut de textul incriminator, proporțională cu gradul concret de pericol social al faptelor săvârșite.

În aceste condiții, sinceritatea inculpatului manifestată în cursul procesului penal, nu poate să conducă la reducerea pedepsei aplicate acestuia.

Pentru aceste considerente constatând că hotărârea instanței de apel este legală și temeinică, nefiind incident nici unul din cazurile de casare prev. de art.385/9 Cpp, Curtea în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b pr. pen. va respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul inculpat.

În baza art. 385/17 al.4 cu referire la art. 383 al.2 Cpp va deduce arestarea preventivă a inculpatului de la 12.05.2009 la zi.

Văzând și dispozițiile art.189, 192 alin.2 Cpp

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baza art 385/15 pct.1 lit. b Cod procedură penală respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul,aflat în Penitenciarul Spital Tg.Ocna împotriva deciziei penale nr.209/A din 12.05.2009 pronunțată de Tribunalul Bacău în dos-.

În baza art. 385/17 al.4 cu referire la art. 383 al.2 Cpp deduce arestarea preventivă a inculpatului de la 12.05.2009 la zi.

În baza art. 189 Cod procedură penală, dispune plata din fondurile a onorariului av. oficiu în suma de 200 lei, către Baroul Bacău.

În baza art. 192 al.2 Cod procedură penală obligă recurentul inculpat să plătească statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, în care s-a inclus și onorariul apărătorului desemnat din oficiu.

Definitivă

Pronunțată în ședință publică azi 11.06.2009 în prezența recurentului arestat.

Președinte, Judecători,

GREFIER

- -

Red.sent.pen.

Red. / Gh.

Red.

Tehnored.

Ex.2

17.06.2009

Președinte:Bogdan Adrian
Judecători:Bogdan Adrian, Ștefan Nimineț, Silviu Anti

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 415/2009. Curtea de Apel Bacau