Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 775/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 775
Ședința publică din data de 2.11.2009
PREȘEDINTE: Ștefan Fieraru
JUDECĂTORI: Ștefan Fieraru, Vasile Mărăcineanu Mihai Viorel
- -
GREFIER -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul, fiul lui și C, ns. la data de 12.10.1974, deținut în Penitenciarul Ploiești, împotriva deciziei penale nr. 178 din data de 11.08.2009, pronunțată de Tribunalul Buzău și a sentinței penale nr. 561 din data de 18.06.2009, pronunțată de Judecătoria Buzău, prin care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie, prev. și ped. de art. 211 al.1 cu aplic. art. 37 lit.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul - inculpat, aflat în stare de arest, personal și asistat de avocat, apărător desemnat din oficiu din Baroul Prahova, lipsă fiind intimata - parte vătămată.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Avocat, având cuvântul pentru inculpatul arestat după ce în prealabil a luat legătura cu acesta arată că nu mai are alte cereri de formulat sau excepții de invocat.
Reprezentantul Parchetului având cuvântul arată că, nu mai are alte cereri de formulat sau excepții de invocat apreciind cauza în stare de judecată.
Curtea ia act că nu mai sunt alte cereri de formulat sau excepții de invocat și față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților.
Avocat, având cuvântul pentru inculpatul, arată că acesta a fost condamnat la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie, pedeapsă pe care o consideră excesiv de mare față de împrejurarea că prejudiciul cauzat prin infracțiune este mic, a fost acoperit, partea vătămată nu s-a constituit parte civilă, a recunoscut și regretat fapta comisă, are o de numai 11 ani în întreținerea sa și care este foarte grav bolnavă și numai nevoia de bani la determinat să comită această faptă.
Solicită instanței admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri și redozarea pedepsei în sensul reducerii acesteia spre minimul special prevăzut de lege.
Reprezentantul Parchetului având cuvânt, pune concluzii de respingerea recursului declarat de inculpat ca fiind nefondat și menținerea hotărârilor atacate întrucât sunt legale și temeinice în mod corect fiind individualizată pedeapsa aplicată acestuia, față de modalitatea comiterii faptei dar și antecedentele penale ale recurentului care a mai comis anterior același gen de infracțiuni.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că regretă fapta comisă, este recidivist însă trebuie judecat pentru infracțiunea de tâlhărie nu pentru ceea ce a făcut în trecut.
Precizează că a comis fapta pe fondul unei crize financiare, nu a gândit ceea ce face, într-adevăr fapta este gravă însă, este singurul întreținător al familiei, soția sa este șomeră iar posibilitățile materiale sunt reduse.
Solicită instanței redozarea pedepsei în sensul reducerii acesteia.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin sentința penală nr. 561 din 18.06.2009 pronunțată de Judecătoria Buzău, inculpatul, fiul lui și C, ns. la 12.10.1974, în mun. B, cu același domiciliu,-, -.3,.2,.50, în prezent deținut în Penitenciarul Ploiești, studii superioare, căsătorit, are un copil minor, recidivist, a fost condamnat la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prev. de art. 211 al.1 cu aplic. art. 37 lit.b - faptă din 13.03.2009, parte vătămată.
În baza art. 71 i s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin.1 lit.a teza a-II-a și lit.b de la data rămânerii definitive a hotărârii și până la terminarea executării pedepsei.
Conform art. 350 pr.penală s-a menținut starea de arest a inculpatului iar în baza art. 88 s-a computat din pedeapsă reținerea și arestarea preventivă a acestuia de la 8.04.2009 la zi.
S-a luat față de inculpat măsura de siguranță prev. de art. 116, în sensul că i s-a interzis acestuia de a se afla în mun. B pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei.
Soluționând și latura civilă a cauzei instanța a luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă și procedând conform art. 118 lit.e s-au confiscat de la inculpat sumele de 265 lei și respectiv 20 euro, bani obținuți în urma comiterii infracțiunii.
Totodată, în baza art. 118 alin.5, a mai fost confiscată de la inculpat suma de 80 lei întrucât cumpărătorul de bună credință nu s-a constituit parte civilă.
În fine, inculpatul a fost obligat la 400 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța o atare sentință instanța de fond a reținut pe baza probelor administrate în cauză că la data de 13.03.2009 inculpatul, s-a deplasat pe raza mun. B cu intenția de a comite fapte penale și în jurul orelor 13,45 întâlnind-o pe partea vătămată, care încerca să descuie ușa blocului în care locuia, cu cartela, a intrat în vorba cu aceasta.
După deschiderea ușii cei doi au intrat în scara blocului, partea vătămată s-a oprit la cutiile poștale, iar inculpatul a mers la lift, a așteptat-o, permițându-i acesteia să urce.
În timp ce partea vătămată pășea în lift inculpatul i-a smuls geanta, a împins-o în lift după care a fugit.
În continuare, inculpatul s-a urcat în autoturismul său marca Opel Astra, cu nr. de înmatriculare B-- și a plecat din mun. B făcând o primă oprire în orașul P, unde a verificat geanta sustrasă.
În interiorul genții inculpatul a găsit trei telefoane mobile, suma de 265 lei și 20 euro, bunuri pe care le-a păstrat după care a aruncat geanta.
Prejudiciul cauzat părții vătămate a fost stabilit la suma de 2.000 lei și aceasta nu s-a constituit parte civilă.
Un telefon mobil a fost vândut martorului, cu suma de 80 lei, unul marca Nokia 3500 a fost vândut fratelui său tot contra sumei de 80 lei iar cel de al treilea telefon marca Nokia 6300 a fost vândut soției sale cu suma de 350 lei.
Vinovăția inculpatului a fost reținută de prima instanță pe baza declarației părții vătămate, procesele verbale de cercetare, declarațiile martorilor și coroborate cu declarațiile de recunoaștere ale inculpatului.
Împotriva sentinței a declarat apel inculpatul, criticând-o ca fiind netemeinică pe considerentul că pedeapsa aplicată este prea aspră, solicitând reducerea acesteia.
Tribunalul Buzău, prin decizia penală nr. 178 din 11.08.2009, a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul, apreciind că prima instanță a dat o interpretare corespunzătoare criteriilor prev.de art. 72, în sensul că pedeapsa de 5 ani închisoare care de altfel reprezintă limita minimă prevăzută de textul de lege, a fost just individualizată, ținând seama de gravitatea faptei, de modul și condițiile în care a fost comisă, precum și de persoana făptuitorului care este recidivist.
Ca atare, s-a concluzionat că nu se impune reducerea pedepsei așa cum s-a solicitat.
Decizia a fost atacată cu recurs în termen legal de către inculpatul, care a reiterat aceeași critică, arătând că pedeapsa de 5 ani închisoare este excesivă față de împrejurarea că prejudiciul cauzat este modic, partea vătămată nu s-a constituit parte civilă, a recunoscut și regretat fapta comisă, este căsătorit și are în întreținere un copil de 11 ani.
S-a solicitat admiterea recursului, casarea în parte a hotărârilor anterioare și reducerea pedepsei.
Curtea, verificând hotărârea atacată conform art. 385/14 pr.penală, pe baza actelor și lucrărilor dosarului, în raport de critica invocată și în limita cazurilor de casare prev. de art. 385/9 pr.penală, constată că recursul declarat de inculpatul este nefondat.
Instanțele anterioare au reținut o corectă situație de fapt așa cum a fost expusă pe larg mai înainte, corespunde probelor administrate în cauză, vinovăția inculpatului a fost pe deplin dovedită și în mod legal s-a dispus condamnarea inculpatului.
Încadrarea juridică a faptei este de asemenea corespunzătoare, aspecte față de care nu s-au formulat critici.
Inculpatul a criticat hotărârile anterioare sub aspectul individualizării pedepsei pe care a apreciat-o ca fiind excesivă în raport de poziția sa procesuală, în sensul că, a recunoscut și regretat fapta, este căsătorit și are în întreținere un copil minor, solicitând reindividualizarea pedepsei.
Critica este neîntemeiată.
Fapta de tâlhărie prev. de art. 211 al.1, reținută în sarcina inculpatului este sancționată de lege cu închisoarea în limitele de la 3 la 18 ani.
Din fișa de cazier judiciar și din copiile unor hotărâri de condamnare aflate la dosar, rezultă că acesta a mai fost condamnat anterior la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru fapte asemănătoare de tâlhărie, prin sentința penală nr. 562 din 14.11.2002 a Tribunalului Constanța și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 69/2003 a Curții de Apel Constanța ( arestat la 28.08.2002 și liberat condiționat la 25.01.2005 având un rest de 579 zile închisoare).
Față de împrejurarea că inculpatul este recidivist și anterior a mai fost condamnat pentru o faptă similară, Curtea apreciază că nu se justifică o nouă reindividualizare a pedepsei și reducerea acesteia așa cum s-a solicitat.
Pedeapsa astfel cum a fost stabilită corespunde unei juste individualizări în sensul disp. art. 72 și este în măsură să-și atingă scopul preventiv educativ prev. de art. 52
În consecință, hotărârile pronunțate în cauză sunt legale și temeinice sub toate aspectele motiv pentru care recursul declarat de inculpatul se privește ca fiind nefondat și va fi respins în consecință, conform art. 385/15 pct.1 lit.b pr.penală.
Întrucât, inculpatul este arestat preventiv în cauza de față, urmează ca în baza art. 383 alin.2 pr.penală comb. cu art. 88 să se compute detenția acestuia de la 8.04.2009 la zi.
Văzând și disp. art. 192 al.2 pr.penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, fiul lui și C, născut la data de 12.10.1974, deținut în Penitenciarul Ploiești, împotriva deciziei penale nr.178 din 11.08.2009 pronunțată de Tribunalul Buzău și sentinței penale nr.561/18.06.2009 a Judecătoriei Buzău.
detenția preventivă a inculpatului, de la 8 aprilie 2009, la zi.
Obligă recurentul la 300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 200 lei reprezintă onorariu apărător din oficiu, ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților în contul Baroului de Avocați
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 02 noiembrie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Ștefan Fieraru, Vasile Mărăcineanu Mihai Viorel
Fiind în concediu medical,
prezenta se semnează de,
președintele instanței,
Grefier,
Red.
Tehnored.
4 ex./30.11.2009
nr- Judecătoria Buzău
nr- Tribunalul Buzău
G
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr. 3113/2006
Președinte:Ștefan FieraruJudecători:Ștefan Fieraru, Vasile Mărăcineanu Mihai Viorel
