Traficul de influență (art.257 cod penal). Decizia 25/2010. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 25/A/2010
Ședința publică din data de 25 februarie 2010
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Vasile Goja JUDECĂTOR 2: Maria Boer
JUDECĂTOR: - -
GREFIER: - --
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiției - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Cluj, reprezentat prin PROCUROR:
Pe rol fiind pronunțarea hotărârii în cauza penală privind apelurile declarate de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiției - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Cluj și inculpații, și - împotriva sentinței penale nr.571/A/2009 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Maramureș, inculpații fiind trimiși în judecată prin rechizitoriul Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiției - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Cluj - pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență prev. de art.257 penal rap.la art.6 din Legea nr.78/2000 cu apl.art.41 alin.2 penal și cu apl.art.37 lit.a penal, în ceea ce-i privește pe inculpații și și cu apl.art.37 lit.b penal privind inculpatul.
La apelul nominal făcut în cauză, se constată lipsa inculpaților, și.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea ședinței publice din data de 11 februarie 2010, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA
Prin rechizitoriul nr. 109/P/2008 din data de 18.12.2008 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Cluj au fost trimiși în judecată inculpații, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 257 Cod penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 37 lit. a Cod penal;, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 257 Cod penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 37 lit. a Cod penal și, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 257 Cod penal raportat la art. 6 din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 37 lit. b Cod penal.
Prin actul de sesizare a instanței s-a reținut că inculpatul, deținut în Penitenciarul Baia Mare în executarea unei pedepse de 3 ani închisoare, a continuat să țină legătura cu inculpatul și inculpata părinții concubinei sale care se aflau în libertate, plănuind să comită infracțiuni.
În cursul lunii august, martorul a fost transferat din Penitenciarul Poarta Albă în Penitenciarul Baia Mare, unde a fost repartizat în aceeași cameră de deținere cu inculpatul. În contextul unor relații mai apropiate dintre cei doi, inculpatul i-a cerut martorului suma de 3000 Euro, afirmând că prin intermediul unor persoane aflate în libertate, poate lua legătura cu funcționarii din cadrul administrației Penitenciarului Baia Mare pentru a-i determina pe aceștia să îl repartizeze pe martor la un sector de muncă și să execute pedeapsa în regim semideschis. Inculpatul i-a cerut martorului să trimită suma de bani menționată inculpatei, susținând că aceasta a intervenit la funcționarii din cadrul penitenciarului.
În consecință, martorul l-a contactat pe martorul, iar acesta din urmă a luat legătura telefonic cu inculpata, care i-a spus să trimită banii pe numele fiicei sale, prin mandat on-line la Oficiul poștal nr. 2 din B M, fiind astfel expediată suma de 14.000 RON, la data de 19.08.2008.
Întrucât cererea de a fi repartizat la muncă îi fusese aprobată, martorul a dobândit încredere în inculpatul și i s-a plâns acestuia că îi este teamă că la momentul când va fi discutată situația sa în comisia de liberări condiționate, va fi amânată liberarea sa, din cauză că avusese o abatere disciplinară în perioada încarcerării în Penitenciarul Poarta Albă.
În acest context, inculpatul i-a promis martorului că îl va ajuta, tot prin intermediul inculpaților și, pretinzându-i în schimb suma de 5000 Euro.
De asemenea, inculpatul i-a cerut martorului datele de identitate, spunându-i că inculpata urmează să formuleze o acțiune civilă fictivă împotriva acestuia, pentru a împiedica transferarea sa în alt penitenciar. Datele au fost comunicate inculpatei, care a formulat o acțiune civilă împotriva martorului, cauza fiind înregistrată pe rolul Judecătoriei Baia Mare sub nr-.
Astfel, la datele de 27.08.2008 și 29.08.2008, prin intermediul martorului, au fost trimise prin mandat on-line sumele de 6000 RON și 12.000 RON, prima sumă fiind ridicată de inculpatul, iar cea de-a doua de.
Ulterior, inculpatul i-a mai cerut martorului suma de 3000 Euro, spunându-i că au apărut unele probleme în ceea ce privește liberarea sa condiționată și că este nevoie să se intervină pe lângă judecătorii din cadrul Judecătoriei Baia Mare pentru a admite propunerea comisiei penitenciarului.
Deși martorul i-a promis inculpatului că îi va da și suma de bani menționată, a amânat predarea acestei sume, context în care inculpatul a exercitat presiuni asupra lui, constând în amenințări și agresiuni fizice. Inculpatul le-a comunicat coinculpaților numărul telefonului la care putea fi apelat martorul, iar aceștia l-au sunat în mod repetat cerându-i banii și amenințându-l că vor interveni pe lângă judecători să respingă propunerea de liberare condiționată, iar apoi pe lângă procurori să declare recurs.
Ulterior, după ce propunerea de liberare condiționată a martorului a fost admisă, inculpații și au continuat să-l amenințe pe acesta că îl vor aștepta la poarta penitenciarului și că nu îl vor lăsa să plece din oraș până când nu le plătește suma promisă.
În acest context, martorul l-a contactat pe martorul și i-a cerut să sesizeze organele de urmărire penală, iar la data de 21.10.2008 s-a desfășurat o acțiune de prindere în flagrant delict, inculpata fiind surprinsă când primea de la martor suma de 1650 Euro, reprezentând o plată parțială din suma pretinsă.
În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele probe: denunțul și declarațiile denunțătorului (vol. I, 2-4, 127-133); declarațiile deținutului (vol. I, 134-142); declarațiile martorilor -, -, -, -, (vol. I, 144-161); proces-verbal de constatare a infracțiunii flagrante (vol. I, 111-115); planșă fotografică cu imaginile înregistrate cu ocazia desfășurării acțiunii de prindere în flagrant (vol. 120-126); planșă fotografică cu bancnotele ce au format obiectul sumei de 1650 euro, remisă inculpatei (vol. I 114-119); suportul optic cuprinzând înregistrările audio-video ambientale realizate cu ocazia prinderii în flagrant (Anexă); actele de redare a convorbirilor interceptate în mediul ambiental, purtate între denunțătorul și inculpata, interceptări realizate în baza Ordonanței nr. 278/21.10.2008 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș (vol. II, 6-20); proces verbal de restituire a sumei de 1650 euro denunțătorului (vol. I 116); proces verbal de percheziție domiciliară efectuată în baza Autorizației de percheziție nr. 12/21.10.2008 a Tribunalului Maramureș (vol. II, 93-122)suportul optic cuprinzând imaginile de la efectuarea percheziției domiciliare (Anexă); înscrisul cuprinzând datele deținutului, găsit la reședința inculpaților și (vol. II, 122); anexă cuprinzând un număr de 81 de cereri de chemare în judecată, întocmite de către deținuții din Penitenciarul Baia Mare, găsite la reședința inculpaților (Anexă); două formulare de cereri de chemare în judecată găsite la reședința inculpaților (vol. II, 124-125); anexă cuprinzând alte obiecte (telefon mobil, cartele telefonice reîncărcabile, contracte de împrumut, bonuri fiscale) ridicate de la domiciliul inculpaților cu ocazia efectuării percheziției (Anexă); înscrisurile aflate la dosarul cauzei nr- ale Judecătoriei Baia Mare (vol. II, 127-140); înscrisurile relevante din dosarul de penitenciar al deținutului (vol. II, 141-175); notele convorbirilor telefonice purtate de către inculpatul de la numărul de telefon - și respectiv -, interceptate în baza Ordonanței nr. 109/P/21.10.2008 și a nr. 104/2008 și 105/2008 ale Tribunalului Maramureș (vol. II, 21-92); suporturile optice pe care sunt fixate convorbirile telefonice ale inculpatului interceptate în mod legal (Anexă); actele întocmite de către angajații Inspectoratului de Poliție al Județului M cu ocazia efectuării unei percheziții corporale și a camerei de arest în care se afla inculpata (vol. II, 176-192); anexă cuprinzând un telefon mobil deținut ilegal de către inculpata în arestul Inspectoratului de Poliție al Județului M (Anexă); raportul de constatare tehnico-științifică de natură toxicologică asupra alimentelor introduse în mod ilegal în Arestul Inspectoratului de Poliție al Județului M și destinat inculpatei (vol. II, 193-195); declarațiile făptuitorilor, și (vol. I, 165-179); declarațiile inculpatei (vol. I, 55-65); declarațiile inculpatului (vol. I, 85-90); declarațiile inculpatului (vol. I, 103-110); procese verbale de prezentare a materialului de urmărire penală inculpaților (vol. II 203-205).
Prin încheierile penale nr. 608/22.10.2008, nr. 681/20.11.2008 și nr. 708/28.11.2008 ale Tribunalului Maramureșs -a dispus arestarea preventivă a inculpaților, și, măsurile fiind menținute ulterior și pe parcursul cercetării judecătorești în condițiile art. 3002Cod procedură penală.
De asemenea, prin ordonanța nr. 109/P/05.11.2008 a DNA - Serviciul Teritorial Cluja fost instituită măsura asiguratorie a sechestrului, până la concurența sumei de 32.000 RON, asupra autoturismelor marca Renault cu nr. de identificare G- și marca Ford cu nr. de identificare, aparținând inculpatei ( 187 dosar vol. I), iar suma de 1650 Euro a fost restituită martorului ( 116 dosar urmărire penală vol. I).
În cadrul cercetării judecătorești, instanța a procedat la audierea inculpaților, și, precum și a martorilor, și, declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosar ( 174, 231, 232, 233, 234, 354, 355, 404 vol. I și 51, 52, 53 vol. II).
Martorii și, deși au fost prezenți la termenul de judecată din data de 09.06.2009, nu s-au mai prezentat ulterior, din procesul-verbal privind modul de îndeplinire a mandatelor de aducere emise de instanță rezultând că sunt plecați în străinătate și nu se cunoaște adresa la care locuiesc.
În consecință, constatând imposibilitatea audierii nemijlocite a martorilor și la termenul de judecată din data de 20.10.2009, în temeiul art. 327 alin. 3 Cod procedură penală, instanța a dispus citirea depozițiilor date de aceștia în faza de urmărire penală.
Prin sentința penală nr. 571/02.11.2009, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr-, în temeiul art. 257.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. și art. 37 lit. a pen. a fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la data de 29.12.1968 în Târgu L, jud. M, recidivist, CNP -, domiciliat în B M,-/30, jud. M în prezent aflat în Penitenciarul Gherla, la 4 ani închisoare, pt. săvârșirea infracțiunii de trafic de influență.
În temeiul art. 39 alin. 1 și 2.pen. raportat la art. 34 lit. b pen. a fost contopită pedeapsa stabilită prin prezenta sentință cu restul de 829 de zile rămas neexecutat din pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1133/07.06.2006 a Judecătoriei Baia Mare, definitivă prin decizia penală nr. 771/20.12.2007 a Curții de APEL CLUJ, fiind aplicată inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare.
A fost dedusă din pedeapsa aplicată inculpatului partea de pedeapsă executată, de la data de 21.10.2008 și până la data de 28.11.2008.
În temeiul art. 88.pen. s-a scăzut din durata pedepsei aplicate inculpatului perioada arestării preventive a acestuia, de la data de 28.11.2008, la zi.
În temeiul art. 257.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. și art. 37 lit. b pen. a fost condamnat inculpatul, fiul lui și născut la data de 30.08.1960 în comuna, județ M, domiciliat în B M,- A/5 și în B M,- D, jud. M, recidivist, CNP -, în prezent aflat în Penitenciarul Gherla la 3 ani închisoare, pt. săvârșirea infracțiunii de trafic de influență.
În temeiul art. 88.pen. s-a scăzut din durata pedepsei aplicate inculpatului perioada reținerii și arestării preventive a acestuia, de la data de 19.11.2008, la zi.
În temeiul art. 257.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. și art. 37 lit. a pen. a fost condamnată inculpata, fiica lui și, născută la data de 28.04.1962 în B M, domiciliată în B M,-/5, jud. M, recidivistă, CNP -, în prezent aflată în Penitenciarul Gherla, la 3 ani închisoare, pt. săvârșirea infracțiunii de trafic de influență.
În temeiul art. 83.pen. a fost revocată suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1133/07.06.2006 a Judecătoriei Baia Mare, definitivă prin decizia penală nr. 771/20.12.2007 a Curții de APEL CLUJ, care a fost adăugată la cea stabilită prin prezenta sentință, inculpata urmând să execute pedeapsa de 5 ani închisoare.
În temeiul art. 88.pen. s-a scăzut din durata pedepsei aplicate inculpatei perioada reținerii și arestării preventive a acesteia, de la data de 21.10.2008, la zi.
În temeiul art. 71.pen. le-a fost interzis inculpaților dreptul prevăzut de art. 64 lit. a teza a II-a pen.
În temeiul art. 350 alin. 1.pr.pen. a fost menținută măsura arestării preventive a inculpaților, și.
În temeiul art. 61alin. 4 din Legea nr. 78/2000, au fost obligați inculpații, în solidar, să restituie făptuitorului, domiciliat în C,- F, - 4,. 24, jud. C, suma de 32.000 RON.
În temeiul art. 353.pr.pen. a fost menținută măsura asiguratorie a sechestrului, instituită prin Ordonanța nr. 109/P/05.11.2008 a - Serviciul Teritorial Cluj.
În temeiul art. 913alin. 3 și 7.pr.pen. s-a dispus păstrarea la grefa instanței, în plic sigilat, a bunurilor cuprinse în mapa nr. 1 și înregistrate în Registrul mijloacelor de probă la poziția nr. 29/2008, până la soluționarea definitivă a cauzei, când se vor arhiva odată cu dosarul.
În temeiul art. 109.pr.pen. s-a dispus păstrarea obiectelor și înscrisurilor cuprinse în mapele nr. 2 și 3 și înregistrate în Registrul mijloacelor de probă la poziția nr. 29/2008, până la soluționarea definitivă a cauzei.
În temeiul art. 191 alin. 2.pr.pen. au fost obligați inculpații la plata către stat a câte 3500 RON fiecare, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de acesta, din care, în cazul inculpatului, suma de 300 RON - onorariul apărătorului din oficiu plătit din fondurile Ministerului Justiției către d-na av..
Analizând ansamblul probator administrat în cauză, instanța a reținut următoarele:
Inculpatul este deținut în executarea unei pedepse de 3 ani închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 215 alin. 1 Cod penal, prin sentința penală nr. 1133/07.06.2006 a Judecătoriei Baia Mare, definitivă prin decizia penală nr. 771/20.12.2007 a Curții de APEL CLUJ, iar în cursul anului 2008 acesta se afla încarcerat în Penitenciarul Baia Mare ( 101 dosar urmărire penală vol. I).
Potrivit adresei nr. D/18243/20.02.2009 a Penitenciarului Baia Mare, martorul, deținut la rândul său în executarea unei pedepse privative de libertate, a fost transferat din Penitenciarul Poarta Albă în Penitenciarul Baia Mare la data de 15.08.2008, fiind repartizat în aceeași cameră de deținere cu inculpatul ( 115).
Din declarația martorului, coroborată cu declarațiile martorilor și, deținuți în Penitenciarul Baia Mare, a rezultat că între martor și inculpatul s-au stabilit relații de prietenie, acesta din urmă ajutându-l pe martor cu pachete cu alimente și țigări și chiar i-a procurat un telefon mobil de la martorul ( 134 dosar vol. I și 354, 355).
În acest context, potrivit susținerilor martorului, acesta i-a spus inculpatului că ar vrea să fie repartizat la muncă pentru a compensa zilele de închisoare pe care le avea de executat din pedeapsă și a beneficia de regimul semideschis de executare ( 134 dosar urmărire penală vol. I).
Inculpatul i-a spus martorului că îl poate ajuta și că printr-o persoană aflată în stare de libertate, poate interveni la funcționarii din cadrul administrației Penitenciarului Baia Mare. După câteva zile, inculpatul i-a comunicat martorului că a rezolvat problema și că acesta va fi repartizat la muncă, însă i-a cerut suma de 3000 euro, afirmând că ar exista dificultăți la nivelul conducerii penitenciarului, din cauza timpului scurt dintre sosirea martorului în Penitenciarul Baia Mare și repartizarea sa la muncă ( 134 și 137 dosar urmărire penală vol. I).
În același context, inculpatul i-a spus martorului că a rezolvat repartizarea sa la muncă prin intermediul a două persoane, inculpata și martora. Potrivit susținerilor martorului, inculpatul i-a dat la telefon o persoană de sex feminin, care i-a spus că trebuie să trimită suma de 120 milioane RON, prin mandat on-line pe numele " " și că problema repartizării sale la muncă în penitenciar a fost rezolvată ( 138 vol. I dosar urmărire penală).
Martorul, folosindu-se de telefonul pe care îl deținea nelegal în penitenciar, l-a contactat pe martorul și i-a cerut să îi împrumute suma de 120 milioane ROL ( 134 verso vol. I dosar urmărire penală).
Din declarația martorului a rezultat că martorul i-a cerut să trimită suma menționată prin mandat on-line pe numele unei persoane din B M, respectiv "" și acesta s-a conformat, trimițându-l pe fiul său, martorul - să expedieze banii ( 147, 148 vol I dosar urmărire penală).
Potrivit facturii seria - nr. - emisă de Poșta Română, C, la data de 19.08.2008, martorul a expediat prin mandat on-line, pe numele martorei, suma de 14.000 RON (140 milioane ROL) (3 vol. II dosar urmărire penală).
Martora a arătat că inculpatul i-a cerut să se prezinte la Oficiul Poștal nr. 2 din B M și să ridice suma de bani pe care ar fi trebuit să o trimită o persoană din C, fără a-i da însă alte detalii ( 165 vol. I dosar urmărire penală). Prin declarația dată în cadrul cercetării judecătorești, martora și-a reiterat aceste susțineri, precizând că banii pe care i-a ridicat de la poștă, i-a dat unei persoane numită "", față de care inculpatul avea o datorie de 8.000 Euro ( 233).
Potrivit adresei nr. D/18243/20.02.2009, martorul a fost selecționat și repartizat la muncă prin procesul-verbal al comisiei de resort din cadrul Penitenciarului Baia Mare, la data de 26.08.2008 ( 115, 154).
În raport de aceste aspecte, instanța a reținut că susținerile martorului privind faptul că inculpatul i-a cerut suma de 3.000 Euro pentru a-l ajuta să fie repartizat la muncă, afirmând că prin intermediul inculpatei poate influența decizia funcționarilor membri în comisia de resort din Penitenciarul Baia Mare, sunt confirmate prin declarațiile martorilor menționați, precum și prin înscrisurile depuse la dosar.
Astfel, rezultă cu certitudine că suma de bani menționată a fost pretinsă și primită anterior repartizării martorului la muncă, aceasta fiind expediată la data de 19.08.2008, iar repartizarea la muncă având loc la data de 26.08.2008.
De asemenea, apare ca fiind certă împrejurarea că inculpatul i-a promis martorului că, în schimbul sumei de 3.000 Euro, îl va ajuta să fie repartizat la muncă, în contextul în care acesta din urmă i-a cerut martorului să trimită banii pe numele martorei. De altfel, din declarația martorului a rezultat că într-o discuție telefonică avută cu martorul (fiul lui ), acesta i-a spus că avea o "datorie față de o doamnă din B M, care l-a ajutat la penitenciar să-l scoată la muncă" ( 129 verso vol. I dosar urmărire penală).
Implicarea directă a inculpatei este evidențiată atât de acest aspect, cât și de menționarea explicită de către inculpatul a faptului că aceasta urma să intervină pe lângă funcționarii din cadrul Penitenciarului Baia Mare, într-o discuție avută cu martorul ( 137 verso vol. I dosar urmărire penală).
Ulterior acestui moment, între martorul și inculpatul a avut loc o discuție, prin care primul îi spunea inculpatului că este posibil să nu fie liberat condiționat, întrucât avusese o abatere disciplinară în Penitenciarul Poarta Albă.
Potrivit susținerilor martorului, inculpatul i-a spus că îl poate ajuta, cerându-i în schimb suma de 5.000 Euro și i-a dat să vorbească la telefon cu inculpata, care s-a recomandat " ", aceasta afirmând că îl poate ajuta sau, din contră, să fie amânată cu 6 luni liberarea sa condiționată ( 138 vol. I dosar urmărire penală).
Inculpatul i-a cerut martorului să își scrie datele de identitate pe un bilețel, spunându-i că urmează ca inculpata să introducă o acțiune civilă fictivă, împotriva sa pentru a împiedica un eventual transfer în alt penitenciar. Martorul s-a conformat, iar bilețelul a fost transmis inculpatei, aceasta formulând o cerere de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Judecătoriei Baia Mare sub nr- ( 123 vol. II dosar urmărire penală).
Potrivit înscrisurilor cuprinse în dosarul nr- al Judecătoriei Baia Mare, inculpata, în calitate de reclamant, l-a chemat în judecată pe martorul, în calitate de pârât, pentru recuperarea unei sume de 7.000 Euro reprezentând un împrumut, fiind achitată și taxa judiciară de timbru în cuantum de 1491 RON. Ulterior, la data de 22.09.2008, "reclamanta" și-a retras acțiunea, întrucât a primit suma datorată ( 129-134 vol. II dosar urmărire penală).
Martorul, conformându-se cererii inculpatului, l-a contactat din nou pe martorul și i-a cerut să îi trimită suma menționată, fapt realizat tot prin intermediul fiului său, martorul ( 135, 144).
Potrivit facturilor seria - nr. - și seria - nr. -, la data de 29.08.2008 a fost expediată suma de 12.000 RON, pe numele martorei, iar la data de 27.08.2008, suma de 6.000 RON, pe numele inculpatului ( 2,4 vol. II dosar urmărire penală).
Din declarația martorului a rezultat că după trimiterea acestor sume de bani a fost sunat de o femeie care s-a prezentat cu numele de "" din B M și care i-a cerut explicații de ce nu a trimis toți banii, acesta dându-i asigurări că va expedia întreaga sumă ( 147 vol. I dosar urmărire penală și 231).
Potrivit declarației martorului, înainte ca situația sa să fie discutată în comisia de liberări condiționate din cadrul Penitenciarului Baia Mare, acesta i-a spus inculpatului că îi mai dă 3000 Euro "numai să fie totul bine", propunere pe care inculpatul a acceptat- ( 135 vol. I dosar urmărire penală).
Ulterior, la data de 08.10.2008, Comisia de resort din cadrul Penitenciarului Baia Marea formulat propunerea de liberare condiționată a martorului și a înaintat-o Judecătoriei Baia Mare, context în care inculpatul i-a cerut martorului suma de 3000 Euro pe care acesta i-a oferit-o anterior.
Întrucât martorul a amânat predarea banilor, iar inculpatul a fost transferat la Penitenciarul Gherla, inculpata l-a sunat pe și i-a spus că totul este rezolvat și să îi trimită banii promiși, pentru că în caz contrar, va interveni pe lângă magistrații din cadrul Judecătoriei Baia Mare pentru a nu admite propunerea de liberare condiționată ( 135 vol. I dosar urmărire penală).
Potrivit susținerilor martorului, inculpata a dat telefon la unul dintre deținuții cu care acesta era în cameră și i-a spus martorului că dacă nu îi dă suma de 3000 Euro "o să-i facă probleme la instanță" ( 141 vol. I dosar urmărire penală).
Deși la data de 16.10.2008 a fost admisă propunerea de liberare condiționată, inculpata a continuat să îl contacteze telefonic pe martorul, cerându-i insistent suma de 3000 Euro și afirmând că în cazul în care nu îi va da acești bani va interveni la procurori pentru a declara recurs împotriva sentinței prin care s-a dispus liberarea și l-a amenințat că nu va putea părăsi orașul ( 141 vol. I dosar urmărire penală).
Susținerile martorului privind pretinderea acestei sume de către inculpata sunt confirmate prin declarațiile martorilor și, ambii fiind contactați telefonic de inculpata.
Martorul a arătat că a fost contactat inițial de soția lui, care i-a spus că acesta are probleme în penitenciar și apoi, a discutat cu martorul, care i-a spus că a trimis suma de 42.000 RON unei femei pe nume "" din B M și că îi mai datorează suma de 12.000 RON. Martorul a susținut de asemenea că a fost contactat telefonic de inculpata, care i-a spus că ea este persoana care trebuie să primească banii și au stabilit să se întâlnească în B M, la restaurantul "" ( 130 vol. I dosar urmărire penală).
Martorul, în urma discuțiilor avute cu martorul și a sesizat organele de urmărire penală, iar la data de 21.10.2008 a fost organizată o acțiune de prindere în flagrant delict a inculpatei.
Astfel, la data de 21.10.2008, martorul a fost liberat din Penitenciarul Baia Mare și a fost așteptat la ieșire de inculpata și inculpatul, care i-au cerut să le dea suma de bani pretinsă. Întrucât martorul le-a spus să îl contacteze pe martorul, inculpata, însoțită de martorul s-a deplasat la restaurantul "", unde, în urma organizării flagrantului, a fost surprinsă primind de la, suma de 1650 Euro, marcați cu substanță fluorescentă cu inscripția "21.10.2008. de influență. " ( 114 vol. I dosar urmărire penală).
Ulterior, în urma percheziției domiciliare efectuate la domiciliul inculpaților și, au fost descoperite înscrisul cuprinzând datele de identitate ale martorului și care a servit la introducerea acțiunii civile ce a format obiectul dosarului nr- al Judecătoriei Baia Mare, precum și un nr. de 81 de cereri de chemare în judecată formulate de persoane deținute în Penitenciarul Baia Mare și care urmau a fi adresate instanței ( 109 vol. II dosar urmărire penală).
În ceea ce privește contribuția efectivă a inculpaților la comiterea faptelor descrise, instanța a reținut următoarele:
Din probele administrate în cauză a rezultat că inculpatul, în mod direct, i-a pretins sumele de 3000 Euro și 5000 Euro martorului, afirmând că, prin intermediul inculpatei poate interveni pe lângă funcționarii din cadrul comisiei de repartizare la muncă și respectiv a celei de propuneri pentru liberare condiționată din Penitenciarul Baia Mare, pentru a determina repartizarea la muncă și ulterior liberarea martorului. Același inculpat a acceptat promisiunea martorului de a-i da suma de 3000 Euro pentru a interveni, prin intermediul inculpatei, pe lângă judecătorii din cadrul Judecătoriei Baia Mare pentru a fi admisă propunerea de liberare condiționată și ulterior, pe lângă procurorii din cadrul parchetului, pentru a nu declara recurs împotriva hotărârii instanței.
Inculpata, în urma unei înțelegeri exprese cu inculpatul, a discutat telefonic cu martorul, comunicându-i acestuia că în schimbul sumelor de bani pretinse de coinculpat, va interveni pe lângă funcționarii din cadrul Penitenciarului Baia Mare și pe lângă magistrații din cadrul instanțelor și parchetelor din municipiul B M, în vederea repartizării la muncă și apoi, a liberării condiționate a martorului. Aceeași inculpată a contactat în mod direct martorii și, de la care a pretins și respectiv a primit sume de bani în schimbul cărora a pretins față de martorul că va interveni pe lângă funcționari și magistrați pentru a-i determina să facă acte ce intrau în atribuțiile de serviciu ale acestora.
Inculpatul, soțul inculpatei, a contribuit în mod direct la săvârșirea faptelor expuse mai sus, primind de la martorul suma de 6000 RON și cu privire la care avea cunoștință că reprezenta plata făcută în schimbul promisiunilor făcute de inculpatul și inculpata că vor interveni pe lângă funcționari și magistrați pentru a-i determina să facă acte ce intrau în atribuțiile lor de serviciu. Același inculpat, împreună cu inculpata, l-au așteptat pe martorul la ieșirea din penitenciar, pretinzându-i plata sumei de 3000 Euro, acceptată de inculpatul pentru a interveni pe lângă judecătorii din cadrul Judecătoriei Baia Mare în vederea admiterii propunerii de liberare condiționată a martorului.
Implicarea inculpatului în activitățile desfășurate de coinculpați și cunoașterea de către acesta a tuturor detaliilor și împrejurărilor comiterii faptelor este relevată și de procesele verbale de transcriere a convorbirilor telefonice interceptate în cauză.
Astfel, în convorbirea telefonică efectuată la data de 22.10.2008 la orele 2035, în ziua următoare celei a realizării flagrantului, inculpatul discută cu o persoană de sex feminin rămasă neidentificată și o instruiește pe aceasta să-i transmită inculpatului să declare că "l-a fraierit" pe martorul, că "nu i-a aranjat la pantofi să meargă, nu i-a aranjat să iasă" și că "nu are relații cu nimeni" ( 49 vol. II dosar urmărire penală). Aceste detalii demonstrează fără dubiu că inculpatul avea cunoștință de toate aspectele care vizau activitățile desfășurate de inculpații și, fiind confirmate și de eforturile depuse ulterior de același inculpat în vederea împiedicării aflării adevărului.
Relevant este de asemenea, că la data de 22.10.2008, ora 1156, într-o convorbire telefonică cu o persoană de sex feminin rămasă neidentificată, inculpatul dă instrucțiuni să fie amenințat martorul, deținut în aceeași cameră cu inculpatul și martorul, pentru a nu declara adevărul ( 48 vol. II dosar urmărire penală).
Inculpații nu au recunoscut săvârșirea faptelor de care sunt acuzați, prezentând succesiv mai multe variante prin care justificau primirea sumelor de bani de la martorul.
Prin declarația olografă din data de 21.10.2008, inculpata a susținut că îl cunoștea pe martorul din anul 2004, de la care a cumpărat materiale de construcții în valoare de 15.000 Euro și, întrucât a aflat că martorul este în Penitenciarul Baia Mare, a formulat o cerere de chemare în judecată a acestuia pentru a-și recupera suma de bani plătită ( 57 vol. I dosar urmărire penală).
Această variantă a fost susținută și de inculpatul, prin declarația din data de 21.10.2008, în prezența apărătorului său ( 85 vol. I dosar urmărire penală). Ulterior, la data de 10.11.2008, inculpatul a revenit asupra afirmațiilor anterioare în sensul că îl cunoștea pe martorul de aproximativ 2 ani și a susținut că nu cunoaște nimic despre legăturile dintre acesta și soția sa, inculpata sau inculpatul ( 88 vol. I dosar urmărire penală).
Inculpatul, prin declarația din data de 27.10.2008, a susținut că în realitate, martorul s-a oferit să îi plătească datoria de 8.000 Euro pe care o avea față de o femeie pe nume "", drept mulțumire pentru sprijinul pe care i l-a acordat prin intermediul inculpatei, în sensul formulării acțiunii civile fictive pentru a nu fi transferat în alt penitenciar ( 104 vol. I dosar urmărire penală). Inculpatul a mai susținut că l-a ajutat pe martor procurându-i diverse bunuri și țigări, astfel încât acesta a ajuns să-i datoreze suma de 3.000 Euro, pe care a refuzat însă să îi plătească ( 106 vol. I dosar urmărire penală).
Ulterior, prin declarația din data de 27.11.2008, inculpatul a revenit asupra afirmațiilor anterioare, susținând că a avut un conflict cu părinții concubinei sale, inculpații și, iar martorul l-a ajutat să se răzbune, formulând un denunț mincinos împotriva acestora ( 108 vol. I dosar urmărire penală).
În cadrul cercetării judecătorești, inculpatul a susținut că sumele de bani pretinse martorului reprezentau contravaloarea unui autoturism pe care ar fi trebuit să i-l procure acestuia din străinătate ( 67).
Inculpații și au susținut că nu știau ce reprezintă sumele de bani trimise de acea persoană din C, ci doar au răspuns cererii lui de a le ridica și, în cazul inculpatei, de a formula o acțiune civilă fictivă la Judecătoria Baia Mare ( 69, 71).
Martorii, și, toți deținuți, iar unii în aceeași cameră în penitenciar cu inculpatul și martorul, au susținut în fața instanței că știau că inculpatul urma să îi vândă martorului un autoturism de lux și că aceștia s-au certat din cauza unor sume de bani ( 354, 355 vol. I și 51-54 vol. II).
Instanța a înlăturat însă susținerile cuprinse în declarațiile acestor martori, ca nesincere, având în vedere contradicțiile flagrante față de declarațiile date de aceeași martori în faza de urmărire penală, dar și eforturile constante făcute de inculpați pentru denaturarea adevărului, în unele cazuri aceștia reușind să ia legătura prin intermediul altor persoane, cu martorii deținuți în penitenciar.
Instanța a avut în vedere totodată faptul că susținerile inculpatului și ale martorilor sus menționați sunt infirmate prin declarațiile martorilor și. Astfel, deși martorul a afirmat în fața instanței că la plecarea din B M, i-a spus că ar fi cumpărat un autoturism de lux de la inculpatul, ulterior a revenit și a recunoscut că martorul i-a spus că inculpații și i-au cerut banii pentru a fi liberat condiționat și că a plătit în total suma de 420 milioane ROL ( 175). Aceste aspecte sunt confirmate și de martorul, care se afla în același autoturism cu care se realiza deplasarea martorului menționat și a martorului, ultimul afirmând că i s-au cerut bani pentru a fi scos la muncă în penitenciar și că aceștia trebuiau plătiți unei femei pe nume "" ( 404).
Având în vedere că în declarațiile date în cursul urmăririi penale, nici unul dintre martorii audiați în cauză nu a făcut afirmații în legătură cu tranzacția vreunui autoturism între inculpatul și martorul, instanța a apreciat că această susținere a inculpatului nu este veridică și nu poate fi fundamentată prin probele administrate.
În raport de situația de fapt expusă, instanța a reținut că faptele inculpatului, constând în aceea că în perioada august-octombrie 2008, în baza aceleiași rezoluții infracționale, împreună cu inculpații și, au pretins de la martorul suma de 11.000 Euro, din care au primit efectiv sumele de 32.000 RON și 1650 Euro, lăsându-l pe acesta să creadă că are influență asupra funcționarilor din cadrul Penitenciarului Baia Mare și asupra magistraților din cadrul Judecătoriei Baia Mare și parchetului de pe lângă această instanță, pentru a-i determina să facă acte ce intră în atribuțiile lor de serviciu, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență, prevăzut de art. 257 Cod penal raportat la art. 6 din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 37 lit. a Cod penal.
De asemenea, faptele inculpatului, constând în aceea că în perioada august-octombrie 2008, în baza aceleiași rezoluții infracționale și împreună cu inculpații și, au pretins de la martorul suma de 11.000 Euro, din care au primit sumele de 32.000 RON și 1650 Euro, inculpatul primind personal suma de 6000 RON, lăsându-l să creadă că are influență asupra funcționarilor din cadrul Penitenciarului Baia Mare și asupra magistraților din cadrul Judecătoriei Baia Mare și parchetului de pe lângă această instanță, pentru a-i determina să facă acte ce intră în atribuțiile lor de serviciu, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență, prevăzut de art. 257 Cod penal raportat la art. 6 din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 37 lit. b Cod penal.
Instanța a reținut că faptele inculpatei, constând în aceea că în perioada august-octombrie 2008, în baza aceleiași rezoluții infracționale și împreună cu inculpații și, au pretins de la martorul suma de 11.000 Euro, din care au primit sumele de 32.000 RON și 1650 Euro, lăsându-l să creadă că are influență asupra funcționarilor din cadrul Penitenciarului Baia Mare și asupra magistraților din cadrul Judecătoriei Baia Mare și parchetului de pe lângă această instanță, pentru a-i determina să facă acte ce intră în atribuțiile lor de serviciu, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență, prevăzută de art. 257 Cod penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 37 lit. a Cod penal.
La încadrarea juridică a faptelor săvârșite de inculpați, instanța a avut în vedere că din probele administrate în cauză a rezultat că pretinderea și acceptarea sumelor de bani a fost realizată în fiecare caz anterior îndeplinirii atribuțiilor de serviciu de către funcționari sau magistrați, că inculpații și au indicat în mod direct funcționarii asupra cărora au pretins că au influență, respectiv membrii comisiilor de repartizare la muncă și de propuneri pentru liberare condiționată, precum și judecătorii din cadrul Judecătoriei Baia Mare și procurorii parchetului de pe lângă această instanță, precum și faptul că inculpații au relaționat în mod direct plata sumelor de bani, de determinarea funcționarilor sau magistraților să își efectueze actele ce intrau în atribuțiile lor de serviciu, respectiv, repartizarea la muncă, propunerea pentru liberare condiționată, admiterea propunerii de liberare și nedeclararea căii de atac a recursului împotriva hotărârii instanței de judecată.
În ceea ce privește reținerea incidenței dispozițiilor art. 37 lit. a Cod penal, în cazul inculpatului, instanța a avut în vedere faptul că acesta era deținut la data săvârșirii infracțiunii în executarea unei pedepsei de 3 ani închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 215 Cod penal prin sentința penală nr. 1133/07.06.2006 a Judecătoriei Baia Mare, definitivă prin decizia penală nr. 771/20.12.2007 a Curții de APEL CLUJ ( 101 vol. I dosar urmărire penală)
Având în vedere că inculpatul a fost arestat la data de 28.01.2008 și constatând că infracțiunea care formează obiectul prezentei cauze a fost epuizată la data de 21.10.2008, instanța a reținut că inculpatul are un rest neexecutat din pedeapsa aplicată anterior, de 829 zile închisoare, iar perioada dintre 21.10.2008 și 28.11.2008, când s-a dispus arestarea preventivă a acestuia reprezintă o executare anticipată a pedepsei ce urmează a fi aplicată prin prezenta sentință.
În ceea ce îl privește pe inculpatul, instanța a reținut că potrivit certificatului de cazier judiciar, acesta a fost condamnat anterior prin sentința penală nr. 1865/17.09.1998 a Judecătoriei Baia Mare la o pedeapsă de 3 ani și 7 luni închisoare, fiind arestat la data de 18.06.1999 și liberat condiționat la data de 05.11.2002, cu un rest de pedeapsă rămas neexecutat de 622 zile închisoare aspecte în raport de care sunt incidente dispozițiile art. 37 lit. b Cod penal privind recidiva postexecutorie ( 84 vol. I dosar urmărire penală).
În ceea ce privește reținerea incidenței dispozițiilor art. 37 lit. a Cod penal în cazul inculpatei, instanța a avut în vedere că aceasta a fost condamnată anterior pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 215 Cod penal la o pedeapsă de 2 ani închisoare, prin sentința penală nr. 1133/07.06.2006 a Judecătoriei Baia Mare, definitivă prin decizia penală nr. 771/20.12.2007 a Curții de APEL CLUJ, dispunându-se suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 4 ani ( 54 vol. I dosar urmărire penală).
În consecință, în considerarea dispozițiilor art. 72 Cod penal, instanța l-a condamnat pe inculpatul la pedeapsa de 4 ani închisoare, apreciind că aceasta corespunde scopului și funcțiilor prevăzute de art. 52 Cod penal.
La individualizarea judiciară a pedepsei aplicate, instanța a avut în vedere gradul de pericol social concret a infracțiunii săvârșite, circumstanțiat prin consecințele negative la adresa credibilității și corectei îndepliniri a activității de către instituțiile statului, puternica rezonanță socială negativă produsă, modul și mijloacele prin care inculpatul a acționat, încălcând în mod grav și repetat dispozițiile legale privind deținerea bunurilor în penitenciar, antecedentele sale, precum și conduita sa pe parcursul procesului și eforturile sale sistematice de a induce în eroare organele judiciare.
În temeiul art. 39 alin. 1 și 2 Cod penal raportat la art. 34 lit. b Cod penal, instanța a contopit pedeapsa stabilită prin prezenta sentință cu restul de 829 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1133/07.06.2006 a Judecătoriei Baia Mare, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare.
Instanța a dispus deducerea din durata pedepsei aplicate inculpatului a perioadei deja executată, din data de 21.10.2008 și până la data de 28.11.2008, iar în baza art. 88 Cod penal, scăderea din durata aceleiași pedepse a perioadei arestării preventive, de la data de 28.11.2008, la zi.
De asemenea, în considerarea dispozițiilor art. 72 Cod penal, instanța l-a condamnat pe inculpatul la pedeapsa de 3 ani închisoare, apreciind că aceasta corespunde scopului și funcțiilor prevăzute de art. 52 Cod penal.
La individualizarea judiciară a pedepsei aplicate, instanța a avut în vedere gradul de pericol social concret al infracțiunii săvârșite, consecințele negative produse la adresa credibilității și corectei îndepliniri a activități de către instituțiile statului, activitățile concrete desfășurate de inculpat, antecedentele sale penale, precum și conduita nesinceră pe parcursul procesului și eforturile depuse de acesta în vederea împiedicării aflării adevărului și inducerii în eroare a organelor judiciare.
În temeiul art. 88 Cod penal, instanța a dispus scăderea din durata pedepsei aplicate inculpatului a perioadei reținerii și arestări preventive a acestuia, de la data de 19.11.2008, la zi.
În raport de situația de fapt expusă și în considerarea dispozițiilor art. 72 Cod penal, a fost condamnată inculpata la pedeapsa de 3 ani închisoare, apreciind că aceasta corespunde scopului și funcțiilor prevăzut de art. 52 Cod penal.
La individualizarea judiciară a pedepsei aplicate, instanța a avut în vedere gradul de pericol social concret al infracțiunii săvârșite, consecințele negative produse la adresa credibilității și corectei îndepliniri a activității de către instituțiile statului, modul și împrejurările concrete în care inculpatul a acționat, antecedentele penale ale acesteia, precum și conduita nesinceră a acesteia pe parcursul procesului.
În temeiul art. 83 Cod penal, având în vedere că infracțiunea care formează obiectul prezentei cauze a fost săvârșită în termenul de încercare stabilit prin sentința penală nr. 1133/07.06.2006 a Judecătoriei Baia Mare, instanța a dispus revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin această sentință, care a fost adăugată la prezenta, inculpata urmând să execute pedeapsa de 5 ani închisoare.
În temeiul art. 88 Cod penal, instanța a dispus scăderea din durata pedepsei aplicate inculpatei a perioadei reținerii și arestării preventive a acesteia de la data de 21.10.2008, la zi.
De asemenea, în temeiul art. 71 alin. 1 Cod penal, le-a fost interzis inculpaților dreptul prevăzut de art. 64 lit. a teza a II-a Cod penal, apreciind că exercitarea acestui drept este incompatibilă cu natura și gravitatea infracțiunilor săvârșite.
În temeiul art. 350 alin. 1 Cod penal, constatând că temeiurile care au determinat inițial privarea de libertate a inculpaților subzistă și în prezent, în special prin prisma pericolului concret pentru ordinea publică, a sentimentului de insecuritate ce ar fi creat în rândul opiniei publice în ipoteza lăsării în libertate a inculpaților, instanța a dispus menținerea măsura arestării preventive a acestora.
Având în vedere că potrivit procesului-verbal din data de 21.10.2008, a fost restituită suma de 1650 Euro către denunțătorul, precum și faptul că făptuitorul a beneficiat de cauza de impunitate prevăzută de art. 61alin. 2 din Legea nr. 78/2000, instanța, în temeiul art. 61alin. 4 din același act normativ, a obligat inculpații în solidar să restituie făptuitorului suma de 32.000 RON, primită de la acesta în urma comiterii infracțiunii. La stabilirea caracterului solidar al obligației de restituire, instanța a avut în vedere că, nefiind supusă confiscării speciale, suma primită de inculpați și care trebuie restituită are caracterul civil al repunerii în situația anterioară.
În temeiul art. 353 Cod procedură penală, instanța a dispus menținerea măsurii asiguratorie a sechestrului, instituită prin Ordonanța nr. 109/P/05.11.2008 a DNA - Serviciul Teritorial Cluj, asupra autoturismelor marca Renault cu nr. de identificare G- și marca Ford cu nr. de identificare, aparținând inculpatei ( 187 dosar urmărire penală vol. I).
În temeiul art. 913alin. 3 și 7 Cod procedură penală, a fost dispusă păstrarea la grefa instanței, în plic sigilat, a bunurilor cuprinse în mapa nr. 1 și înregistrate în Registrul mijloacelor de probă la poziția nr. 29/2008, până la soluționarea definitivă a cauzei, când se vor arhiva odată cu dosarul.
În temeiul art. 109 Cod procedură penală, a fost dispusă păstrarea obiectelor și înscrisurilor cuprinse în mapele nr. 2 și 3 și înregistrate în Registrul mijloacelor de probă la poziția nr. 29/2008, până la soluționarea definitivă a cauzei.
În temeiul art. 191 alin. 2 Cod procedură penală, au fost obligați inculpații la plata către stat a câte 3500 RON fiecare, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de acesta, din care, în cazul inculpatului, suma de 300 RON - onorariul apărătorului din oficiu se va plăti din fondurile Ministerului Justiției către d-na avocat.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Cluj și inculpații, și.
În susținerea motivelor de apel, Parchetul a criticat hotărârea primei instanțe pentru netemeinicie sub aspectul cuantumului pedepselor aplicate inculpaților, solicitând majorarea acestora, invocând faptul că toți inculpații sunt recidiviști, iar inculpații și au fost condamnați definitiv cu puțin timp înainte de săvârșirea infracțiunilor deduse judecății, iar după începerea cercetărilor, inculpații nu numai că nu au recunoscut săvârșirea faptelor, dar au încercat să inducă în eroare organele judiciare și să influențeze martori sau părți din dosar.
Inculpații și, prin apărătorul lor ales, au solicitat desființarea sentinței penale pronunțate în cauză și achitarea lor în temeiul dispozițiilor art. 10 lit. c proc.pen. întrucât din probele existente la dosarul cauzei rezultă că acești doi inculpați niciodată nu au discutat cu martorul, nu au pretins și nu au primit ori acceptat promisiuni ale acestuia, susținând că ar avea influență pe lângă vreun funcționar care l-ar putea ajuta pe acesta să fie scos la muncă sau liberat condiționat, iar intervenția inculpaților s-a produs după ce înțelegerea a avut loc între inculpatul și martorul.
Inculpatul a solicitat desființarea sentinței pronunțate în cauză și achitarea sa în temeiul dispozițiilor art. 10 lit. a proc.pen. întrucât fapta reținută în sarcina sa nu există, iar discuțiile care s-au purtat între el și martorul au vizat achiziționarea unui autoturism.
Examinând hotărârea pronunțată în cauză prin prisma criticilor formulate, precum și în conformitate cu dispozițiile art. 371 alin. 2.proc.pen. Curtea apreciază că apelurile declarate în cauză sunt nefondate pentru următoarele considerente:
Pe baza probelor administrate în cauză, s-a reținut în mod corect că, în perioada august - octombrie 2008, în baza aceleiași rezoluții infracționale, inculpații, și au pretins de la martorul suma de 11.000 Euro, din care au primit sumele de 32.000 RON și 1.650 Euro, lăsându-l pe acesta să creadă că au influență asupra funcționarilor din cadrul Penitenciarului Baia Mare și asupra magistraților din cadrul Judecătoriei Baia Mare, pentru a-i determina să facă acte ce intră în atribuțiile lor de serviciu.
Din probele administrate în cauză rezultă că inculpatul a pretins în mod direct sumele de bani de la martorul, precizând că, prin intermediul inculpatei, poate interveni pe lângă funcționarii din cadrul comisiei de repartizare la muncă și aceea de propunere pentru liberare condiționată pentru a determina repartizarea la muncă și ulterior liberarea martorului.
Ulterior, inculpata, în urma unei înțelegeri cu inculpatul, a discutat telefonic cu martorul și a contactat pe martorii și, de la care a pretins și a primit sumele de bani.
Inculpatul a primit de la martorul suma de 6.000 RON și împreună cu inculpata, l-a așteptat pe martorul la ieșirea din penitenciar și a pretins de la acesta suma de 3.000 Euro. Implicarea acestui inculpat în activitățile infracționale rezultă și din procesele verbale de transcriere a convorbirilor telefonice interceptate în cauză. Mai mult, la data de 21.10.2008, martorul a fost liberat din Penitenciarul Baia Mare și a fost așteptat la ieșire de inculpații și, care au solicitat să le dea suma de bani pretinsă. Cu ocazia organizării flagrantului, inculpata a fost surprinsă primind de la suma de 1.650 Euro, iar ulterior, cu ocazia perchiziției domiciliare efectuată la domiciliul inculpaților și, s-a descoperit înscrisul ce cuprindea datele de identitate ale martorului și care a servit la introducerea acțiunii civile ce a format obiectul dosarului nr- al Judecătoriei Baia Mare.
În ceea ce privește susținerea inculpatului că sumele de bani pretinse martorului reprezentau valoarea unui autoturism pe care ar fi trebuit să i-l procure acestuia din străinătate, instanța de fond a înlăturat în mod corect declarațiile martorilor, și, care, în fața instanței, au confirmat susținerile inculpatului, având în vedere contradicțiile între declarațiile acelorași martori date în faza de urmărirea penală, precum și atitudinea inculpaților și stăruința depusă de aceștia pentru denaturarea adevărului.
Instanța de fond a reținut în mod corect vinovăția inculpaților sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 257.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. La individualizarea judiciară a pedepsei aplicate, instanța de fond a avut în vedere gradul de pericol social concret al infracțiunii săvârșite circumstanțiat prin consecințele negative la adresa credibilității și corectei îndepliniri a activității de către instituțiile statului, puternica rezonanță socială negativă produsă, modul și mijloacele prin care inculpații au acționat, apreciind în mod corect că o pedeapsă de 4 ani închisoare aplicată inculpatului și câte 3 ani închisoare, pedepse aplicate inculpaților și, vor fi de natură să contribuie la reeducarea inculpaților.
În privința inculpatei, întrucât aceasta a săvârșit infracțiunea în cursul termenului de încercare, instanța de fond a dispus în mod corect revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 2 ani închisoare, urmând ca inculpata să execute în final pedeapsa de 5 ani închisoare.
În ceea ce-l privește pe inculpatul, acesta a invocat faptul că restul de pedeapsă rămas de executat, de 622 de zile din pedeapsa aplicată prin sentința penală nr. 1865/1998 a Judecătoriei Baia Mare, este prea M, solicitând să fie efectuate verificări sub acest aspect. În consecință, instanța de apel a procedat la efectuarea verificărilor la Penitenciarul Baia Mare prin acvirarea dosarului de penitenciar, reținând că din evidențele existente în acest dosar situația juridică este aceeași care rezultă și din fișa de cazier existentă la dosarul cauzei ( 51).
Pentru toate aceste considerente, Curtea apreciază că soluția pronunțată în cauză de instanța de fond este legală și temeinică, astfel că, având în vedere și dispozițiile art. 379 pct. 1 lit. b proc.pen. recursurile declarate în cauză vor fi respinse ca nefondate.
În temeiul art. 88.pen. și art. 350.proc.pen. se va menține starea de arest a inculpaților și se va deduce din pedeapsă durata arestului preventiv.
În temeiul art. 189 și art. 192 alin. 2.proc.pen. se va stabili onorariu avocațial și vor fi obligați inculpații la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate apelurile declarate de DIRECȚIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE - SERVICIUL TERITORIAL CLUJ și inculpații, ȘI împotriva sentinței penale nr. 571 din 02.11.2009 a Tribunalului Maramureș.
Menține starea de arest a inculpaților.
Potrivit art. 88 Cod penal deduce din pedeapsa aplicată inculpaților ȘI timpul arestului preventiv, începând cu data de 21.10.2008 și până în prezent și din 19.11.2008 la zi.
Stabilește în favoarea Baroului de avocați C, suma de 600 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Obligă pe inculpatul să plătească 600 lei cheltuieli judiciare din care suma de 300 lei reprezintă onorar avocațial în favoarea Baroului C, avansat din.
Obligă pe inculpații și să plătească în favoarea statului suma de câte 450 lei cheltuieli judiciare, din care câte 150 lei reprezentând onorar avocațial parțial pentru av. și.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Dată și pronunțată în ședința publică din 25 februarie 2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - --
Red.MB/dact.MM
7ex./15.03.2010
Jud.fond:
Președinte:Vasile GojaJudecători:Vasile Goja, Maria Boer
