Ucidere din culpă (art.178 cod penal). Decizia 523/2008. Curtea de Apel Timisoara

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR--08.01.2008

DECIZIA PENALĂ NR. 523/

Ședința publică din data de 15 mai 2008

PREȘEDINTE: Ion Dincă

JUDECĂTOR 2: Anca Nacu

JUDECĂTOR 3: Laura Bogdan

GREFIER: - -

Ministerul Public - Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara este reprezentat de procuror.

Pe rol se află judecarea recursurilor formulate de inculpatul și partea responsabilă civilmente SC "" SA B, împotriva deciziei penale nr.376/A din 16 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Timiș, în dosar nr-.

La apelul nominal se prezintă inculpatul recurent asistat de avocat ales în substituirea avocatului, inculpatul intimat G asistat din oficiu de avocat din cadrul Baroului T, cu delegație la dosar, consilier juridic pentru partea responsabilă civilmente SC "" SA T, părțile civile intimate, G, lipsind partea responsabilă civilmente SC " "SA T, părțile civile intimate, și părțile vătămate intimate,.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,

Nemaifiind alte cereri de formulat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea cauzei.

Consilier juridic pentru partea responsabilă civilmente SA solicită admiterea recursului, desființarea în parte a deciziei penale atacate și în rejudecare, obligarea asiguratorului SC "" SA la plata despăgubirilor civile în temeiul contractului de asigurare în limitele legale, precum și diminuarea cuantumului daunelor morale și înlăturarea daunelor materiale acordate părților civile. În susținerea recursului arată că; în mod netemeinic și nelegal atât instanța de fond cât și cea de apel au respins solicitarea privind angajarea răspunderii civile față de SC "" SA ca inadmisibil; în mod neîntemeiat instanțele au stabilit daunele morale acordate părților civile, și în cuantum de câte 50.000 lei pentru fiecare, iar daunele morale acordate părții civile G în cuantum de 60.000 lei; nelegală și netemeinică este și acordarea cu titlu e daune materiale în cuantum de câte 5.000 lei către fiecare din părțile civile, și precum și 1000 lei către partea civilă.

Apărătorul ales al inculpatului solicită admiterea recursului, desființarea în parte a deciziei atacate precum și a sentinței și în rejudecare, diminuarea daunelor morale și înlăturarea în totalitate a daunelor materiale acordate părților civile. În susținerea celor solicitate arată că fără a subestima suferințele pricinuite părților civile, suma de 50.000 Ron acordată cu titlu de daune morale părților civile, și și suma de 60.000 Ron acordată părții civile G trebuie reduse considerabil, avându-se în vedere, în primul rând, fapta săvârșită de inculpați, iar în al doilea rând, prejudiciile nepatrimoniale cauzate părților civile. Mai solicită desființarea celor două hotărâri și sub aspectul constatării nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare cu rezerva uzufructului încheiat între inculpat și soția sa. Cu privire la recursul formulat de SC "" SA solicită diminuarea daunelor morale.

Consilier juridic lasă la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța cu privire la recursul inculpatului.

Procurorul solicită acordarea despăgubirilor civile în temeiul contractului de asigurare în limitele stabilite prin HG nr. 1194/2000.

Părțile civile intimate prezente lasă la aprecierea instanței soluția cauzei.

Inculpatul recurent susține că despăgubirile la care a fost obligat sunt exagerate și că un om normal nu le poate suporta.

Inculpatul intimat G susține că despăgubirile civile sunt prea mari și nu le poate suporta.

CURTEA

Deliberând asupra cauzei penale de față constată următoarele: prin sentința penală nr.724/02.04.2007, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr-, a fost constatată nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare cu rezerva uzufructului, încheiat între soții și - în calitate de vânzători și soții - și - în calitate de cumpărători, având ca obiect imobilul situat în T,-,. 4, înscris în ind. nr. 49952 T nr. top. 28890/IV, autentificat cu nr. 3.219/24.12. 2005 de către dr. pentru cauză ilicită.

S-a dispuse rectificarea 49.952 T nr. top. 28890/IV prin:

radierea dreptului de nudă proprietate înscris în favoarea cumpărătorilor - și;

radierea dreptului de uzufruct viager instituit în favoarea vânzătorilor și;

radierea interdicției de înstrăinare și grevare instituită în favoarea vânzătorilor și.

S-a dispus reintabularea dreptului de proprietate al vânzătorilor și asupra imobilul situat în T,-,. 4, înscris în ind. nr. 49952 T nr. top. 28890/IV.

S-a luat act că părțile vătămate -, și nu au formulat pretenții civile în cauză.

În baza art. 346.C.P.P. raportat la art. 313 din OUG nr. 72/20.09.2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și pentru abrogarea unor dispoziții din alte acte normative în domeniul sanitar, a fost respinsă acțiunea civilă exercitată de CNAS-CJAS T pentru lipsă de calitate procesuală activă.

În baza art. 346 Cod procedură penală raportat la art. 313 din OUG nr. 72/20.09.2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 au fost obligați, în solidar, inculpații, G și partea responsabilă civilmente SC SA la plata către partea civilă Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii " " Tas umei de 2.541,10 RON, reprezentând cheltuieli de spitalizare cu partea civilă.

În baza art. 346 Cod procedură penală, a fost obligat, în solidar, inculpații, G și partea responsabilă civilmente SC SA la plata către:

partea civilă a sumei de 50.000 RON, reprezentând daune morale și 5.000 RON daune materiale; partea civilă a sumei de 50.000 RON reprezentând daune morale și 5.000 RON daune materiale; partea civilă a sumei de 50.000 RON reprezentând daune morale și 5.000 RON daune materiale; partea civilă a sumei de 1.000 RON reprezentând daune materiale; partea civilă Gas umei de 60.000 RON reprezentând daune morale.

În baza art. 346 Cod procedură penală, a fost obligat, în solidar, inculpații, G și partea responsabilă civilmente SC SA să plătească părții civile suma de 200 RON lunar, cu titlu de pensie de întreținere, de la data producerii accidentului până la terminarea studiilor, dar nu mai târziu de 25 de ani.

În baza art. 357 alin. 2 lit. c C.P.P. a fost menținută măsura sechestrului asigurător instituit asupra tuturor bunurilor mobile și imobile ale inculpaților, G și ale părții responsabile civilmente SC SA până la concurența sumei la care au fost obligate aceste părți față de toate părțile civile.

În baza art. 346.C.P.P. raportat la art. 54 din Legea nr. 136/29.12.1995 privind asigurările și reasigurările în România, republicată, a fost respinsă acțiunea civilă exercitată față de SC SA.

Pentru a pronunța această sentință penală, instanța de fond reținut următoarele:

Prin decizia penală nr.310A/16.09.2005 a Tribunalului Timișs -au admis apelurile declarate de partea responsabilă civilmente SNP "" și Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara, s-a desființat sentința penală nr.454/07.02.2005 a Judecătoriei Timișoara și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond; în rejudecare, cauza fiind înregistrată pe rolul Judecătoriei Timișoara sub nr. 13.932/06.10.2005, în baza adresei nr. 4.682/P/2005 a Tribunalului Timiș.

La termenul de judecată din data de 10.10.2006 s-a dispus, în baza art. 38.C.P.P. disjungerea acțiunii penale față de acțiunea civilă care a necesitat lărgirea cadrului procesual și administrarea de probe noi, iar acțiunea civilă a format obiectul dosarului nr- al Judecătoriei Timișoara.

Evoluția cauzei - în cele două cicluri procesuale - a fost următoarea:

Prin rechizitoriul nr. 414/P/2002 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș, înregistrat pe rolul Judecătoriei Timișoara sub nr. 895/15.01.2003, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpaților: pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. art. 178 alin. 2 și 5.p; art. 184 alin. 2 și 4.p; art. 39 alin. 2 din Decr. nr. 328/1966 cu aplicarea art. 33 lit. b și a și Cod Penal a inculpatului G pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 178 alin 2 și 5.Cod Penal; art. 184 alin. 2 și 4 Cod Penal, cu aplicarea art. 33 lit. b

Cod Penal

Prin actul de inculpare, s-au reținut următoarele: la data de 23.08.2001, inculpatul G - în calitate de mecanic cazane la Secția nr. 2 Producție din cadrul SC "" SA B - Filiala Taf ost trimis de șeful secției spre centrala de cazane, conducând autoutilitara marca "" ( în condițiile în care autovehiculul nu avea inspecția tehnică periodică la zi) și având ca pasager un coleg, pe numitul. Între localitatea -, în urma unei defecțiuni la autovehicul, inculpatul Gap ierdut controlul asupra direcției de mers și a intrat în coliziune, pe contrasens, cu autoturismul 1310- condus regulamentar de către partea vătămată; ca urmare a impactului a rezultat decesul șoferului și a pasagerei, precum și vătămarea corporală a minorei, în vârstă de 9 ani - ce a suferit 30 zile de îngrijiri medicale, ce i-au pus viața în pericol.

Totodată, se menționează prin rechizitoriu că inculpatul - în calitate de șef coloană - și-a încălcat atribuțiile de serviciu, întrucât nu s-a asigurat ca autovehiculul să aibă inspecția tehnică periodică la zi, având obligația să rețină autovehiculul de la plecarea în cursă.

Prin sentința penală nr.2.479/29.09.2003, pronunțată în dosarul nr. 895/2003 al Judecătoriei Timișoara,inculpatul a fost condamnatîn temeiul art. 178 alin 2 și 5.Cod Penal la o pedeapsă de 2 ani închisoare; în temeiul art. 184 alin 2 și 4.Cod Penal la o pedeapsă de 6 luni închisoare; în temeiul art. 39 alin 2 din Decretul 328/66 cu aplicarea art. 13.Cod Penal la o pedeapsă de 3 luni închisoare, iar în temeiul art. 1 din Legea nr. 543/2002 s-a constatat grațiată executarea fiecărei pedepse.

Prin aceeași sentință,inculpatul G fost condamnatn temeiul art. 178 alin 2 și 5.Cod Penal la o pedeapsă de 2 ani închisoare; în temeiul art. 184 alin 2 și 4.Cod Penal la o pedeapsă de 6 luni închisoare, iar în cf. art. 1 din Legea nr. 543/2002 s-a constatat grațiată executarea fiecărei pedepse.

În baza deciziei penale nr. 246/A/09.06.2004 pronunțată în dosarul nr. 2.214/P/ 2004 al Tribunalului Timiș s-au admis apelurile declarate de către inculpații, G și părțile civile, G, părțile responsabile civilmente SNP SA B - Sucursala B - T, SC SA T și Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara, s-a desființat sentința penală nr. 2.479/29.09.2003 a Judecătoriei Timișoara și s-a trimis cauza spre rejudecare la prima instanță.

În prima rejudecarea a cauzei, prin sentința penală nr. 454/07.02.2005 pronunțată în dosarul nr. 9.380/05.07.2004 al Judecătoriei Timișoara, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a p Cod Penal raportat la art. 10 lit. d C.P.P. s-a dispus achitarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 178 alin 2 și 5.p și art. 184 alin. 2 și 4.Cod Penal; iar în temeiul art. 178 alin. 2 și 5.Cod Penal s-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 2 ani închisoare; în temeiul art. 184 alin.2 și 4 Cod Penal cu aplicarea art. 13.Cod Penal la pedeapsa închisorii de 6 luni; în temeiul art. 39 alin. 2 din Decretul nr. 328/1966 cu aplicarea art. 13.Cod Penal la pedeapsa închisorii de 3 luni; iar în temeiul art. 1 din Legea nr. 543/2002 s-a constatat grațiată executarea fiecărei pedepse.

Prin decizia penală nr.4.683/A/03.05.2005 a Tribunalului Timiș pronunțată în dosarul nr. 310/A/2005, s-au admis apelurile declarate partea responsabilă civilmente și de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara, s-a desființat sentința penală nr. 454/ 07. 02.2005 Judecătoriei Timișoara, întrucât instanța de fond era obligată ca, în baza art. 163 pct. 6 lit. b C.P.P. să ia măsura asigurătorie din oficiu pentru partea vătămată a - minoră, lipsită de capacitate de exercițiu.

Prin sentința penală nr. 2.982/25.10.2006 a Judecătoriei Timișoara, pronunțată în doasarul nr. 13.932/06.10.2005, s-a soluționat acțiunea penală a cauzei în sensul că: inculpatul a fost condamnat, în baza art. 178 al. 2 și 5.Cod Penal, la o pedeapsă de 5 (cinci) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă în formă agravată; în baza art. 184 alin. 2 și 4 Cod penal cu aplic. art. 13.Cod Penal, la o pedeapsă de: 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de vătamare corporală din culpă în formă agravată; în baza art. 39 alin. 2 din Decretul nr. 328/1966 cu aplic. art. 13.p, la o pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de neîndeplinire defectuoasă, din culpă, a atribuțiilor de verificare tehnică a autovehiculelor, i s-au interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a-c Cod penal, pe durata și în condițiile art. 71 alin. 2 Cod penal, iar în baza art. 1 și art. 8 din Legea nr. 543/2002 modificata prin OUG nr. 18/ 2003 au fost constatate grațiate fiecare dintre pedepsele aplicate.

Inculpatul Gaf ost condamnat, în baza art. 178 al. 2 și 5.Cod Penal, la o pedeapsă de 5 (cinci) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă în formă agravată; în baza art. 184 alin. 2 și 4 Cod penal cu aplic. art. 13.Cod Penal, la o pedeapsă de 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă în formă agravată; i s-au interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a-c Cod penal, pe durata și în condițiile art. 71 alin. 2 Cod penal, iar în baza art. 1 și art. 8 din Legea nr. 543/2002 privind grațierea unor pedepse și înlăturarea unor măsuri și sancțiuni modificata prin OUG nr. 18/2003, au fost constatate grațiate fiecare dintre pedepsele aplicate.

În a doua rejudecare a cauzei, părțile vătămate, și s-au constituit părți civilă cu sumele de: 500.000.000 ROL daune morale; 10.000.000 ROL - contravaloarea unui lănțișor de aur și cercei; 500.000.000 ROL - daune morale pentru; 500.000.000 ROL - daune morale pentru; 150.000.000 ROL - cheltuieli de înmormântare și stabilirea unei pensii de întreținere pe seama minorei.

CNAS T - prin Spitalul Clinic de Urgență s-a constituit parte civilă cu suma de 2.541,10 RON, reprezentând cheltuielile de spitalizare efectuate cu partea vătămată a, conform foii de observație nr. 326/2001. Partea civilă G - soțul victimei decedate - a formulat pretenții civile în sumă de 60.000 RON reprezentând daune morale, în celelalte cicluri procesuale.

Partea responsabilă civilmente a formulat, în cadrul acțiunii civile o cerere de constatare a nulității contractului de vânzare-cumpărare având ca obiect imobilul situat în T-, înscris în ind. nr. 49952 T nr. top. 28890/IV, autentificat cu nr. 3.219/24.12. 2005 de către dr.; repunerea părților în situația anterioară și instituirea sechestrului asigurător asupra imobilului.

Ca urmare a acestei precizări de acțiune, în cauză au fost introduse părțile contractante ale contractului de vânzare-cumpărare mai sus indicat: părțile vătămate -, și care nu au formulat pretenții civile în cauză și nici nu au propus vreo probă în apărare.

În probațiune, s-au audiat inculpații: și G, martorii și G - declarațiile lor fiind consemnate și atașate în file separat la dosar și s-au depus înscrisuri privind imobilul în litigiu.

La termenul de judecată din data de 20.06.2006, în baza art. 163 alin. 6 lit. b C.P.P. s-a încuviințat luarea măsurii asigurătorii, instituindu-se sechestru asigurător asupra tuturor bunurilor mobile și imobile ale inculpaților și ale părții responsabile civilmente până la concurența sumei de 1.685, 41 RON, cu care părțile vătămate s-au constituit părți civile.

La soluționarea acțiunilor civile exercitate în cadrul procesului penal, s-a reținut împrejurarea că ambii inculpați și G au avut - la data producerii accidentului rutier - calitatea de angajați ai părții responsabile civilmente SC SA, astfel că, în speță sunt incidente dispozițiile art. 1000 alin. 3 Cod civil, conform cărora: "stăpânii și comitenții sunt responsabili de prejudiciul cauzat de servitorii și prepușii lor în funcțiile ce li s-au încredințat".

Pentru angajarea răspunderii comitentului, pe lângă condițiile generale ale răspunderii pentru fapta proprie a prepusului, este necesară și întrunirea a două condiții speciale, și anume: examinarea raportului de prepușenie și săvârșirea faptei ilicite și prejudiciului de către prepus în cadrul funcției încredințate de către comitent.

În cazul de față, condițiile generale ale răspunderii civile delictuale, conform art. 998 - 999 din Codul civil, sunt îndeplinite de persoanele prepușilor: respectiv există faptele ilicite ale acestora, prejudiciul suferit, legătura de cauzalitate dintre fapte și prejudiciu și vinovăția prepușilor.

Este îndeplinită și prima condiție specială, respectiv raportul de prepușenie, ambii inculpați fiind angajații părții responsabile civilmente și existând între ei și această unitate un raport de subordonare prin care comitentul le-a încredințat funcția pe care au exercitat-o ( inculpatul Gaa vut - din data de 01.12.2000 - calitatea de mecanic cazane la Secția nr. 2 Producție din cadrul "ice" B Filiala T; iar prin decizia nr. 7/P/09.01.2001, conducerea unității a decis ca, începând cu 15.01.2001, să preia spre deservire autoturismul marca 320 D cu număr de înmatriculare 31-TM-6274, urmând ca inculpatul să îndeplinească funcția de mecanic-șofer; iar inculpatul avea obligația - potrivit fișei postului - să urmărească asigurarea stării tehnice și estetice a parcului auto, să rețină din cursă autovehiculele cu o stare tehnică și estetică necorespunzătoare și să le îndrume pentru remedieri).

Raportul de prepușenie dintre inculpați și partea responsabilă civilmente s-a încheiat cu acordul de voință al părților, materializat în îndeplinirea de către prepuși a unor funcții și activități pe seama comitentului și prin acceptarea de către acești prepuși a poziției de subordonare față de comitent, căruia i-au recunoscut puterea de supraveghere, direcție și control cu privire la activitatea pe care au desfășurat-

De asemenea, raportul de prepușenie a existat în momentul săvârșirii faptei ilicite prejudiciabile.

Este îndeplinită și a doua condiție specială care să angajeze și răspunderea comitentului alături de răspunderea prepușilor, în sensul că fapta ilicită prejudiciabilă a fost săvârșită de către prepuși în exercitarea funcțiilor încredințate de comitent.

Între funcția pe care o aveau inculpații la momentul săvârșirii faptei și acțiunea păgubitoare există o legătură directă vădită care a condus în mod hotărâtor la comiterea faptei - aspecte motivate, pe larg în sentința de condamnare a inculpaților.

Analizândacțiunile civile promovate de către părțile civile CNAS-CJAS Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii " ", instanța a constatat că partea civilă aaf ost internată în cadrul Spitalului Clinic de Urgență din T - Secția Chirurgie, conform nr. 326/2001.

Din examinarea devizului cheltuielilor de spitalizare efectuate cu această parte vătămată, s-a apreciat că acțiunea civilă exercitată de unitatea medicală prestatoare de servicii medicale este întemeiată în întregime, astfel că a admis-o, în baza art. 346 Cod procedură penală raportat la art. 313 din OUG nr. 72/20.09.2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 și i-a obligat, în solidar, pe inculpații, G și pe partea responsabilă civilmente SC SA, la plata către partea civilă Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii " " Tas umei de 2.541,10 RON, reprezentând cheltuieli de spitalizare cu partea civilă.

Întrucât doar furnizorul de servicii medicale are calitate procesuală în această cauză, datorită modificărilor legislative survenite în materie, instanța, în baza art. 346.C.P.P. raportat la art. 313 din OUG nr. 72/20.09.2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și pentru abrogarea unor dispoziții din alte acte normative în domeniul sanitar, a respins acțiunea civilă exercitată de CNAS-CJAS T pentru lipsă de calitate procesuală activă.

În privințaacțiunilor civile promovate de către părțile civile, și (ce s-au constituit părți civilă cu sumele de: 500.000.000 ROL daune morale; 10.000.000 ROL-contravaloarea unui lănțișor de aur și cercei; 500.000.000 ROL - daune morale pentru; 500.000.000 ROL -daune morale pentru; 150.000.000 ROL - cheltuieli de înmormântare și stabilirea unei pensii de întreținere pe seama minorei.) și de către partea civilă G - soțul victimei decedate ( ce a formulat pretenții civile în sumă de 60.000 RON reprezentând daune morale, în celelalte cicluri procesuale) instanța a reținut că sunt în întregime întemeiate, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 14.C.P.P. raportat la art. 998 din Codul civil, despăgubirea părții vătămate trebuie să constituie o justă și integrală reparație a daunelor morale și materiale suferite în urma infracțiunii, care formează obiectul cauzei; înțelesul noțiunii de prejudiciu moral constă în rezultatul dăunător direct al unei fapte ilicite și culpabile, prin care se aduce atingere valorilor cu conținut nepatrimonial ce definesc personalitatea umană - "prejudiciul moral" fiind strâns legat de persoana umană, lezează direct și nemijlocit și sentimente de și afecțiune față de persoanele decedate, cum este cazul în speță.

S-a apreciat că plata sumelor solicitate cu titlu de daune morale este în întregime justificată raportat la urmarea produsă - decesul celor două victime și - care implică suferințe psihice, generate de lezarea sentimentului de afecțiune existent între rude, la care se adaugă suferințele de natură fizică, estetică și psihică pentru partea vătămată minoră; iar daunele materiale, de asemenea, au fost dovedite prin martori și înscrisuri, bunurile pierdute prin accident, cheltuielile de înmormântare, pomenile și parastasurile efectuate conform obiceiului locului.

Pentru toate aceste considerente, n baza art. 346 Cod procedură penală, instanța a obligat, în solidar, inculpații, G și partea responsabilă civilmente SC SA la plata către: partea civilă a sumei de 50.000 RON, reprezentând daune morale și 5.000 RON daune materiale; partea civilă a sumei de 50.000 RON reprezentând daune morale și 5.000 RON daune materiale; partea civilă a sumei de 50.000 RON reprezentând daune morale și 5.000 RON daune materiale; partea civilă a sumei de 1.000 RON reprezentând daune materiale; partea civilă Gas umei de 60.000 RON reprezentând daune morale.

Întrucât partea vătămată a fost minoră la data producerii accidentului și se afla în întreținerea victimei decedate - tatăl său, instanța în baza art. 346 Cod procedură penală, a obligat, în solidar, inculpații, G și partea responsabilă civilmente SC SA să plătească părții civile suma de 200 RON lunar, cu titlu de pensie de întreținere, de la data producerii accidentului până la terminarea studiilor, dar nu mai târziu de 25 de ani.

Raportat lacererea părților civile de obligare în solidar a asigurătorului SC SA alături de inculpați, la plata despăgubirilor civile, s-a constatat că, potrivit Legii nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România republicată, persoana păgubită prin producerea accidentului se poate îndrepta pentru acoperirea prejudiciului suferit fie împotriva persoanei vinovate de producerea accidentului, fie direct împotriva asigurătorului - în acest din urmă caz, temeiul juridic îl constituie contractul de asigurare pentru despăgubirile datorate de asigurător.

Rezultă că legea recunoaște un drept de opțiune în favoarea părții civile, însă nu și o solidaritate între asigurător și persoana responsabilă de accident.

Asigurătorul este un garant al plății despăgubirilor civile acordate printr-o hotărâre judecătorească definitivă, citat în procesul penal pentru opozabilitatea hotărârii. În caz contrar, asigurătorul ar putea refuza în viitor, după rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești, plata despăgubirilor, fiind necesar un nou proces, de această dată direct împotriva asigurătorului, prin care acesta să fie obligat la plata despăgubirilor civile către partea civilă.

Răspunderea societății de asigurare se bazează pe contractul de asigurări, în condițiile stipulate de acest contract și este posterioară soluționării procesului penal în cadrul căruia se stabilește numai existența răspunderii penale a inculpaților și cuantumul pagubei.

Practica judecătorească - în interpretarea acestor dispoziții legale - a statuat că, în măsura în care partea vătămată s-a constituit parte civilă în procesul penal, urmează ca, prin hotărârea instanței, să fie obligat exclusiv inculpatul la plata despăgubirilor civile, urmând ca asigurătorul să plătească efectiv aceste despăgubiri, însă numai dacă a fost citat în cauză, hotărârea fiindu-i astfel opozabilă.

Obligația de plată a acestor despăgubiri are ca temei contractul de asigurare, nefiind vorba despre o răspundere pentru fapta altei persoane, în sensul Codului civil, și, în consecință, nici despre calitatea de parte responsabilă civilmente a asigurătorului în procesul penal, în sensul art. 24 alin. 3 din Codul d e procedură penală. Pentru aceleași considerente nu se poate vorbi nici despre o solidaritate între inculpat și asigurător, cu atât mai mult cu cât, potrivit art. 1041 din Codul civil, solidaritatea nu se prezumă, ea trebuind să rezulte expres fie din voința părților, fie din lege.

Potrivit art. 24 alin. 3 din Codul d e procedură penală, partea responsabilă civilmente este persoana chemată în procesul penal să răspundă, potrivit legii civile, pentru pagubele provocate prin fapta învinuitului sau inculpatului. În sistemul Codului civil român, răspunderea pentru fapta altei persoane este angajată exclusiv în cazul părinților (pentru fapta copiilor minori), al institutorilor și meșteșugarilor (pentru faptele elevilor, respectiv ucenicilor) și al comitenților (pentru faptele prepușilor). Rezultă că numai în aceste cazuri poate fi vorba despre calitatea de parte responsabilă civilmente, cu consecința răspunderii solidare a acesteia și a celui vinovat de fapta ilicită pentru prejudiciul cauzat persoanei vătămate.

Prin urmare, în baza art. 346.C.P.P. raportat la art. 54 din Legea nr. 136/29.12.1995 privind asigurările și reasigurările în România, republicată, a respins ca fiind inadmisibilă acțiunea civilă exercitată alăturat acțiunii penale - față de SC SA.

Examinând cererea formulată de către partea responsabilă civilmente în cadrul acțiunii civile privind constatarea nulității absolute pentru cauză ilicită a contractului de vânzare-cumpărare având ca obiect imobilul situat în T-, înscris în ind. nr. 49952 T nr. top. 28890/IV, autentificat cu nr. 3.219/24.12. 2005 de către dr.; repunerea părților în situația anterioară și instituirea sechestrului asigurător asupra imobilului, s-a remarcat împrejurarea că este în întregime întemeiată, pentru următoarele motive:

Prin decizia penală nr. 4.683/A/03.05.2005 a Tribunalului Timiș pronunțată în dosarul nr. 310/A/2005,s-au admis apelurile declarate partea responsabilă civilmente și de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara, s-a desființat sentința penală nr. 454/ 07. 02.2005 Judecătoriei Timișoara, întrucât instanța de fond era obligată ca, în baza art. 163 pct. 6 lit. b C.P.P. să ia măsura asiguratorie asupra bunurilor inculpaților, din oficiu pentru partea vătămată a - minoră, lipsită de capacitate de exercițiu. Hotărârea penală mai sus menționată, definitivă, a fost pronunțată la data de 3 mai 2005.

Inculpatul - la data de 24 decembrie 2005, după ce a cunoscut motivul pentru care cauza a fost trimisă spre rejudecare la instanța de fond și la un interval e timp de 7 luni de la decizia menționată - a încheiat împreună cu soția sa contractul de vânzare-cumpărare autentificat cu nr. 3.219/24.12. 2005 de către dr., prin care a înstrăinat cu rezerva uzufructului viager soților - și imobilul situat în T,-,. 4, înscris în ind. nr. 49952 T nr. top. 28890/IV ( contractul mai sus menționat conține și o interdicție de înstrăinare și grevare instituită în favoarea vânzătorilor, pe durata vieții acestora).

Modul și condițiile în care soții au înstrăinat imobilul ce îl dețineau în devălmășie - ce a condus la situația de a nu mai avea în proprietate nici un bun imobil sau mobil asupra căruia să se instituie sechestrul asigurător obligatoriu, converg spre concluzia că, la încheierea contractului de vânzare-cumpărare menționat, nu s-au respectat dispozițiile privind condițiile de validitate ale actul juridic, prev. de art. 948.civ. în ceea ce privește cauza - ca element de validitate.

Condițiile esențiale pentru validitatea unei convențiisunt, conform art. 948.civ.: capacitatea de a contracta, consimțământul valabil al celui care se obligă, un obiect determinat și o cauză licită.

Conform art. 966.civ.: "Obligația fără cauză sau fondată pe o cauză falsă sau nelicită, nu poate avea nici un efect".

În literatura de specialitate s-a statuat că înstructura cauzei actului juridic civilintră două elemente: scopul imediat - causa proxima, adică scopul obligației - și scopul mediat - causa remota, scopul actului juridic.

Scopul imediatal obligației, este stabilit de categoria actului juridic la care se referă, în speță - un contract sinalagmatic - reprezentarea, prefigurarea mintală a contraprestației ( o parte se obliga știind că și cealaltă parte se obligă ) reprezintă unelement abstract și invariabil.

Scopul mediat, scopul actului juridic, constă în motivul determinant al încheierii unui act juridic civil, este unelement variabil și concret.

Condițiile de valabilitate ale cauzei sunt: să existe, să fie reală și să fie licită și morală.

S-a reținut că, în speța dedusă judecății,cauza este ilicită, datorită modului în care au fost stipulate clauzele contractuale ( înstrăinarea nudei proprietăți cu păstrarea uzufructului viager de către vânzători, în favoarea cărora s-a instituit și o interdicție de înstrăinare și grevare pe timpul vieții acestora ); este de precizat și împrejurarea că vârsta inculpatului era la data încheierii contractului 49 de ani, iar a soției sale era de 47 ani; or, în aceste condiții, încheierea actului juridic nu a avut în vedere decât excluderea din patrimoniu comun al soților al imobilului, pentru a se evita instituirea unui sechestru asigurător.

În sprijinul acestui argument este și atitudinea pe care au adoptat-o toate părțile contractante pe parcursul procesului penal, în sensul că nu au propus nici un fel de mijloc de probă în apărarea lor și nu au formulat nici o pretenție civilă, raportat la obiectul acțiunii civile.

Sancțiunea legală ce se impune în situația dată este nulitatea absolută pentru că o cauză ilicită nu poate produce nici un efect.

Pentru toate aceste motive, în baza normelor legale invocate, instanța a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare cu rezerva uzufructului, încheiat între soții și - în calitate de vânzători și soții - și - în calitate de cumpărători, având ca obiect imobilul situat în T,-,. 4, înscris în ind. nr. 49952 T nr. top. 28890/IV, autentificat cu nr. 3.219/24.12. 2005 de către dr. pentru cauză ilicită.

În baza efectelor nulității absolute, ceea ce este nul nu poate produce consecințe juridice, iar părțile trebuie puse în situația anterioară încheierii actului juridic nul, instanța a dispus rectificarea 49.952 T nr. top. 28890/IV prin: radierea dreptului de nudă proprietate înscris în favoarea cumpărătorilor - și; radierea dreptului de uzufruct viager instituit în favoarea vânzătorilor și; radierea interdicției de înstrăinare și grevare instituită în favoarea vânzătorilor și.

Conform acestor principii, instanța a dispus reintabularea dreptului de proprietate al vânzătorilor și asupra imobilul situat în T,-,. 4, înscris în ind. nr. 49952 T nr. top. 28890/IV.

Instanța a luat act că părțile vătămate -, și nu au formulat pretenții civile în cauză.

În baza art. 357 alin. 2 lit. c C.P.P. a menținut măsura sechestrului asigurător instituit asupra tuturor bunurilor mobile și imobile ale inculpaților, G și ale părții responsabile civilmente SC SA până la concurența sumei la care au fost obligate aceste părți față de toate părțile civile.

În baza art. 191 alin. 2, 3.C.P.P. a obligat pe inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC SA, la plata sumei de 200 RON, reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 191 alin. 2, 3.C.P.P. a obligat inculpatul G, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC SA, la plata sumei de 200 RON, reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

Instanța a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Împotriva sentinței penale au declarat apel inculpații și G și partea responsabilă civilmente SC SA.

Tribunalul Timiș prin decizia penală nr. 376/A din 16 noiembrie 2007 pronunțată în dosar nr-, a respins ca nefondate apelurile inculpaților pentru considerentele avute în vedere de prima instanță.

Împotriva acestei decizii penale au declarat recurs partea responsabilă civilmente SC" " SA T și inculpatul.

Partea responsabilă civilmente a criticat soluția pentru neteminicie sub aspectul cuantumului mare al despăgubirilor civile la plata căreia a fost obligată și pentru nelegalitate,întrucât societatea comercială de asigurare nu a fost și ea obligată alături de inculpat și partea responsabilă civilmente, la plata despăgubirilor civile.

Inculpatul a criticat decizia penală recurată pentru netemeinicie, constând în cuantumul mare al despăgubirilor civile la plata căruia a fost obligat.

Ambele recursuri sunt fondate, pentru motivele care vor fi analizate în continuare, urmând a fi admise.

Potrivit dispozițiilor art.49 alin.1 din Legea nr.136/1995 "asiguratorul acordă despăgubiri în baza contractului de asigurare, pentru prejudiciile de care asigurații răspund față de terțe persoane păgubite prin accidente de vehicule și tramvaie și pentru cheltuielile făcute de asigurați în procesul civil" iar potrivit dispozițiilor art.50 alin.1 din aceeași lege, despăgubirile se acordă pentru sumele pe care asiguratul este obligat să le plătească cu titlu de desdăunare și cheltuielile de judecată persoanelor păgubite prin vătămare corporală sau deces, precum și pentru avarierea ori distrugerea de bunuri".

Potrivit dispozițiilor art. 54 alin.1 din aceeași lege, " despăgubirea se stabilește și se efectuează conform art. 43 și 49, iar în cazul stabilirii despăgubirii prin hotărâre judecătorească, drepturile persoanelor păgubite prin accidente produse de vehicule aflate în proprietatea persoanelor asigurate în România se execută împotriva asiguratorului de răspundere civilă în limitele obligării acestuia stabilită în prezentul capitol cu citarea obligatorie a persoanei/persoanelor răspunzătoare de producerea accidentului, în calitate de intervenienți forțați"

În baza acestei dispoziții legale și potrivit dispozițiilor aceleiași legi care obligă instanța de judecată să citeze în procesul penal societățile de asigurare, acestea trebuie obligate la plata despăgubirilor civile și a cheltuielilor judiciare, în limitele contractului de asigurare, alături de inculpat și partea responsabilă civilmente. Pentru diferența ce depășește limita contractului de asigurare, urmează a răspunde inculpatul și partea responsabilă civilmente.

Pentru aceste considerente recursurile declarate de inculpat și partea responsabilă civilmente vor fi admise, decizia penală recurată și sentința penală nr. 724/02.04.2004 pronunțată de Judecătoria Timișoara vor fi casate în parte și rejudecându-se cauza, în temeiul prevederilor art. 14, 346 Cod procedură penală, art. 998, 1000 alin.3 Cod procedură penală, inculpatul și partea responsabilă civilmente vor fi obligați alături de societatea comercială SC " " SA la plata despăgubirilor civile în cuantumul stabilit prin sentința penală nr. 724/02.04.2007, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr-, cuantum care va fi menținut, obligarea dispunându-se până la limita contractului de asigurare.

Criticile formulate de recurenți cu privire la cuantumul mare al despăgubirilor la plata cărora au fost obligați, urmează a fi respinse, întrucât cuantumul stabilit de cele două instanțe, reprezintă a justă și reală despăgubire atât materială cât și morală a părților civile.

În temeiul prevederilor art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare în recurs, vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În temeiul prevederilor art.385¹⁵alin.1 punct.2 lit. d Cod procedură penală admite recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.376/A/2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.

Admite recursul declarat de partea responsabilă civilmente Societatea Comercială "" SA împotriva aceleiași decizii penale.

Casează în parte decizia penală, sentința nr.724/02 04 2007 Judecătoriei Timișoara și rejudecând,

Obligă inculpatul și partea responsabilă civilmente alături de Societatea Comercială de Asigurare "" SA la plata despăgubirilor, către părțile civile în limita contractului de asigurare în cuantumul stabilit prin sentința penală nr.724/02.04.2007, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr-, cuantum pe care-l menține.

Menține nemodificate celelalte dispoziții ale sentinței penale casată.

În temeiul prevederilor art.192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare în recurs, rămân în sarcina statului.

DEFINITIVA.

Pronunțată în ședință publică, azi 15.05. 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

GREFIER,

- -

Red.27.05.2008

Tehnored.

2ex/05.06.2008

Prima inst.

Inst. apel.,