Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Hotărâre din 03-08-2015, Tribunalul ALBA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul ALBA la data de 03-08-2015 în dosarul nr. 474/175/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A.
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr._
ȘENTINȚA PENALĂ Nr. 161/2015
Ședința publică de la 03 August 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: O. T.
Grefier: C. M.
Ministerul Public – P. de pe lângă Tribunalul A. este reprezentat de procuror A. D.
Pe rol se află judecarea cauzei penale privind pe contestator C. S. (fost Rostas Z.), având ca obiect contestația la executare (art.598 NCPP).
La apelul nominal făcut în ședința publică la ora 09:29 a răspuns contestatorul asistat de avocat H. S., apărător desemnat din oficiu.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat, instanța acordă cuvântul cu privire la contestația formulată.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea contestației ca nefondată, cu obligarea contestatorului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
În susținerea poziției sale înțelege să invoce ca practică Decizia nr. 2508/09.09.2014 a ÎCCJ, prin care s-a stabilit că: ”În aplicarea disp. art. 6 din Codul penal, a Deciziei 1/2014 și a Deciziei 13/2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pe dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, instanța română nu poate reduce în baza dispozițiilor art. 39 alin. 1 lit. b C. pen. pedeapsa rezultantă aplicată, prin cumul aritmetic, în cazul unui concurs de infracțiuni, prin hotărârea de condamnare pronunțată de instanța străină, întrucât, în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. 7 lit. b din Legea nr. 302/2004, adaptarea pedepsei rezultante aplicate în cazul unui concurs de infracțiuni este permisă numai în ipoteza în care aceasta depășește totalul pedepselor stabilite pentru infracțiuni concurente sau limita maximă generală a pedepsei închisorii.
Prin urmare, în ipoteza în care instanța străină a aplicat pedeapsa rezultantă prin cumul aritmetic, dacă instanța română a redus pedepsele stabilite prin hotărârea de condamnare pronunțată de instanța străină pentru infracțiuni concurente în temeiul Deciziei nr. 13/2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, noua pedeapsă rezultantă nu se aplică potrivit art. 39 alin. 1 lit. b) C. pen., ci prin menținerea cumulului aritmetic aplicat de instanța străină cu autoritate de lucru judecat.”
Raportat la practica ÎCCJ – pe care o depune la dosar, solicită respingerea contestației formulate de condamnat.
Apărătorul contestatorului solicită admiterea contestației formulate care se circumscrie cazurilor prev. de art. 598 NCPP, cu consecința desființării Mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 215/10.07.2014 și emiterea unui nou mandat, urmare reducerii pedepsei rezultante de la 30 ani închisoare la 25 ani închisoare, față de următoarele motive:
Contestatorul a fost condamnat în anul 2011 în Belgia la o pedeapsă de 30 ani închisoare, hotărâre recunoscută prin sentința penală nr. 147/2014 a Curții de Apel București, care a dispus transferarea condamnatului în România în vederea continuării executării acestei pedepse. Această sentință a fost atacată, iar ÎCCJ a respins apelul condamnatului, menținând dispozițiile hotărârii Curții de Apel București.
Având în vedere faptul că acest condamnat a săvârșit faptele anterior intrării în vigoare a Noului Cod penal și că execută pedeapsa în România, precum și faptul că pedeapsa aplicată nu a fost adaptată pedepselor prevăzute de Codul penal, apreciază că legea penală mai favorabilă este Codul penal din 1969 în care limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunea comisă de contestator, aceea de omor calificat, sunt de 15-25 ani.
Astfel, solicită a se constata că în mod greșit Curtea de Apel București nu a redus pedeapsa pe care urmează a o executa contestatorul, aceasta depășind limita de pedeapsă prevăzută de Codul penal și pe cale de consecință reducerea acestei pedepse.
În replică, reprezentantul Ministerului Public arată că atât hotărârea de recunoaștere cât și mandatul de executare a pedepsei închisorii au fost emise după . Noului Cod penal, ținându-se cont de noile pedepse, însă în sarcina condamantului a fost reținută si altă infracțiune, respectiv cea de tâlhărie, nu doar cea de omor calificat.
Apărătorul contestatorului, în replică, arată că urmează ca instanța să aprecieze în ce măsură sunt incidente dispozițiile art. 5 NCP și să le dea eficiență.
Contestatorul, având ultimul cuvânt, arată că a fost transferat fără acordul său și i s-a agravat situația astfel. Mai arată că este o pedeapsă foarte mare, solicitând reducerea ei.
INSTANȚA
Asupra contestației de față:
La data de 18.02.2015 a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei A. contestația la executare formulată de condamnatul C. S. (fost R. Z.). În motivare se arată că petentul a fost condamnat la o pedeapsă de 30 ani închisoare de Curtea cu Juri din Provincia Anvers – Belgia.
Prin sentința penală nr. 147/2014 a Curții de Apel București a fost recunoscută hotărârea străină însă nu a fost adaptată pedeapsa în ceea ce privește cuantumul acesteia raportat la infracțiunea corespondentă în legislația română, pentru omor calificat Codul penal anterior prevăzând pedeapsa între 15 și 25 ani închisoare.
Analizând contestația la executare formulată de condamnat prin prisma motivelor invocate și pe baza actelor și lucrărilor dosarului, instanța constată că aceasta este nefondată pentru motivele ce se vor arăta în continuare:
Prin sentința penală nr. 147/F/2014 a Curții de Apel București, definitivă prin decizia penală nr. 214/2014 a ÎCCJ a fost recunoscută sentința penală din data de 17.10.2011 pronunțată de Curtea cuJuri din Provincia Anvers – Regatul Belgiei prin care petentul a fost condamnat la pedeapsa de 30 ani închisoare și s-a dispus transferarea persoanei condamnate într-un penitenciar din România, în vederea executării acestei pedepse.
Critica persoanei condamnate privind faptul că instanța care a recunoscut hotărârea străină nu a adaptat pedeapsa aplicată în ceea ce privește cuantumul ei, nu poate fi primită.
Astfel, pe de o parte, se constată că instanța Curții de Apel București a luat în dezbatere această problemă, constatând că, sub aspectul naturii și duratei pedepsei principale finale aplicate condamnatului, „sancțiunea de 30 ani închisoare respectă exigențele legii penale române și nu se impune eventuala sa conversiune. Raportându-ne la dispozițiile art. 10 din Convenția europeană și la considerentele deciziei nr. 23/2009 a ÎCCJ, notează că o atare pedeapsă nu depășește maximul special prevăzut de legea română pentru concursul de infracțiuni și nici maximul general al pedepsei închisorii”. Prin urmare, în lipsa omisiunii instanței de a analiza sub aspectul duratei pedeapsa aplicată de autoritatea judiciară străină, hotărârea de recunoaștere pronunțată de Curtea de Apel București se bucură de autoritate de lucru judecat și nu poate fi modificată pe calea contestației la executare.
Pe de altă parte, potrivit art. 135 alin. (7) din Legea nr. 302/2004, republicată, instanța de judecată adaptează pedeapsa aplicată de instanța străină, atunci când durata pedepsei rezultante aplicate în cazul unui concurs de infracțiuni depășește totalul pedepselor stabilite pentru infracțiuni concurente sau limita maximă generală a pedepsei închisorii admisă de legea penală română. În aceste sens, instanța constată că petentul a fost condamnat în străinătate pentru un concurs de infracțiuni, cea mai gravă dintre acestea având corespondent în legea națională infracțiunea de omor deosebit de grav prevăzută în art. 174 C.pen. din 1969 raportat la art. 176 alin. (1) lit. d) C.pen. din 1969 [actual omor calificat prevăzută în art. 188 C.pen. raportat la art. 189 alin. (1) lit. d) C.pen.] pentru care pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de la 15 la 25 de ani. Astfel, ținând cont de legea penală mai favorabilă și aplicând dispozițiile legale privind pedeapsa în caz de concurs de infracțiuni din codul penal anterior, se poate ajunge la pedeapsa de 30 ani închisoare prin stabilirea limitei maxime prevăzute de lege pentru infracțiunea de omor deosebit de grav (25 ani închisoare), contopirea acesteia cu celelalte pedepse stabilite și aplicarea unui spor de 5 ani închisoare, potrivit art. 34 alin. (1) lit. b) C.pen. din 1969, pedeapsă ce nu depășește maximul general prevăzut de art. 53 pct. 1 lit. b) C.pen. din 1969.
Față de cele menționate, instanța va respinge contestația contra executării sentinței penale nr. 147/F/2014 pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul nr._, definitivă prin decizia penală nr. 214/A/09.07.2014 a ÎCCJ, formulată de condamnatul C. S..
*
În baza art. 275 alin. (2) C.p.pen. condamnatul va fi obligat la plata către stat a sumei de 100 lei, reprezentând cheltuieli judiciare.
În baza art. 5 alin. (1) lit. f) din Protocolul nr._/2015 dintre Ministerul Justiției și UNBR acordă onorariul de 130 lei apărătorului din oficiu al condamnatului, av. H. S..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
În baza art. 598 - 599 C.p.pen. respinge contestația contra executării sentinței penale nr. 147/F/2014 pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul nr._, definitivă prin decizia penală nr. 214/A/09.07.2014 a ÎCCJ, formulată de condamnatul C. S. (fost R. Z. - CNP_), fiul lui D. și O., născut la data de 23.01.1975, domiciliat în Teiuș, jud. A., deținut în P. A..
În baza art. 275 alin. (2) C.p.pen. obligă condamnatul la plata către stat a sumei de 120 lei, reprezentând cheltuieli judiciare.
În baza art. 5 alin. (1) lit. f) din Protocolul nr._/2015 dintre Ministerul Justiției și UNBR acordă onorariul de 130 lei apărătorului din oficiu al condamnatului, av. H. S..
Cu drept de contestație în termen de 3 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 03 august 2015.
Președinte,
O. T.
Grefier,
C. M.
Red./Tehnored. O.T.
C.M. 06 August 2015/4ex.
| ← Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 160/2015.... | Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 246/2015.... → |
|---|
