Verificare măsuri preventive (art.206 NCPP). Decizia nr. 192/2015. Tribunalul ALBA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 192/2015 pronunțată de Tribunalul ALBA la data de 15-06-2015 în dosarul nr. 2589/176/2015/a2
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A.
SECȚIA PENALĂ
DECIZIE Nr. 192/2015
Ședința publică de la 15 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE O. T.
Grefier D. H.
P. de pe lângă Tribunalul A. este reprezentat prin procuror
A. D.
Pe rol se află soluționarea contestației formulate de inculpatul G. P. împotriva încheierii din data de 08.06.2015 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosarul nr._ 15.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul, aflat în stare de arest preventiv, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat M. R. în substituirea av. M. E., cu delegație pentru asistență judiciară obligatorie depusă la dosarul cauzei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
La întrebarea instanței, inculpatul arată că își menține contestația formulată, arătând că la acest moment este arestat preventiv, deși este nevinovat.
Nefiind cereri formulate, instanța acordă cuvântul în susținerea contestației.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea contestației și revocarea măsurii arestării preventive întrucât temeiurile avute în vedere la luarea acesteia nu mai subzistă, cu consecința cercetării acestuia în stare de libertate. În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea contestației ca nefondată, menținerea încheierii instanței de fond din data de 08.06.2015 ca legală și temeinică, cu obligarea contestatorului la plata cheltuielilor judiciare. Arată că instanța de fond a respectat dispozițiile art. 208 al. 4 Cod procedură penală, iar măsura arestării preventive apare ca legală și temeinică raportat la împrejurarea că temeiurile avute în vedere la momentul luării măsurii arestării preventive subzistă și în prezent, precum și raportat la gravitatea faptelor săvârșite, la modalitatea de săvârșire și la persistența infracțională a inculpatului. Învederează instanței că inculpatul a beneficiat de clemența instanței atunci când instanța a dispus măsura arestului la domiciliu, însă acesta nu a manifestat interes și nu a respectat obligațiile impuse de către instanța de fond. Arată că măsura arestării preventive este necesară pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal. Cu privire la art. 5 din CEDO, arată că sunt îndeplinite dispozițiile cu privire la termenul rezonabil. Față de aceste aspecte, solicită respingerea contestației ca nefondată.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că dorește să se întoarcă acasă, să lucreze și să fie cercetat în stare de libertate întrucât a respectat obligațiile impuse ca urmare a măsurii arestului la domiciliu.
TRIBUNALUL
Asupra contestației de față,
Prin încheierea din 25.05.2015 pronunțară de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei A. I. s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului G. P. ca urmare a încălcării obligațiilor impuse în urma plasării inculpatului în arest la domiciliu la data de 06.05.2015. Întrucât arestarea inculpatului a fost dispusă în lipsa acestuia, măsura a fost confirmată la data de 26.05.2015.
Potrivit art. 362 C.p.pen. la data de 08.06.2015 instanța a verificat măsura preventivă procedând potrivit art. 208 C.p.pen. Prin încheierea pronunțată instanța a menținut arestarea preventivă a inculpatului, constatând legalitatea și temeinicia acesteia. În considerentele încheierii, judecătorul a arătat că sub aspectul legalității nu au fost formulate critici iar în ceea ce privește temeinicia măsurii temeiurile avute în vedere la luarea ei se mențin.
Împotriva acestei încheieri a formulat contestație inculpatul, fără a o motiva în fapt și în drept.
Analizând încheierea contestată, prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului dar și din oficiu, sub toate aspectele de legalitate și temeinicie, judecătorul de cameră preliminară de la Tribunal constată că prezenta contestație este nefondată, pentru motivele ce se vor arăta în continuare:
Din punct de vedere a legalității măsurii preventive Tribunalul constată că dispozițiile legale avute în vedere atât la luarea măsurii cât și, ulterior, la verificarea acesteia nu au suferit evenimente legislative în sensul art. 56 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată. Prin urmare, condiția de legalitate a arestului preventiv este îndeplinită și la acest moment.
În ceea ce privește temeinicia măsurii preventive, Tribunalul constată că prima instanță a făcut o analiză corespunzătoare a criteriilor puse la dispoziție de legiuitor pentru luarea măsurii arestului preventiv, prevăzute în art. 223 alin. (2) C.p.pen. și, pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care provine inculpatul, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, a constatat că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, măsura preventivă impunându-se pentru buna desfășurare a procesului penal. În plus, este de menționat că în cauză arestarea preventivă a fost dispusă ca urmare a înlocuirii arestului la domiciliu luat față de inculpat pentru încălcarea obligațiilor.
Totodată, se reține că instanța de fond a analizat durata măsurii preventive prin prisma termenului rezonabil, constatând că durata detenției inculpatului nu poate fi considerată ca depășind un asemenea termen. Având în vedere gravitatea faptei pentru care inculpatul a fost trimis în judecată și condițiile în care s-a dispus arestarea preventivă, Tribunal apreciază ca fiind corectă concluzia la care a ajuns organul judiciar de la prima jurisdicție.
De asemenea, instanța care a pronunțat încheierea atacată cu prezenta contestație, în acord cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (spre exemplu, în cauza C. contra României, par. 101, cauza D. contra României, par. 48, cauza J. Contra României part. 79) a analizat posibilitatea luării măsurilor alternative detenției preventive, constatând, în mod corect și obiectiv, că inculpatul nu oferă suficiente garanții pentru lăsarea sa în libertate. Această concluzie a judecătorului, coroborată cu constatarea subzistenței temeiurilor privind arestarea preventivă, a stat, de altfel, la baza respingerii cererii inculpatului de revocare a măsurii.
Față de cele menționate, văzând dispozițiile art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) C.p.pen. și art. 206 C.p.pen. Tribunalul constată că încheierea din data de 08.06.2015 pronunțată de Judecătoria A. I. prin care s-a menținut arestarea preventivă a inculpatului este legală și temeinică așa încât va respinge contestația inculpatului formulată împotriva acestei încheieri, pe care o va menține.
În baza art. 275 alin. (2) C.p.pen. inculpatul va fi obligat la plata către stat a sumei de 100 lei, reprezentând cheltuieli judiciare.
În baza art. 5 alin. (1) lit. d) și alin. (3) raportat la art. 1 alin. (2) din Protocolul dintre Ministerul Justiției și UNBR se va acorda onorariul de 200 lei apărătorului din oficiu al inculpatului, av. M. E., care va rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) C.p.pen. și art. 206 C.p.pen. respinge contestația inculpatului G. P. (CNP_), cetățean român, fiul lui C. și Steluța, născut la data de 22.06.1996 în S., jud. A., domiciliat în com. Săsciori, ., jud. A., deținut în Penitenciarul Aiud, formulată împotriva încheierii din data de 08.06.2015 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosarul nr._ 15, pe care o menține.
În baza art. 275 alin. (2) C.p.pen. obligă inculpatul la plata către stat a sumei de 100 lei, reprezentând cheltuieli judiciare.
În baza art. 5 alin. (1) lit. d) raportat la art. 1 alin. (2) din Protocolul dintre Ministerul Justiției și UNBR acordă onorariul de 100 lei apărătorului din oficiu al inculpatului, av. M. E..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 15 iunie 2015.
Președinte,
O. T.
Grefier,
D. H.
Red. OT
Tehnored. D.H. /2 ex./16.06.2015
Judecător fond – P. D. E.
TRIBUNALUL A.
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr._
COPIA MINUTEI DECIZIEI PENALE NR. 192/2015
În numele legii,
DECIDE:
În baza art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) C.p.pen. și art. 206 C.p.pen. respinge contestația inculpatului G. P. (CNP_), cetățean român, fiul lui C. și Steluța, născut la data de 22.06.1996 în S., jud. A., domiciliat în com. Săsciori, ., jud. A., deținut în Penitenciarul Aiud, formulată împotriva încheierii din data de 08.06.2015 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosarul nr._ 15, pe care o menține.
În baza art. 275 alin. (2) C.p.pen. obligă inculpatul la plata către stat a sumei de 100 lei, reprezentând cheltuieli judiciare.
În baza art. 5 alin. (1) lit. d) raportat la art. 1 alin. (2) din Protocolul dintre Ministerul Justiției și UNBR acordă onorariul de 100 lei apărătorului din oficiu al inculpatului, av. M. E..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 15 iunie 2015.
Președinte,
ssindescifrabil
| ← Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 193/2015.... | Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Hotărâre din... → |
|---|
