Contestaţie la executare (art.598 NCPP). Decizia nr. 62/2015. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 62/2015 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 03-02-2015 în dosarul nr. 8615/256/2014
Dosar penal nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.62
Ședința publică din data de 03.02.2015
PREȘEDINTE – M. V.
GREFIER – C. C. D.
Cu participarea Ministerului Public – P. de pe lângă Tribunalul C., reprezentat prin PROCUROR – A. V.
Pe rol, pronunțarea asupra cauzei penale privind pe contestatorul - condamnat B. E. – fiul lui E. și V., născut la data de 31.10.1966, deținut în P. P. Albă, având ca obiect art.598 Cod de procedură penală – contestație la executare, formulată împotriva sentinței penale nr.3696/24.11.2014 a Judecătoriei Medgidia pron. în dosarul nr._ .
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 20.01.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată și care face parte integrantă din prezenta, când instanța, în cf.cu disp.art.391 C.p.p., a stabilit termen pentru deliberare și pronunțare la data de 03.02.2015, când a decis:
TRIBUNALUL
Asupra contestației de față:
Prin s.p. nr. 3696/24.11.2014 pronunțată de către Judecătoriei Medgidia în dosarul nr._, s-a dispus:
„În temeiul art.598 alin.1 lit.d C.P.P., admite contestația la executare formulată de condamnatul B. E., fiul lui E. și V., născut la data de 31.10.1966, în prezent deținut în Penitenciarului P. Albă, jud. C. și în consecință:
În baza art.73 Cod Penal, scade din pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare, aplicată prin Sentința penală nr.3420/19.12.2013, pronunțată de Judecătoria Medgidia, jud. C., durata arestării preventive de la data de 23.04.2014 la zi.
Cu drept de contestație în termen de 3 zile de la pronunțare pentru procuror și de la comunicarea dispozitivului pentru condamnat.”
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Prin Cererea înregistrată la nr._ /10.10.2014, petentul condamnat B. E., fiul lui E. și V., născut la data de 31.10.1966, în prezent deținut în P. P. Albă, a formulat contestație la executarea Sentinței penale nr.3420/19.12.2013, pronunțată de Judecătoria Medgidia, jud. C., solicitând deducerea perioadei cât a fost arestat în Germania.
În motivare a arătat că a fost arestat în Germania pentru a fi extrădat în România, începând cu data de 23.04.2014.
De asemenea, a mai solicitat a se scade din pedeapsă și perioada de 286 zile, pe care le-a executat din pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată prin Sentința penală nr.2553/2010 a Judecătoriei Medgidia.
Instanța verificând actele și lucrările dosarului, respectiv hotărârile judecătorești pronunțate în cauză, precum și mandatul de executare a pedepsei a constatat că cererea de contestație este întemeiată numai în parte, motiv pentru care a admis-o, pentru motivele arătate în continuare.
Prin Sentința penală nr.3420/19.12.2013, pronunțată de Judecătoria Medgidia, rămasă definitivă prin nerecurare la 17.01.2014, petentul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj, prev. de art.239 alin.1 C.P., cu aplic. art.37 alin.1 lit.a și b C.P., art.74 alin.1 lit.c și art.80 alin.2 C.P. cu art.345 alin.2 C.P.P.
Prin aceeași sentință, a fost contopită pedeapsa de 1 an închisoare cu restul de 1 an, 2 luni și 19 zile, rămas neexecutat din pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată prin Sentința penală nr.2553/P/17.12.2010 a Judecătoriei Medgidia și s-a dispus aplicarea pedepsei celei mai grele de 1 an, 2 luni și 19 zile, majorată la 1 an și 4 luni închisoare, în total petentul execută pedeapsa rezultantă de 1 an și 4 luni închisoare.
A fost emis Mandatul de executare nr.3676/17.01.2014, de către Judecătoria Medgidia, iar petentul se află în executarea acestei pedepse.
A început executarea pedepsei la data de 16.06.2014.
Din lucrările dosarului, rezulta însă că petentul a fost arestat în Germania, potrivit unui mandat european de arestare, emis în baza Mandatul de executare nr.3676/17.01.2014. de către Judecătoria Medgidia.
Arestarea petentului s-a produs la data de 23.04.2014, de către autoritățile germane și predat autorităților române, potrivit adresei Biroului Sirene-fila nr.150, Dosar nr._ -Judecătoria Medgidia.
Potrivit art.73 C.P., se compută măsurile preventive executate în afara țării. Cum petentul a fost arestat preventiv în Germania, în baza mandatului european de arestare, instanța urmează a scade din pedeapsă perioada arestării preventive în Germania de la data de 23.04.2014 la zi.
Cât privește solicitarea petentului de a i se scade din pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare și perioada executată din pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 2553/P/17.12.2010 a Judecătoriei Medgidia, instanța a constatat că nu este întemeiată.
A rezultat că instanța a dispus contopirea pedepsei de 1 an închisoare cu restul de 1 an, 2 luni și 19 zile, rămas neexecutat din pedeapsa de 3 ani închisoare și prin majorarea la 1 an și 4 luni închisoare, a acestui rest, potrivit art.39 alin.2 C.P., raportat la art.37 alin.1 lit.a C.P. s-a stabilit ca în final, condamnatul să execute pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare.
Cum contopirea pedepsei de 1 an închisoare, s-a făcut cu restul rămas neexecutat, instanța a constatat că nu se justifica deducerea perioadei executate, întrucât ar fi contrar dispozițiilor privind contopirea.
Împotriva sentinței penale mai sus menționate, în termen legal a declarat contestație persoana condamnată B. E., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând că, în mod greșit prima instanță nu a scăzut din pedeapsa pe care în prezent o execută – de 1 an și 4 luni închisoare - aplicată prin s.p.nr.3420/19.12.2013, pronunțată de Judecătoria Medgidia, rămasă definitivă prin nerecurare la 17.01.2014, și perioada executată din pedeapsa aplicată prin s.p. nr. 2553/P/17.12.2010 a Judecătoriei Medgidia – de 281 de zile.
Verificând hotărârea contestată, tribunalul constată că aceasta este legală și temeinică.
Astfel, prin sentința penală nr.3420/19.12.2013, pronunțată de Judecătoria Medgidia, rămasă definitivă prin nerecurare la 17.01.2014, prin care petentul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj, prev. de art.239 alin.1 C.P., cu aplic. art.37 alin.1 lit.a și b C.P., art.74 alin.1 lit.c și art.80 alin.2 C.P. cu art.345 alin.2 C.P.P., a fost contopită această pedeapsă de 1 an închisoare cu restul de 1 an, 2 luni și 19 zile, rămas neexecutat din pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr.2553/P/17.12.2010 a Judecătoriei Medgidia, dispunându-se aplicarea pedepsei celei mai grele de 1 an, 2 luni și 19 zile, majorată la 1 an și 4 luni închisoare, în total petentul executând pedeapsa rezultantă de 1 an și 4 luni închisoare.
Operațiunea de contopire a pedepsei de 1 an închisoare cu restul neexecutat din pedeapsa anterioară, aplicată prin sentința penală nr.2553/P/17.12.2010 a Judecătoriei Medgidia, s-a realizat în temeiul art.39 alin.2 C.p. din 1969, fiind incidente și dispozițiile art.61 C.p. din 1969 privind revocarea liberării condiționate, petentul aflându-se în stare de recidivă postcondamnatorie, săvârșind noua infracțiune după ce a fost liberat condiționat, înainte ca pedeapsa anterioară să fie considerată executată.
În această situație, a stării de recidivă postcondamnatorii, persoanei condamnate nu-i profită perioada executată din pedeapsa anterioară, în sensul că aceasta nu se deduce din pedeapsa rezultantă în cazul comiterii unei noi infracțiuni, tocmai ca o expresie a faptului că, deși a fost condamnat definitiv, infractorul nu și-a corectat comportamentul ci a recidivat, acesta beneficiind doar de contopirea restului neexecutat din pedeapsa anterioară cu pedeapsa pentru noua infracțiune.
Deducerea perioadei executate din pedeapsa anterioară este posibilă numai în cazul concursului de infracțiuni ( săvârșirea a două sau mai multe infracțiuni înainte ca infractorul să fi fost condamnat definitiv pentru vreuna dintre acestea ), situație în care contestatorul-condamnat B. E. nu se află.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge, ca inadmisibilă, contestația la executare formulată la data de 5.12.2014 de către condamnatul B. E. – fiul lui E. și V., născut la data de 31.10.1966, deținut în P. P. Albă, împotriva s.p. 3696/24.11.2014 pronunțată de către Judecătoriei Medgidia.
În baza art.275 alin.2 C.p.p.:
Cheltuielile judiciare avansate de către stat rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 3.02.2015.
PREȘEDINTE DE COMPLET, GREFIER,
M. V. C. C. D.
Red.jud.cont.M.V./1.03. 2015/4ex.
Red.jud. fond E.O./24.11.2014
| ← Înlocuire măsură preventivă (art.242 NCPP). Decizia nr.... | Reabilitare judecătorească (art.527 NCPP). Sentința nr.... → |
|---|
