Verificare măsuri preventive. Art.207 NCPP. Decizia nr. 14/2015. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 14/2015 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 12-01-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.14
Ședința publică din data de 12.01.2015
PREȘEDINTE – E. G.
GREFIER – D. V.
Ministerul Public – P. de pe lângă Tribunalul C. – a fost reprezentat prin PROCUROR – N. Z.
S-a luat în examinare contestația formulată de inculpatul N. Ș. – CNP_, fiul lui - și născut la 29.12.1997 în mun. Medgidia, deținut în P. P.-Albă, împotriva încheierii de ședință din data de 06.01.2015 pronunțată de Judecătoria Medgidia, în dosar nr._ 14.
La apelul nominal făcut în ședință publică, cu respectarea disp.art.358 cod procedură penală, se prezintă contestatorul inculpat N. Ș., în stare de arest preventiv, asistat de avocat F. D., în substituirea apărătorului ales Z. L. O., în baza împuternicirii avocațiale și a delegației de substituire depuse la dosarul cauzei.
Procedura de citare este legal îndeplinită, citarea fiind efectuată cu respectarea disp.art.257 – 263 cod procedură penală.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează părților prezente obiectul cauzei, stadiul procesual, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare.
Nefiind cereri prealabile sau excepții de invocat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea contestației.
Apărătorul contestatorului inculpat, avocat F. D., având cuvântul, solicită admiterea contestației, desființarea încheierii Judecătoriei C. și, rejudecând, înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatului cu măsura controlului judiciar sau arestului la domiciliu.
Solicită a se avea în vedere că perioada de arest preventiv este suficientă pentru ca inculpatul să realizeze consecințele nerespectării legii și, raportat la atitudinea de regret adoptată de acestea, o măsură preventivă mai blândă ar fi suficientă și aptă pentru a asigura buna desfășurare în continuare a procesului penal.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea ca nefondată a contestației formulate de inculpatul N. Ș., cu consecința menținerii încheierii atacate ca fiind legală și temeinică, în mod corect apreciindu-se că temeiurile ce au determinat luarea măsurii arestării preventive nu s-au modificat și impun în continuare privarea de libertate a inculpatului, atât pentru buna desfășurare a procesului penal, cât și pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, ce rezultă din circumstanțele reale de săvârșire a infracțiunilor de tâlhărie calificată și furt calificat pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, fapte ce denotă o periculozitate sporită reflectată și în reacția opiniei publice.
De asemenea, inculpatul nu are ocupație și nici loc de muncă și a fost sancționat în 14 rânduri pentru infracțiunea de furt calificat, ceea ce denotă o predispoziție a acestuia în comiterea de infracțiuni contra patrimoniului.
În atare situație, consideră că perioada petrecută de inculpat în arest preventiv și atitudinea acestuia de regret nu conduc la concluzia că, odată pus în libertate, acesta nu ar reitera comportamentul infracțional, măsura arestului preventiv fiind singura aptă în realizarea scopului prev. de art.202 cod procedură penală.
Contestatorul inculpat N. Ș., având ultimul cuvânt, arată că este de acord cu concluzii apărătorului său, solicitând înlocuirea măsurii controlului judiciar și a arestului la domiciliu, întrucât dorește să fie alături de familia sa.
Dezbaterile declarându-se închise, instanța rămâne in pronunțare.
După deliberare,
TRIBUNALUL:
Deliberând asupra contestației,de față;
Prin încheierea FN /din data de 06.01.2015 pronunțată de Judecătoria C.,în dosar nr._ 14,s-a dispus:” În baza art.362 al.2 c.pr.pen. rap. la art. 208 c.pr.pen; Constată legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luate față de inculpatul N. Ș., zis „U.”, CNP_, fiul lui - și - ns.la 29.12.1997 în mun.Medgidia, domiciliat in mun. Medgidia, ..Constanta, fără antecedente penale, cetățean român, neșcolarizat, necăsătorit, fără ocupație și loc de muncă, în prezent în stare de arest preventiv în P. P.- Albă, jud. C. - prin încheierea nr.67/21.10.2014 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosarul nr._, definitivă prin încheierea nr.669/27.10.2014 a Tribunalului C. prin care a fost respinsă – ca nefondată – contestația inculpatului, pusă în executare prin mandatul de arestare preventivă nr. 44/UP din 21.10.2014.
Menține starea de arest a inculpatului N. Ș..
Respinge cererea inculpatului de revocare a măsurii arestării preventive și de înlocuire a măsurii arestării preventive cu o altă măsură preventivă, respectiv arest la domiciliu sau control judiciar.”
Pentru a pronunța încheierea de ședință menționată,prima instanță cu privire la starea de arest a inculpatului, instanța a reținut următoarele:
Prin încheierea nr.669/27.10.2014 a Tribunalului C., prin care a fost respinsă – ca nefondată – contestația inculpatului, în baza art. 226 c.pr.pen. a fost admisă propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Medgidia și în baza art. 223 al. 2 c.pr.pen. la art. 202 al. 1 și 3 C.pr.pen. și s-a dispus arestarea preventivă pe o perioadă de 30 zile, cu începere de la data de 21.10.2014 până la data de 19.11.2014, inclusiv, a inculpatului N. Ș., cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată, prev.de art.233-art.234 al.1 lit.a și d c-.pen., cu aplicarea art. 77 al.1 lit.a) și art.114 C.pen.
Măsura arestării preventive a fost pusă în executare prin mandatul de arestare preventivă nr. 44/UP din 21.10.2014.
Judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Medgidia a reținut următoarele:
Prin propunerea formulată P. de pe lângă Judecătoria Medgidia a solicitat să se dispună arestarea preventivă pe o perioadă de 30 zile, cu începere de la data de 21.10.2014 până la data de 19.11.2014, inclusiv a inculpatului N. Ș., cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată, prev.de art.233-art.234 al.1 lit.a) și d )c.pen.cu aplicarea art. 77 al.1 lit.a)c.pen. și art.114 C.pen. deoarece în ziua de 19.10.2014, persoana vătămată N. M. I. a sesizat organele de cercetare penală cu privire la faptul că în seara respectivă în jurul orei 20.30 în timp ce se afla pe peronul Gării Medgidia a fost acostat de 3 persoane de sex masculin care l-au amenințat cu o șurubelniță și i-au pretins telefonul mobil. Victima a încercat să opună rezistență însă a fost trântită la pământ, amenințată cu șurubelnița și deposedată de telefonul mobil Samsung cu valoare declarată de 900 lei.
Atacatorii au fost identificați pe baza înregistrărilor de pe o cameră video însă numai N. Ș. răspunde penal, ceilalți fiind minori sub 14 ani. Inculpatul a fost recunoscut de victimă după fotografii după săvârșirea faptei iar telefonul mobil complet distrus a fost recuperat complet distrus de la domiciliul inculpatului N. Ș. prin intermediul mamei sale, la solicitarea polițiștilor.
S-a apreciat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.223 al.1 și 2 C.pr.pen. respectiv că există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede o pedeapsă de 5 ani, alegerea măsurii ce urmează a fi luată se face ținându-se seama de scopul acesteia, de gradul de pericol social al infracțiunii, de sănătatea, vârsta, antecedentele și alte situații privind persoana față de care se ia măsura. Potrivit art.5 par. 1 lit.c)CEDO indiciile sunt suficiente că inculpatul a săvârșit infracțiunile pentru care este cercetat.
Inculpatul se găsește în situația prevăzută de art. 223 al..2 C.pr.pen.iar infracțiunea reținută în sarcina acestuia este pedepsită cu pedeapsa închisorii de 10 ani și privarea de libertate a inculpatului este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică. În ceea ce privește circumstanțele reale ale faptei, se reține că este gravă prin modalitatea de săvârșire, respectiv prin amenințarea cu un obiect înțepător, pe timp de noapte, într-un loc public și împreună cu doi minori care nu răspund penal, iar victima a suferit leziuni traumatice semnificative, nefiind externată din spital.
Din perspectiva circumstanțelor personale, s-a reținut că inculpatul N. Ș. este cunoscut de mulți ani cu perseverență infracțională, fiind cercetat și sancționat în multiple rânduri pentru infracțiuni patrimoniale, la dosar fiind atașate 14 ordonanțe prin care s-au dispus soluții de netrimitere în judecată, inculpatul nu beneficiază de un cadru familial care să-i permită corijarea conduitei sociale.
În timp ce se afla în spital în data de 21.10.2014, victima a fost abordată de un membru al familiei inculpatului care i-a propus o înțelegere în sensul retragerii - contracost - a plângerii penale..
Analizând actele si lucrările dosarului, judecătorul de drepturi și libertăți a constatat în conformitate cu disp. art. 226 al. (1) c.pr.pen.că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru luarea măsurii arestării preventive a inculpatului,respectiv cele prevăzute de art. 202 al.1 și 3 c.pr.pen, art. 223 al. 1 și 2 C.pr.pen.art.243 al.2 c.pr.pen.,
Prin Ordonanța din data de 19.10.2014 a Secției Regionale de Poliție Transporturi s-a dispus începerea urmăririi penale pentru infracțiunea de tâlhărie calificată,prev.de art.233-art.234 al.1 lit.a) și d) c.pen,. Prin Ordonanța nr.4232/P/2014 din data de 20.10.2014 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Medgidia s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspecții N. Ș. și Ș. R. A.. La data de 21.10.2014 după ascultarea suspectului N. Ș. s-a luat față de acesta măsura preventivă a reținerii, începând cu ora 10.55. Prin Ordonanța nr.4232/P/2014 din data de 21.10.2014 a fost pusă în mișcare acțiunea penală față de inculpat.
Există probe și indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit faptele pentru care este cercetat penal și se asigură prin arestare realizarea scopului prevenirii săvârșirii altor infracțiuni. Deși inculpatul nu recunoaște săvârșirea faptei, dând vina pe alți participanți, susținerile sale sunt contrazise de declarațiile persoanei vătămate și ale celorlalți participanți.
Inculpatul se găsește în situația prevăzută de art. 223 al.2 c.pr.pen.iar infracțiunea în sarcina acestuia este pedepsită cu pedeapsa închisorii de 10 ani și privarea de libertate a inculpatului este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
Starea de pericol este relevată de circumstanțele reale ale faptei, și este gravă prin modalitatea de săvârșire prin amenințarea cu o șurubelniță, pe timp de noapte, într-un loc public și împreună cu doi minori care nu răspund penal iar victima a suferit leziuni traumatice semnificative nefiind externată din spital.
Circumstanțele personale ale inculpatului N. Ș. relevă perseverență infracțională, acesta fiind cercetat și sancționat în multiple rânduri pentru infracțiuni patrimoniale, la dosar fiind atașate 14 ordonanțe prin care s-au dispus soluții de netrimitere în judecată. Inculpatul nu beneficiază de un cadru familial care să-i permită corijarea conduitei sociale. Efectele pe care privarea de libertate le-ar avea asupra personalității și dezvoltării acestuia nu sunt disproporționate față de scopul urmărit prin luarea măsurii arestării preventive. Aceasta este necesară și adecvată în cazul acestui inculpat și pentru a preveni săvârșirea unor noi infracțiuni de către inculpat ,pentru a se asigura în rândul cetățenilor un climat de siguranță și încredere în justiție, iar o altă măsură preventivă precum cea a arestului la domiciliu și a controlului judiciar solicitată de inculpat prin apărător nu este suficientă.
Prin rechizitoriul nr.4232/P/2014 din 07.11.2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Medgidia s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului N. Ș. pentru infracțiunea de tâlhărie calificată prev. de art. 233 – art. 234 al.1 lit. a și d c.pen.cu aplic. art 77 al.1 lit. a)c.pen. și de furt calificat prev. de art. 228 al.1 – 229 al.1 lit.b)c.pen. ambele cu aplic.art. 38 al.1 și art. 114 și urm.c.pen.,întrucât inculpatul la data de 19 octombrie 2014, pe timp de noapte și prin amenințare (folosirea unei șurubelnițe), l-a deposedat pe numitul N. M. I. de un telefon mobil marca Samsung în valoare de 900 de lei, prejudiciu nerecuperat, iar la data de 11/12 august 2014, pe timp de noapte, a sustras două baterii de acumulatori de la autocamionul persoanei vătămate I. K., provocându-i acestuia o pagubă în cuantum de 1.000 lei, prejudiciu parțial recuperat.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Medgidia sub nr._ 14 din 10.11.2014 și se află în procedura camerei preliminare, conform prevederilor art. 344-348 C.pr.pen.
Prin încheierea din 04 decembrie 2014, judecătorul de cameră preliminară, în baza art. 346 al.2 și 6 C.pr.pen.rap. la art.342 C.pr.pen. a constatat că Judecătoria Medgidia este competentă material, după calitatea persoanei și teritorial să soluționeze cauza cu care a fost învestită prin rechizitoriul nr.4232/P/2014 din 07.11.2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Medgidia.
S-a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr.4232/P/2014 din 07.11.2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Medgidia privind pe inculpatul N. Ș., zis „U.”, trimis în judecată pentru infracțiunile de tâlhărie calificată prev. de art. 233 – art. 234 al.1 lit. a și d c.pen.cu aplic. art. 77 al.1 lit. a )c.pen și furt calificat prev. de art. 228 al.1 – 229 al.1 lit. b )c.pen., ambele cu aplic. art. 38 al.1 și art. 114 și urm.c.pen.
S-a constatat legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și s-a dispus începerea judecății cauzei privind pe inculpatul N. Ș., stabilindu-se termen de judecată la data de 06.01.2015, complet P1, ora 8,30.
În etapa camerei preliminare, prin încheierea din 11 noiembrie 2014 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Medgidia (dosarul nr._ 14), definitivă prin încheierea nr.725/17.11.2014 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului C. prin care a fost respinsă – ca nefondată, contestația inculpatului, în baza art.348 C.pr.pen,. rap. la art.207 C.pr.pen., s-a constatat legalitatea și temeinicia stării de arest a inculpaților și s-a dispus menținerea acesteia.
După începerea judecății, prin încheierea din 08 decembrie 2014 a Judecătoriei Medgidia, definitivă prin încheierea nr.151/12.12.2014 a Tribunalului C. – Secția penală, în baza art. 362 al.2 C.pr.pen. rap. la art.208 C.pr.pen. s-a constatat legalitatea și temeinicia stării de arest a inculpatului și s-a dispus menținerea stării de arest a acestuia.
La termenul de judecată din 06 ianuarie 2014, a fost începută cercetarea judecătorească, procedându-se la audierea inculpatului și la încuviințarea unor probe pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei, conform art.374 al.8 C.pr.pen. cu referire la infracțiunea de tâlhărie și s-a dispus amânarea cauzei atât pentru administrarea probelor încuviințate, cât și pentru efectuarea referatului de evaluare dispus pentru inculpat.
Au fost luate în seamă disp.art. 362 al.2 C.pr.pen,art. 208 al.2 C.pr.pen
art. 202 al.1 și 3C.pr.pen.,art. 223 al.1 și 2 C.pr.pen.
Din ansamblul materialului probator administrat în cauză până la acest moment rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul, la data de 19 octombrie 2014, pe timp de noapte și prin amenințare (folosirea unei șurubelnițe), l-a deposedat pe numitul N. M. I. de un telefon mobil marca Samsung în valoare de 900 de lei, prejudiciu nerecuperat, iar la data de 11/12 august 2014, pe timp de noapte, a sustras două baterii de acumulatori de la autocamionul persoanei vătămate I. K., provocându-i acestuia o pagubă în cuantum de 1.000 lei, prejudiciu parțial recuperat.
Probele administrate până în prezent, respectiv plângerea penală formulată de persoana vătămată N. M. I. și declarația acesteia – f.23-25, procesul verbal de cercetare la fața locului, procesul-verbal cu planșa fotografică anexă, întocmit cu ocazia efectuării prezentărilor pentru recunoaștere după planșa fotografică, corespondența cu S.C. Stevans Impex S.R.L. Medgidia, prin care au fost înaintate pe suport optic imaginile înregistrate de sistemul de supraveghere video, procesul-verbal întocmit cu ocazia vizualizării imaginilor video înregistrate, procesul-verbal întocmit cu ocazia predării telefonului în stare de neîntrebuințare, declarațiile martorilor C. V., Ș. C.-E., O. M., C. C.-B., procesul-verbal de consemnare a plângerii persoanei vătămate I. K. și declarațiile acesteia, procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșă fotografică aferentă, declarațiile martorilor C. N. și ale suspectului Ș. R. A. și declarațiile inculpatului – fundamentează presupunerea rezonabilă, conform art. 202 al.1 C.pr.pen. în sensul că în cauză există indicii temeinice și probe care să conducă la presupunerea rezonabilă că inculpatul ar fi săvârșit infracțiunile de tâlhărie calificată și furt calificat ce i se rețin în sarcină. Sunt incidente în cauză dispozițiile art. 223 al.2 C.pr.pen.
Cu privire la limitele de pedeapsă se constată că pentru infracțiunile de furt calificat prev. de art. 228 al.1 – 229 al.1 lit. b )c.pen. astfel cum este reținută în sarcina inculpatului, legiuitorul prevede pedeapsa închisorii de la 1 ani la 5 ani, iar pentru infracțiunea de tâlhărie calificată prev. de art. 233 – art. 234 al.1 lit. a și d C.pen.astfel cum este reținută în sarcina inculpatului, legiuitorul prevede pedeapsa închisorii de la 3 ani la 10 ani, fiind îndeplinită condiția cu privire la limitele de pedeapsă.
Cu privire la condiția prevăzută de teza III a art. 223 al. 2 C.pr.pen. se constată că pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana inculpatului, privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
Gravitatea faptei de tâlhărie rezultă din modul și circumstanțele de comitere a acesteia (pe timp de noapte, de mai multe persoane împreună, toți minori, doi dintre aceștia neavând vârsta cerută de lege pentru a răspunde penal, în loc public, fapta de tâlhărie fiind comisă prin amenințarea cu o șurubelniță, victima a suferit leziuni traumatice semnificative, fiind internată în spital în perioada 20.10.-22.10.2014, natura și valoarea bunurilor sustrase), din urmarea produsă (atingerea adusă integrității corporale și patrimoniului părții vătămate), din reacția particulară a opiniei publice la săvârșirea unor astfel de fapte, care încalcă relațiile sociale ce ocrotesc integritatea corporală și sănătatea, precum și patrimoniul persoanei și care reclamă, corelativ, o reacție fermă, de reprimare și sancționare, din partea autorităților judiciare în cazul nerespectării acestor norme.
Inculpatul, deși este în vârstă de 17 ani, este neșcolarizat, nu are loc de muncă sau o ocupație licită,este cunoscut cu preocupări infracționale, fiind cercetat anterior de 14 ori, inclusiv pentru fapte de aceeași natură, dispunându-se soluții de netrimitere în judecată, în cele mai multe dintre cazuri conform art. 181 c.pen. din 1968.
Raportat la împrejurările privitoare la persoana inculpatului, reținute, s-a apreciat că, la acest moment procesual, este necesară privarea sa de libertate pentru înlăturarea stării de pericol pentru ordinea publică, ce rezultă din persistența infracțională a inculpatului, faptul că este cercetat pentru mai multe fapte îndreptate împotriva valorilor sociale ocrotite de lege. Efectele pe care privarea de libertate le-ar avea asupra personalității și dezvoltării inculpatului minor N. Ș. nu sunt disproporționate față de scopul urmărit prin luarea acestei măsuri.
Măsura arestării preventive a fost luată față de inculpatul N. Ș., cu respectarea temeiurilor de drept invocate, în condiții de deplină concordanță cu prevederile ce reglementează limitarea libertății persoanei – în situații de excepție-iar temeiurile inițiale ce au justificat privarea de libertate a inculpatului nu s-au modificat și nici nu au încetat, ci dimpotrivă, s-au consolidat prin emiterea rechizitoriului și trimiterea acestuia în judecată.
Menținerea măsurii arestării preventive se justifică nu atât în scopul de a-i face pe inculpat să conștientizeze comportamentul antisocial, cât și acela al asigurării bunei desfășurări a judecății și pentru a-i împiedica să comită alte noi infracțiuni.
Măsura preventivă este proporțională cu gravitatea acuzației aduse inculpatului și este necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia.
Întrucât nu au încetat temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive și nu au apărut împrejurări noi din care să rezulte nelegalitatea măsurii preventive, nu se impune revocarea măsurii arestării preventive și, în consecință, a fost respinsă cererea inculpatului de revocare a măsurii arestării preventive.
În urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei și a conduitei procesuale a inculpatului, față de preocupările infracționale ale acestuia, anterioare faptelor pentru care este cercetat,s-a apreciat că o altă măsură preventivă mai ușoară nu este suficientă pentru realizarea scopului prevăzut de art. 202 al.1 C.pr.pen.și a fost respinsă cererea inculpatului de înlocuire a măsurii arestării preventive cu o altă măsură preventivă.
Împotriva încheierii de ședință menționate a formulat contestație inculpatul N. Ș. - deținut în P. P.-Albă- invocând,prin apărător,motivele prezentate pe larg în practicaua prezentei încheieri.
Instanța de control judiciar examinând încheierea contestată, apreciază calea de atac exercitată de către inculpat ,ca nefondată, urmând a o respinge pentru considerentele care urmează:
Inculpatul minor N. Ș. -a fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr.4232/P/2014 din 07.11.2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Medgidia și este cercetat pentru săvârșirea, în concurs real, a infracțiunilor de tâlhărie calificată prev. de art. 233 – art. 234 al.1 lit. a) și d) c.pen.cu aplic. art, 77 al.1 lit. a)c.pen. și de furt calificat prev. de art. 228 al.1 – 229 al.1 lit.b)c.pen. ambele cu aplic. art. 38 al.1 și art. 114 și urm.c.pen.întrucât la data de 19 octombrie 2014, pe timp de noapte și prin amenințare (folosirea unei șurubelnițe), l-ar fi deposedat pe numitul N. M. I. de un telefon mobil marca „Samsung” în valoare de 900 de lei, prejudiciu nerecuperat, iar la data de 11/12 august 2014, pe timp de noapte, ar fi sustras două baterii de acumulatori de la autocamionul persoanei vătămate I. K., provocându-i acestuia o pagubă în cuantum de 1.000 lei, prejudiciu parțial recuperat.
Măsura arestării preventive s-a dispus față de inculpatul N. Ș. prin încheierea nr.67/din 21.10.2014 a JDL din cadrul Judecătoriei Medgidia( dosar nr._ ),pe o perioadă de 30 zile, cu începere de la data de 21.10.2014 până la data de 19.11.2014, inclusiv, rămasă definitivă prin încheierea nr.669/27.10.2014 a JDL din cadrul Tribunalului C.. prin care a fost respinsă, ca nefondată, contestația inculpatului, fiind emis mandatul de arestare preventivă nr. 44/UP din 21.10.2014.
În procedura de cameră preliminară,măsura de excepție a arestării preventive a fost menținută față de inculpatul minor în baza disp.art.348 c.pr.pen.,în referire la art.207 c.pr.pen.
În acest stadiu procesual, în faza de judecată, se constată că sunt satisfăcute cerințele prevăzute de art.362 al.1 și 2 c.pr.pen,.în referire la art.208 al.3 c.pr.pen rap.la art.207 al.4 c.pr.pen,și fiind verificată, din oficiu, legalitatea și temeinicia luării măsurii arestării preventive față de inculpat, în baza acestor texte de lege .se constată că această măsură este legală și temeinică,și se impune a fi menținută.
În considerarea disp.art.202 al.1 și 3 c.pr.pen. din examinarea materialului probator administrat în cauză, doar în faza de urmărire penală ,se constată că la dosar există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul N. Ș. ar fi comis respectivele fapte penale ,pentru care a și fost trimis în judecată, iar măsura arestării preventive continuă să fie proporțională,suficientă dar și necesară în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii inculpatului de la judecată, ori a prevenirii săvârșirii unor alte infracțiuni similare.
Pe lângă indiciile temeinice și chiar probele existente la dosar ale săvârșirii faptelor pentru care inculpatul N. Ș. este cercetat ,rămâne incident și cazul de arestare preventivă prevăzut de art.223 al.2 teza a-II-a c.pr.pen. respectiv din probe ar rezulta suspiciunea rezonabilă că inculpatul ar fi comis fapte pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare- tâlhărie calificată și furt calificat-, iar pe baza evaluării naturii și gravității faptelor, a modului și a împrejurărilor concrete de comitere a acestora- conform acuzării- pe timp de noapte, de mai multe persoane împreună, toți minori, doi dintre aceștia neavând vârsta cerută de lege pentru a răspunde penal, într-un loc public, fapta de tâlhărie fiind comisă prin amenințarea cu o șurubelniță, victima a suferit leziuni traumatice însemnate, fiind internată în spital în perioada 20.10.-22.10.2014, valorile sociale lezate și ocrotite de normele penale ,urmările produse sau care s-ar mai fi putut produce, ,rezonanța socială intens negativă la comiterea unor astfel de fapte,care atrag în mod necondiționat oprobiul public, circumstanțele personale ale inculpatului, în vârstă de 17 ani, este neșcolarizat, nu are loc de muncă sau o ocupație licită, nu beneficiază de un cadru familial care să-i permită corijarea conduitei sociale,este cunoscut de mai mulți ani, cu preocupări infracționale, fiind cercetat și sancționat anterior pentru comiterea de infracțiuni contra patrimoniului, de un număr de 14 ori, dispunându-se soluții de netrimitere în judecată, majoritatea întemeiate pe disp.art. 181 c.pen. rap.la art.10 al.1lit.b)ind.1 c.pr.pen.
În considerarea acestor aspecte, se apreciază că privarea inculpatului minor de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, ,existând riscul real ca acesta ,în stare de libertate,să revină de îndată și în mod facil în zona infracțională prin comiterea de fapte penale similare, nevoia de prezervare a securității și protecției colectivității.
Privarea de libertate a inculpatului ,în acest moment procesual, apare astfel a fi necesară, pentru înlăturarea unei stări de pericol real ce s-ar crea pentru ordinea publică. Pericolul pentru ordinea publică ca și periculozitatea infractorului ,reprezintă o predicție ,o apreciere asupra comportamentului viitor al acestuia.
Este adevărat că măsura arestării preventive este o măsură temporară prin intermediul căreia se protejează societatea de indivizi periculoși și constituie totodată o măsură de intimidare a celorlalți cetățeni predispuși la săvârșirea de fapte penale.
Soluția de menținere a măsurii arestării preventive este de altfel în acord și cu exigențele art.4 C.pr.pen și .art.6 par..2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și cu Jurisprudența CEDO, inculpatul,până la pronunțarea unei hotărâri definitive, este beneficiarul prezumției de nevinovăție, și a regulii judecării persoanei în stare de libertate, dar anumite împrejurări particulare au prioritate în protejarea ordinii publice față de interesul strict individual.
Conform art.9 al.2 .c.pr.pen.”Dreptul la libertate și la siguranță”orice măsură preventivă sau restrictivă de libertate se dispune în mod excepțional și doar în cazurile și în condițiile prevăzute de lege,iar în prezenta cauză, și în raport de momentul procesual, sunt satisfăcute exigențele acestui text de lege..
Față de circumstanțele reale reținute de către acuzare în care inculpatul ar fi acționat, de sfidare a normelor de drept, de transpunere în practică în mod facil a dezideratului infracțional, ca și de consecințele grave ale faptelor de a căror săvârșire este bănuit ,nu se impune în prezent revocarea măsurii arestării preventive conform art.242 al.1 c.pr.pen. sau înlocuirea acesteia potrivit art.242 al.2 c.pr.pen.cu o măsură preventivă mai permisivă și mai blândă, precum aceea a măsurii preventive a arestului la domiciliu sau a controlului judiciar, chiar cu stabilirea în sarcina acestuia a unor obligații ferme,precum s-a solicitat de apărătorul inculpatului. Aceste măsuri preventive alternative nu apar a fi suficiente pentru realizarea scopului prevăzut de art.202 al.1 c.pr.pen,.
În cauză, nu se identifică apariția unor modificări /schimbări sau a unor elemente noi,nefiind satisfăcute cerințele acestor texte de lege.
Ținând seama și de faptul că măsura arestării preventive își păstrează caracterul rezonabil,datând de 83 zile, stadiul incipient al fazei de judecată, în considerarea și a celor arătate, în baza art. 425 1 al.7 pct.1 lit..b) c.pr.pen în ref..la art.203 al.6 c.pr.pen. și art.206 c.pr.pen în ref.la art.208 c.pr.pen și art.362 c.pr.pen se va respinge ,ca nefondată, contestația formulată de contestatorul inculpat N. Ș. – zis „U.”, deținut în P. P.-Albă, ,împotriva încheierii de ședință FN/din data de 06.01.2015 pronunțată de Judecătoria Medgidia, în dosar nr._ 14 iar în baza art.275 al.2 c.pr.pen.va fi obligat la plata unei sume cu titlu de cheltuieli judiciare în folosul statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În baza art. 425 1 al.7 pct.1 lit..b) c.pr.pen. în ref..la art.203 al.6 c.pr.pen. și art.206 c.pr.pen în ref.la art.208 c.pr.pen și art.362 c.pr.pen ;
Respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatorul inculpatul N. Ș. – zis „U.”, CNP_, fiul lui - și născut la 29.12.1997 în mun. Medgidia, deținut în P. P.-Albă, împotriva încheierii de ședință FN/din data de 06.01.2015 pronunțată de Judecătoria Medgidia, în dosar nr._ 14.
În baza art. 275 al.2 c.pr.pen,
Obligă inculpatul contestator la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în folosul statului..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi 12.01.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
E. G. D. V.
Red.jud.fond. A.I.S.
Red.jud.cont. Em.G./13.01.2015/ 4 ex.
| ← Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 288/2015.... | Trafic de droguri. Legea 143/2000 art. 2. Sentința nr. 37/2015.... → |
|---|
