Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Sentința nr. 154/2012. Tribunalul DOLJ

Tribunalul DOLJ - Sentințe și decizii penale / 2016

Sentința nr. 154/2012 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 06-04-2012

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL D.

SECȚIA PENALĂ

SENTINȚA PENALĂ Nr.154

Ședința publică de la 06 Aprilie 2012

Completul compus din:

PREȘEDINTE V. S. D.

Grefier Dănuța D.

Ministerul Public - P. de pe lângă Tribunalul D.

a fost reprezentat prin procuror C. N.

Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în ședința din data de 04 aprilie 2012, consemnate în încheierea ce face parte integrantă din prezenta hotărâre privind pe inculpatul S. V., trimis în judecată în stare de arest preventiv prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria C. sub nr.4050/P/2010 din data de 20.06.2011 pentru săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. 1 lit. (b) și (c), alin. 2 din Legea 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp.

La apelul nominal nu au răspuns părțile.

Procedura legal îndeplinită din ziua dezbaterilor.

TRIBUNALUL

Asupra cauzei de față;

Constată că la data de 21.06.2011 s-a înregistrat pe rolul instanței, sub nr._, rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul D. nr.4050/P/2010 din data de 20.06.2011, prin care s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului S. V. pentru săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. 1 lit. (b) și (c), alin. 2 din Legea 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp.

Din conținutul rechizitoriului instanța reține că în fapt la data de 07.06.2010 AFP Garda Financiară - D., a sesizat organele judiciare învederând faptul că, în urma unui control specific amănunțit al instituției la . administrată de inculpatul S. V. s-au evidențiat încălcări grave ale normelor ce reglementează activitatea agentului economic prin raportare la obligațiile fiscale ale acestuia ce pot îmbracă forma ilicitului penal.

S-a constituit astfel dosarul penal nr. 4050/P/2010 aflat în supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria C.

Analizând materialul probator administrat, P. reține următoarele:

. conform evidentelor ORC D. a fost înființată de inculpatul S. V. și înscrisă în Registrul Comerțului în data de 04.02.2005. Obiectul principal de activitate cod CAEN 5245.

Până în data de 25.02.2009, administratorul și asociatul unic al societății a fost inculpatul S. V. când, în baza cererii nr._ din 24.02.2009, prin încheierea nr. 1507 s-a consemnat retragerea din societate a inculpatului S. V. și . calitate de asociați a învinuiților R. G. și N. C., primul fiind și administrator .

În data de 20.07.2009 prin încheierea nr. 9319 având în vederea cererea din 16.07.2009, se consemnează retragerea din societate a învinuiților R. G. și N. C. și . calitate de unic asociat și administrator a învinuitului U. M..

Prin controlul efectuat de organele fiscale materializat prin procesul-verbal nr. 1128/DJ/19.03.2010 (fila 29 vol. I) și procesul-verbal nr. 4493/29.04.2010 (fila 70 vol. I) ce constituie conform disp. art. 214 alin. 5 C.p.p., mijloace de probă în cadrul procesului penal, s-a constatat faptul că, administratorii . au efectuat tranzacții comerciale cu diferiți agenți economici și nu au evidențiat în contabilitate veniturile realizate sau au evidențiat cheltuieli care nu aveau la bază operațiuni reale sau alte operațiuni fictive, sustrăgându-se astfel de la plata impozitelor și taxelor datorate bugetului de stat.

Sub aspect temporal activitatea infracțională ce face obiectul prezentului dosar s-a derulat în perioada 01.01._09.

Conform evidențelor organelor fiscale (fila 73) precum și ale ORC D., . a depus bilanțul contabil pentru anul 2007 și balanța de verificare întocmită de societate la data de 31.12.2007. După această dată, adică începând cu 01.01.2008, . nu a mai depus nici un fel de declarații la organele fiscale în vederea verificărilor financiare și fiscale.

Sub acest aspect activitatea infracțională se va analiza separat pentru anul 2007 și împreună pentru anii 2008 și 2009 în funcție și de specificul distinct al actelor materiale exercitate în aceste perioade în directă legătură de cauzalitate cu modul de formare al prejudiciului.

În esență, activitatea inculpatului S. V. se subscrie în două tipare de conduită infracțională, astfel:

1. Evidențierea în actele contabile ale societății și în alte documente legale (facturi) a achizițiilor de mărfuri de la diferite societăți comerciale, ce reprezintă cheltuieli care nu au la bază operațiuni reale.

Cercetările întreprinse în acest sens au evidențiat faptul că, . a declarat în anul 2007 ca furnizori de bunuri și servicii în semestrele I și II 2007, mai multe societăți printre care: . L1VM1O COM I. SRL, . COST M. SRL, . și .. De asemenea, cercetările au evidențiat faptul că:

- . din . depus declarații privind impozitul pe profit și TVA pentru anii 2007 - la zi, iar conform adresei_/18.03.2010 a fost declarată ca fiind inactivă în Monitorul Oficial nr. 144/26.02.2008;

- . SRL C. - administrator D. L.. În declarația dată, arată că din 2003-2004 nu a mai desfășurat activitate economică, iar în data de 13.10.2006 și 19.01.2007 a declarat carnetele de facturi pierdute în ziarul Gazeta de Sud.

- Garda Financiara Argeș, prin adresa_ /13.01.2009 arată că, . este declarată în faliment din 27.09.2006 și radiată la 30.06.2008;

- Garda Financiară Prahova, prin adresa_ din 19.01.2010 arată că împotriva reprezentanților legali ai . există înregistrat la P. de pe lângă Judecătoria Ploiești dosarul penal cu nr. 1615/P/2006 pentru infracțiuni prevăzute de Legea 241/2005 art. 4 și art. 9.

- Administrația Finanțelor P. C. prin adresa_/18.03.2010 comunică la Garda Financiară că . din F. D. nu a depus declarații din 2004 și a fost înregistrată ca radiată în 19.04.2009.

- Garda Financiară V. prin adresa nr._/12.01.2010 arată că, din verificările efectuate la . Rm. V., aceasta nu a avut relații comerciale cu . C. în perioada 2007-2009 iar administratorul societății B. M. este plecată în Italia din 2004.

În declarația olografă a inculpatului S. V. (fila 200 vol. I) acesta afirmă faptul că în cursul anului 2007 a înregistrat în contabilitate aproximativ 200 facturi fictive ce proveneau din facturiere în alb obținute de la persoane necunoscute și care au aparținut unor societăți aflate în faliment, radiate sau care le-au declarat pierdute. Inculpatul S. V. a acționat astfel pentru a putea justifica existența și vânzarea ulterioară a acestor mărfuri (cereale) pentru care nu putea să facă altfel dovada achiziție întrucât, inculpatul cumpăra în mod direct de la persoane fizice cerealele respective fără vreun document legal justificativ.

Față de aceste împrejurări este evident că operațiunile comerciale evidențiate în contabilitate relativ la cele șase societăți sunt nereale. În legătură cu prejudiciul creat bugetului statului printr-o asemenea conduită se are în vedere diminuarea în mod nelegal a bazei impozabile privind TVA-ul și impozitul pe profit aferente. Expertiza contabilă judiciară a evidențiat sub acest aspect un prejudiciu în cuantum de 1.182.113 lei din care 540.394 lei reprezentând impozit pe profit și 641.719 lei reprezentând TVA dedusă în mod nelegal.

2. omisiunea evidențierii în actele contabile și în alte documente legale (declarațiile 100, 101, 300 și 394), a livrărilor de mărfuri și a prestării de servicii către diferire societăți comerciale.

În dovedirea reținerii în sarcina inculpatului S. V. a încălcării obligațiilor respective, P. învederează următoarele:

În perioada ianuarie 2007 - decembrie 2009, . a efectuat livrări de mărfuri și a prestat servicii către diferite societăți comerciale, operațiuni comerciale stabilite ca fiind derulate, fără însă a fi evidențiate în actele contabile ale societății și în alte documente legale cum ar fi declarațiile 100, 101, 300 și 394.

Probatoriul administrat sub acest aspect a relevat faptul că, . a efectuat livrări de mărfuri în semestrele I și II ale anului 2008 către ., . SRL, și ., fără a evidenția în vreun fel aceste operațiuni comerciale producătoare de venit conform facturilor emise și încasate de ..

De asemenea, ., în perioada ianuarie 2007 - decembrie 2009, a efectuat livrări de mărfuri și a prestat servicii conform contractelor încheiate către mai multe societăți comerciale, fără a declara integral operațiunile comerciale derulate. Astfel, . a încasat sume importante reprezentând contravaloarea prestațiilor efectuate fără a fi evidențiate în totalitate în contabilitate și celelalte documente legale, de la următoarele societăți: ., SC ECHOL TROUST SA, ., SC PWP TRANS SRL și ..

Valoarea totală a prejudiciului cauzat bugetului de stat prin faptele prezentate la punctul doi conform expertizei dispuse este în cuantum de 654.163 lei reprezentând impozit pe profit în cuantum de 67.406 lei (2631 lei - 2007, 47.795 lei - 2008, 16.980 lei - 2009) și TVA dedusă în mod nelegal în cuantum de 586.757 lei (20.832 lei -2007, 417.570 lei - 2008, 148.355 lei -2009).

Prejudiciul total evidențiat în raportul expertizei dispuse (fila 121 voI. I) are în vedere și suma de 40.328 lei reprezentând impozit pe profit calculat și raportat de societate prin bilanțul contabil în anul 2007 nevirat la bugetul statului (fila 118 vol. I, fila 160 vol. I). întrucât această creanță nu este rezultatul vreunei infracțiuni nu va fi avută în vedere la stabilirea prejudiciului. Respectiva creanță nu face obiectul prezentului dosar.

Prejudiciul total al activității infracționale este așadar în cuantum de 1.836.276 lei și este format din: punctul 1 adică, 1.182.113 lei (impozit pe profit 540.394 lei + TVA 641.719 lei) + punctul 2 adică, 654.163 lei (impozit pe profit 67.406 lei + TVA 586.7571ei).

În total prejudiciul în cuantum de 1.836.276 lei în funcție de felul creanței fiscale este repartizat astfel: impozit pe profit - 607.800 lei și TVA - 1.228.476 lei.

Din prejudiciul total de 1.836.276 lei învinuitului R. G. îi este imputabilă suma de 6.151 lei reprezentând impozit pe profit în cuantum de 641 lei și TVA în cuantum de 5.510 lei (fila 118, vol. I). în cursul urmăririi penale învinuitul R. G. a achitat suma de 2.941 lei reprezentând totalul impozitului pe profit adică 641 lei și parte din TVA adică, 2.300 lei. Prejudiciul neachitat este în cuantum de 3.210 lei și reprezintă TVA dedusă în mod nelegal. Față de învinuitul R. G. pentru considerentele ce vor urma se va dispune scoaterea de sub urmărire penală și aplicarea unei amenzi cu caracter administrativ.

În concluzie, prejudiciul total imputat inculpatului S. V. este în cuantum de 1.830.120 lei (1.836.276 - 6.151 lei = 1.830.120 lei) și este format din: impozit pe profit -607.159 lei (607.800 lei - 641 lei = 607.159 lei) și TVA - 1.222.966 lei (1.228.476 lei - 5.510 lei = 1.222.966 lei).

Activitatea infracțională prezentată, cu excepția operațiunilor comerciale arătate mai jos și efectuate de învinuitul R. G., îi este imputabilă în exclusivitate inculpatului S. V.. Chiar dacă acesta în februarie 2009 a cesionat părțile sociale ale ., inculpatul a rămas administrator de fapt, păstrând o ștampilă a societății și continuând activitatea economică în numele societății.

Cu privire la activitatea infracțională a învinuitului R. G.:

La începutul anului 2008 S. V. a decis să cesioneze societatea, lucru pe care îl face în luna februarie 2008 când întocmește actul adițional prin care cesionează părțile sociale învinuiților P. G. și R. G. (fila 234 voi. III). Cu prilejul acestei operațiuni inculpatul S. V. predă numai o ștampilă învinuitului R. G., cealaltă păstrând-o pentru a putea continua activitatea infracțională. în această calitate de administrator de drept, învinuitul R. G. achiziționează marfă de la . SA, pe care ulterior o vinde în parte la . neînregistrând în contabilitate aceste operațiuni economice. Chiar dacă cesiunea nu a fost notificată la ORC D. și astfel neopozabilă terților, operațiunile economice desfășurate de învinuit sunt relevante pentru organelor judiciare, învinuitul fiind cel puțin sub acest aspect administrator de fapt și prin urmare subiect activ al infracțiunii de evaziune fiscală. Din 24.02.2009, prin încheierea nr. 1507 s-a consemnat . calitate de asociați a învinuiților R. G. și N. C., primul fiind și administrator. Prejudiciul astfel creat bugetului de stat este în cuantum de 6.151 lei.

Analizând pericolul social al faptei imputate învinuitului R. G. s-a apreciat cu certitudine că acesta nu este suficient caracterizat pentru a fi un pericol social penal și în consecință nu poate atrage răspunderea penală. Astfel, evaluând sub aspectul modului, scopului, împrejurărilor și urmării, se poate aprecia că fapta a adus o atingere minimă valorilor sociale protejate prin incriminarea acestei conduite și astfel se încadrează în dispozițiile art. 18¹ din Cod penal, urmând a se dispune scoaterea de sub urmărire penale și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ.

La alegerea și individualizarea sancțiunii s-a avut în vedere alături de lipsa oricăror antecedente penale ale învinuitului și faptul că, în situația de față și în lumina celor prezentate aceasta este suficientă pentru atenționarea sa asupra consecințelor reprobabile ale faptei săvârșite. De asemenea, preocuparea învinuitului în vederea recuperării prejudiciului a concurat la alegerea măsurii dispuse, acesta achitând în timpul urmăririi penale suma de 3.210 lei.

Situația de fapt prezentată mai sus este susținută de următoarele mijloace de probă: proces-verbal nr.1128/DJ/19.03.2010 și anexe, proces-verbal nr. 4493/29.04.2010 și anexe, proces-verbal de percheziție, raport de expertiză contabilă, înscrisuri (documente contabile, alte documente legale, documente bancare, declarații inculpat, declarația învinuitului R. G., declarația învinuitului N. C., declarația învinuitului Zână C., declarația învinuitului P. G. și declarații martori .

Faptele inculpatului S. V. care, în calitate de administrator la ., în perioada 01.01._09 cu intenție, s-a sustras de la îndeplinirea obligațiilor fiscale prin:

- evidențierea în actele contabile ale societății și în alte documente legale (facturi) a achizițiilor de mărfuri de la diferite societăți comerciale, ce reprezintă cheltuieli care nu au la bază operațiuni reale evidențiate la punctul 1;

- omisiunea evidențierii în actele contabile și în alte documente legale (declarațiile 100, 101, 300 și 394), a livrărilor de mărfuri și a prestării de servicii către diferire societăți comerciale evidențiate la punctul 2;întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de evaziune fiscale prev. de art. 9 alin. 1 lit. (b) și (c), alin. 2 din Legea 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp.

Astfel, în ceea ce privește latura obiectivă din conținutul constitutiv al infracțiunii de evaziune fiscală, elementul material constă în evidențierea în actele contabile ale societății și în alte documente legale a achizițiilor de mărfuri de la diferite societăți comerciale, ce reprezintă cheltuieli care nu au la bază operațiuni reale cât și în omisiunea evidențierii în actele contabile și în alte documente legale (declarațiile 100, 101, 300 și 394), a livrărilor de mărfuri și a prestării de servicii către diferire societăți comerciale așa cum sunt descrise la punctele 1 și 2. Urmarea imediată a elementului material este producerea unui prejudiciu bugetului de stat în cuantum de 1.830.120 lei fiind reprezentat de TVA si impozitul pe profit datorate, legătura de cauzalitate fiind evidentă. Cu privire la latura subiectivă, se reține intenția directă de a săvârși faptele, inculpatul urmărind prin activitatea sa sustragerea de la îndeplinirea obligațiilor fiscale. Evidențierea în actele contabile ale societății și în alte documente legale a achizițiilor de mărfuri de la diferite societăți comerciale, ce reprezintă cheltuieli care nu au la bază operațiuni reale precum și omisiunea evidențierii fiecărei operațiuni de vânzare de bunuri și a veniturilor realizate a avut la baza aceeași rezoluție infracțională, îndreptată spre același scop, sustragerea de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, fapt ce unește actele de executare într-o infracțiune continuată.

Ministerul Finanțelor P. prin Direcția Generală a Finanțelor P. a județului D. s-a constituit parte civilă în cadrul procesului penal cu suma de 3.123.845 lei reprezentând impozit pe profit în cuantum de 1.673.909 lei și TVA în cuantum de 1.449.936 lei (fila 459). Cu același prilej Direcția Generală a Finanțelor P. a județului D. a depus obiecțiuni la raportul de expertiză întocmit de expert contabil N. C.. Prin ordonanța organului de cercetare penală s-a dispus respingerea obiecțiunilor. în esență, partea civilă critică faptul că la stabilirea prejudiciului s-a avut în vedere și adausul comercial al societății estimat la 15%, precum și anumite venituri nedeclarate aferente anului 2007. Așa cum s-a arătat și în expozeul stării de fapt al Gărzii Financiare și a normelor fiscale incidente, sub aspectul prejudiciului nu sunt temeiuri care să reclame un prejudiciu mai mare în sarcina inculpatului. Astfel, expertiza contabilă a estimat mărimea bazei de impunere conform disp. art. 67 din OG 92/2003, ținând cont și de adaosul comercial aferent anului 2007. De asemenea, expertul a avut în vedere toate veniturile obținute în mod cert de ..

Inculpatul S. V. nu este cunoscut cu antecedente penale. Inculpatul a recunoscut și regretat faptele comise.

În temeiul disp. art. 228 alin. 1 C.p.p., prin rezoluția din data de 01.06.2010, s-a început urmărirea penală față de inculpat sub aspectul comiterii infracțiunilor arătate.

Prin ordonanța din 26.05.2011 s-a pus în mișcare acțiunea penală față de inculpat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor arătate mai sus. În cauză nu au fost instituite măsuri asigurătorii (fila 471). Inculpatul S. V. este privat de libertate din data de 25.05.201, măsură ce a fost ulterior prelungită și menținută în cursul cercetării judecătorești de instanța de judecată.

În cursul cercetării judecătorești s-a luat interogatoriu inculpatului care a recunoscut săvârșirea faptelor însă a precizat că din cele 200 de facturi fictive pe care le-a procurat a înregistrat în contabilitatea firmei maxim 50 de facturi și nu este de acord cu prejudiciul stabilit prin expertiza contabilă întocmită în cursul urmăririi penale ( fila 111-112 dosar vol I).

S-au luat declarații martorilor M. Neluț ( fila 129 dosar vol I), C. P. ( fila 149 dosar vol I), P. I. ( fila 150 dosar vol I), L. Ioneluș ( fila 161 dosar vol I), B. M. C. ( fila 198 dosar vol I), R. M. ( fila 199 dosar vol I), C. V. ( fila 222 dosar vol I), A. A.-P. ( fila 20 dosar vol II); G. Ș. I. ( fila 21 dosar vol II), Z. C. ( fila 22 dosar vol II) care au arătat că își mențin în totalitate declarațiile date în cursul urmăririi penale.

Prin adresa nr_/30.09.2011 Direcția Generală a Finanțelor P. a Județului D. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 3.123.845 lei la care se adaugă dobânzile și penalitățile de întârziere calculate de la data săvârșirii faptei ( 01.01.2007 până la data achitării integrale a sumei datorate ( fila 109 dosar vol I).

În circumstanțiere a fost depusă o caracterizare ( fila 74 dosar vol II) și fost audiat martorul I. V. M. ( fila 75 dosar vol II).

Analizând actele și probele administrate în cauză instanța constată că atât starea de fapt cât și încadrarea juridică a faptei și vinovăția inculpatului reținute prin rechizitoriu sunt corecte și corespunde unei juste aprecieri a probelor administrate în cauză.

Deși inițial în cursul urmăririi penale, inculpatul a recunoscut că a înregistrat în contabilitatea firmei cca 200 de facturi fictive ce proveneau din facturiere în alb obținute de la persoane necunoscute și care au aparținut unor societăți aflate în faliment, radiate sau care le-au declarat pierdute, ulterior a susținut că a înregistrat în contabilitatea firmei maxim 50 de facturi.

Apărarea ulterioară a inculpatului nu este susținută însă de nici o probă administrată în cauză, fiind combătută de documentele contabile aflate la dosarul cauzei respectiv raportul de expertiză contabilă întocmită în cursul urmăririi penale.

În fapt, din probatoriul administrat în cauză a rezultat că, ., al cărui administrator este inculpatul S. V. a declarat în anul 2007 ca furnizori de bunuri și servicii în semestrele I și II 2007, mai multe societăți printre care: . L1VM1O COM I. SRL, . COST M. SRL, . și ., însă din cercetările ulterioare a rezultat că aceste societăți erau fie aflate în faliment, radiate, fie erau inactive și declaraseră carnetele de facturi pierdute în ziarul Gazeta de Sud.

De asemenea, în perioada ianuarie 2007 - decembrie 2009, . a efectuat livrări de mărfuri și a prestat servicii către diferite societăți comerciale, operațiuni comerciale stabilite ca fiind derulate, fără însă a fi evidențiate în actele contabile ale societății și în alte documente legale cum ar fi declarațiile 100, 101, 300 și 394.

Valoarea totală a prejudiciului cauzat bugetului de stat, de inculpatul S. V., așa cum rezultă din expertiza contabilă, este în cuantum de 1.830.120 lei și este format din: impozit pe profit -607.159 lei și TVA - 1.222.966 lei .

În drept, faptele inculpatului S. V. care, în calitate de administrator la ., în perioada 01.01._09 cu intenție, s-a sustras de la îndeplinirea obligațiilor fiscale prin:

- omisiunea evidențierii în actele contabile și în alte documente legale (declarațiile 100, 101, 300 și 394), a livrărilor de mărfuri și a prestării de servicii către diferire societăți comerciale, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de evaziune fiscale prev. de art. 9 alin. 1 lit. (b) și (c), alin. 2 din Legea 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp.

La individualizarea judiciară a pedepsei ce urmează să fie aplicată inculpatului se vor avea în vedere criteriile generale de individualizare prev de art 72 C.pen, respectiv gradul de pericol social al faptelor, limitele mari de pedeapsă prevăzute de textul sancționator ( de la 4 la 10 ani), perioada mare în care s-a desfășurat activitatea infracțională, urmările activității infracționale concretizate în valoarea foarte mare a prejudiciului cauzat bugetului de stat, dar și persoana inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale, însă a avut o atitudine oscilantă pe parcursul procesului penal în sensul că deși a recunoscut inițial întreaga activitate infracțională, ulterior a revenit asupra declarației, susținând că a înregistrat în contabilitatea firmei maxim 50 facturi fictive și nu 200 de facturi cât procurase, este cunoscut în societate ca o persoană serioasă și liniștită.

Față de aceste criterii, instanța va aplica inculpatului pedeapsa închisorii în limita minimă prevăzută de textul sancționator, de 4 ani alături de 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a, lit.b, c C.pen, ca pedeapsă complementară.

În ce privește modalitatea de executare a pedepsei aplicată inculpatului S. V., instanța apreciază că față de gravitatea deosebită a faptelor reținute în sarcina sa, modalitatea de comitere a acestora, perseverența infracțională a acestuia, scopul pedepsei reglementat de art 52 C.pen, poate fi atins numai prin executarea acesteia în regim de detenție.

Faptele săvârșite de inculpat generează o nedemnitate cu privire la exercițiul drepturilor de natură electorală, respectiv dreptul a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, precum și dreptul de a fi administrator al unei societăți comerciale și ca urmare instanța va interzice inculpatului cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prev de art 64 lit a teza a II-a, b, c C.pen pe o perioadă de 2 ani.

Potrivit art 71 alin 2 C.pen ,, condamnarea la pedeapsa detențiunii pe viață sau a închisorii atrage de drept interzicerea drepturilor prevăzute în art 64 lit a-c din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei.

Instanța apreciază că natura faptelor săvârșite și ansamblul circumstanțelor reale și personale duc la concluzia existenței unei nedemnități care impune aplicarea pedepsei accesorii în același conținut ca și pedeapsa complementară.

Pentru motivele ce preced, se vor interzice inculpatului drepturile prev de art art.64 lit.a teza a II-a, lit.b C.pen.în condițiile și pe durata prev de art.71 alin 2 C.pen.

În baza art.88 C.pen, se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reținerii și arestării preventive, începând cu data de 25.05.2011 la zi și constatând că temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri, se mențin, în baza art 350 C.pr.pen va menține starea de arest a acestuia.

Sub aspectul laturii civile a cauzei, instanța reține că în fața instanței de judecată Direcția Generală a Finanțelor P. a Județului D. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 3.123.845 lei la care se adaugă dobânzile și penalitățile de întârziere calculate de la data săvârșirii faptei ( 01.01.2007 până la data achitării integrale a sumei datorate).

Așa cum rezultă însă din raportul de expertiză contabilă întocmit în cauză, valoarea totală a prejudiciului cauzat bugetului de stat, de inculpatul S. V., este în cuantum de 1.830.120 lei și este format din: impozit pe profit -607.159 lei și TVA - 1.222.966 lei, sumă la care va fi obligat inculpatul S. V. în solidar cu partea responsabilă civilmente . precum și la dobânzile legale și penalități de întârziere aferente, calculate conform codului fiscal până la data achitării integrale a debitului. Aceste sume au caracter accesoriu fata de creanța principala, și se cuvin părții civile, în temeiul principiului reparării integrale a pagubei, atât a celei efectiv produse cât și a beneficiului nerealizat( art. 14 C.p.p).

Conform art 11 din legea 241/2005 în cazul în care s-a săvârșit o infracțiune prevăzută de prezenta lege, luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie.

Aceste dispoziții legale nu impun și condiția prealabilă a identificării bunurilor asupra cărora să se instituie masurile asiguratorii, întrucât identificarea bunurilor reprezintă o problemă de punere în executare a dispoziției instanței, si nu de instituire a masurilor asiguratorii.

Rolul măsurilor asigurătorii este acela de a garanta executarea obligațiilor de ordin patrimonial ce decurg din rezolvarea acțiunii penale și acțiunii civile din cadrul procesului penal. Din însăși natura acestor măsuri procesuale, rezultă că funcționalitatea lor este numai asiguratorie și nu reparatorie.

Având în vedere obligativitatea instituirii măsurilor asigurătorii prin art. 11 din legea 241/2005, și luând în considerare că dispozițiile art. 163 C.p.p și urm. nu instituie o condiție prealabilă privind identificarea bunurilor sau a sumelor de bani asupra cărora să se instituie măsurile asigurătorii, rezultă că aceste măsuri procesuale se pot institui fără o astfel de condiție prealabilă. Numai după instituirea măsurilor asigurătorii, pe baza încheierii sau hotărârii instanței de judecată, se va proceda la punerea în executare prin identificarea bunurilor sau a sumelor de bani aflate în patrimoniul inculpatului sau a părții responsabile civilmente. Conform art. 164 alin. 2 C.p.p încheierea sau hotărârea instanței de judecată prin care s-a dispus luarea măsurii asiguratorii se aduce la îndeplinire prin executorul judecătoresc sau prin organele proprii de executare în cazul în care parte civilă este una dintre unitățile prev. de art. 145 C.p.

A considera pentru instituirea măsurilor asigurătorii că este obligatorie prealabila identificare a bunurilor presupune a adăuga la lege, deoarece niciun act normativ nu instituie o asemenea condiție, iar extinderea aplicării legii este inadmisibilă în cadrul procesului penal, deoarece normele de drept procesual penal sunt de strictă interpretare și aplicare. Extinderea aplicarii normelor de drept procesual penal este interzisă a fi realizată pe calea interpretării, întrucât se opune principiul legalității, prev de art. 2 C.p.p .

Măsurile asiguratorii au în primul rând un scop preventiv și produc efecte nu numai prezente, ci și în viitor. În acest sens, chiar dacă la momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare inculpatul sau partea responsabilă civilmente nu au nici un bun propriu mobil sau imobil, urmare a instituirii sechestrului asigurator, creditorul are posibilitatea oricând în viitor de a pune în aplicare această măsură odată cu identificarea unor bunuri în patrimoniul acestora. Respingerea cererii de instituirea masurilor asiguratorii asupra bunurilor inculpatului și părții responsabil civilmente nu are suport legal și este în contradicție cu finalitatea urmărită de legiuitor prin instituirea acestei dispoziții legale și chiar cu finalitatea condamnării inculpatului pentru evaziune fiscală – aceasta presupunând, pe lângă aplicarea unei pedepse, și recuperarea pagubei cauzate statului.

Se oferă astfel posibilitatea legală creditorului de a efectua demersuri în vederea identificării prezente sau viitoare a unor bunuri mobile sau imobile în patrimoniul inculpatului sau părții responsabile civilmente și, ulterior, după identificarea acestor bunuri și efectuarea demersurilor legale prev. de art. 164 și 165 C.p.p, valorificarea lor conform dispozițiilor Codului de procedură fiscală.

În raport de aceste considerente, în temeiul art. 11 din legea 241/2005 și art. 163 alin. 2 C.p.p va dispune instituirea măsurilor asigurătorii asupra patrimoniului inculpatului și al părții responsabile civilmente . – C., până la concurența sumei de 1.830.120 lei, precum și a sumei reprezentând dobânzi legale și penalități de întârziere aferente, calculate conform Codului fiscal până la data achitării integrale a debitului.

În temeiul art. 12 din legea 241/2005 se va dispune ca inculpatul să nu fie fondator, administrator, director sau reprezentant legal al unei societăți comerciale, iar dacă a fost ales, este decăzut din drepturi.

Aceasta interdicție reprezintă o nedemnitate care decurge de drept din condamnarea suferita, si care are o natură juridică diferită de pedeapsa complementara, întrucât: se execută pe toată perioada începând cu data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare penală până la intervenirea reabilitării de drept, adică egală cu cea în care condamnarea suferită reprezintă un antecedent penal si nu numai pe o perioada determinată cum stipulează art. 53 pct. 2 lit a C.p ; include interdicția exercitării nu numai a funcției de care s-a folosit inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii, astfel cum prevede art. 64 lit. c Cp, ci si alte funcții sau activități în corelație cu aceasta - fondator, administrator, director sau reprezentant legal al unei societăți comerciale; decurge din hotărârea definitivă de condamnare, fiind o decădere prevăzută de o lege extrapenală, dar care este obligatorie, imperativa, nefiind lăsata la dispoziția si aprecierea instanței de judecata ; nu depinde de cuantumul pedepsei aplicate, ci singura condiție impusă este aceea ca obiectul condamnării penale definitive suferite sa fie una dintre infracțiunile prev. de legea 241/2005, întrucât aceasta decădere din drepturi este considerată un veritabil mijloc de protejare a relațiilor si activităților comerciale ce se caracterizează prin fermitate, loialitate și încredere între parteneri.

În baza art. 7 din Legea nr. 26/1990 se va dispune comunicarea sentinței la Oficiul Registrului Comerțului pentru înscrierea cuvenitelor mențiuni, după rămânerea definitivă a hotărârii.

În baza art. 191 alin 3 C.p.p. va obliga inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente . C. la plata sumei de 3200 lei cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

În baza art.9 alin.1 lit.b, și c, alin.2 din Lg.241/2005, cu aplic. art.41 alin.2 C.pen.

Condamnă pe inculpatul S. V., fiul lui C. și V., născut la data de 30.08.1965 în C., jud. D., domiciliat în C., .. C5, se. 1, apt. 10, jud. D., fără forme legale în C., .. A30, se. 1, apt. 19, jud. D., posesor al CI . nr._ eliberată de SPCLEP C., CNP -_, în prezent deținut în Penitenciarul de Maximă Siguranță C., la pedeapsa de 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a, lit.b, c C.pen, ca pedeapsă complementară.

În baza art.71 C.pen interzice inculpatului drepturile prev. de art.64 lit.a teza a II-a, lit.b,c C.pen

În baza art.88 C.pen, 350 C.pr.pen.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reținerii și arestării preventive, începând cu data de 25.05.2011 la zi și menține starea de arest a acestuia.

În baza art.14 alin.3 lit.b și 346 C.pr.pen. combinat cu art.998 C.civ și 1000 alin.3 C.civ.

Admite acțiunea civilă exercitată de A.N.A.F. București prin D.G.F.P. D. și obligă inculpatul S. V. în solidar cu partea responsabilă civilmente . C. cu sediul în C., ., nr.76, jud.D., la plata sumei de 1.830.120 lei (reprezentând impozit pe profit în sumă de 607.159 lei și T.V.A. de plată în sumă de 1.222.966 lei), precum și la dobânzi legale și penalități de întârziere aferente, calculate conform codului fiscal până la data achitării integrale a debitului.

În baza art.11 din Lg.241/2005 și art.163 alin.2 C.pen.

Dispune instituirea măsurilor asiguratorii asupra patrimoniului inculpatului și al părții responsabile civilmente . – C., până la concurența sumei de 1.830.120 lei, precum și a sumei reprezentând dobânzi legale și penalități de întârziere aferente, calculate conform Codului fiscal până la data achitării integrale a debitului.

În baza art.12 din Lg.241/2005.

Dispune ca inculpatul să nu fie fondator, administrator, director sau reprezentant legal al unei societăți comerciale, iar dacă a fost ales, este decăzut din drepturi.

În baza art.7 din Lg.nr.26/1990.

Dispune comunicarea sentinței la Oficiul Registrului Comerțului pentru înscrierea cuvenitelor mențiuni, după rămânerea definitivă a hotărârii.

În baza art.191 alin.3 C.pr.pen.

Obligă inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente . C. la plata sumei de 3200 lei cheltuieli judiciare către stat.

Cu apel.

Pronunțată în ședința publică de la 06 Aprilie 2012

Președinte,

V. S. DanGrefier,

Dănuța D.

Red.Jud.V.S. D.

Tehnored. D.D. 24 aprilie 2012

← Cerere de liberare provizorie sub control judiciar. Art. 160...		Cerere de întrerupere a executării pedepsei. Art.455 C.p.p..... →

Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Sentința nr. 154/2012. Tribunalul DOLJ

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Sentința nr. 154/2012. Tribunalul DOLJ