Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 149/2016. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 149/2016 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 11-02-2016 în dosarul nr. 149/2016
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ Nr. 149
Ședința publică de la 11.02.2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: G. A.-judecător
Grefier: F. B.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul D.
a fost reprezentat prin procuror D. B.
Pe rol, judecarea contestației formulate de petentul-contestator S. V. împotriva sentinței penale cu nr. 4748/29.12.2015, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul cu nr._, având ca obiect liberarea condiționată (art. 587 NCPP).
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns petentul contestator S. V., personal și asistat de apărător ales, avocat N. C..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
La interpelarea instanței petentul-contestator S. V. precizează că își menține contestația formulată.
Avocat ales N. C., pentru petentul-contestator S. V. depune la dosar un înscris din care rezultă că petentul contestator a executat o parte din pedeapsă în Italia și un înscris din care rezultă că presta muncă în afara penitenciarului.
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, s-a constat cauza în stare de judecată.
Avocat ales N. C., pentru petentul-contestator S. V., solicită admiterea contestației formulate, desființarea sentinței penale atacate și rejudecând, admiterea cererii de liberare condiționată, apreciind că sunt îndeplinite condițiile prev. de lege, fracția de 3/4 a fost executată, a dat dovezi temeinice de îndreptare, a participat la activități socio-educative, nu a fost sancționat disciplinar, a fost recompensat, are doi copii, este și bunic.
Precizează că a executat 3 ani în Italia, de unde ieșea din penitenciar, iar perioada executată până în prezent este suficientă ca scopul pedepsei să fie realizat.
Susține că motivarea instanței de fond, care a reținut gravitatea faptei, nu poate fi luată în considerare, acest aspect fiind avut în vedere odată cu individualizarea pedepsei.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea contestației formulate ca nefondată, având în vedere perseverența infracțională a persoanei condamnate.
Având ultimul cuvânt, petentul-contestator S. V., menționează că lasă la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța.
Dezbaterile fiind încheiate;
TRIBUNALUL:
Asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin sentința penală cu nr. 4748/29.12.2015, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul cu nr._, s-a respins cererea formulată de petentul S. V., privind liberarea condiționată.
S-a fixat termen de reînnoire a cererii după data de 10.05.2016, iar în baza art. 275 alin. 3 pct. 4 C.p.p. cheltuielile judiciare în cuantum de 50 lei au rămas în sarcina statului.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că la data de 17.10.2015 a fost înregistrată pe rolul instanței sub numărul_, propunerea Penitenciarului C. privind liberarea condamnatului S. V., din executarea pedepsei de 14 ani, 6 luni și 20 zile închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 493/2013 pronunțată de Curtea de Apel București, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 211 V.C.p.
Prin procesul verbal cu nr. N_/17.12.2015 întocmit de Penitenciarul C., care însoțește propunerea de liberare condiționată, se retine că, pentru a putea fi liberat condiționat, condamnatul trebuie să execute fracția de 3/4 din pedeapsă, adică 3986 zile, până la data analizării sale în comisie 17.12.2015, condamnatul executând 4411 zile.
A început executarea pedepsei la 20.11.2003 aceasta urmând a expira în termen la 08.06.2018.
Condamnatul se află la a treia analiză în Comisia de propuneri pentru punerea în libertate condiționată.
Analizând actele cauzei prin prisma dispozițiilor legale în materia liberării condiționate, instanța de fond a reținut că, potrivit art. 59 C.p.de la 1969 - legea penală aplicabilă condamnatului - poate fi liberat condiționat condamnatul care a executat fracția de pedeapsă prevăzută în mod obligatoriu de lege (2/3 din pedeapsa aplicată), se află în executarea pedepsei în regim semideschis sau deschis, a îndeplinit integral obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare și instanța are convingerea că persona condamnată s-a îndreptat și se poate integra în societate.
Din caracterizarea depusă la dosar rezultă că persoana condamnată S. V. pe durata executării pedepsei în penitenciarele din România a avut un comportament corespunzător, relaționând favorabil cu personalul, nu a participat la activități lucrative manifestând lipsă de interes pentru astfel de activități, având o adaptabilitate bună la mediul carceral, fiind recompensat de două ori și niciodată sancționat.
Comisia de liberări condiționate a propus la data de 17.12.2015 liberarea condiționată a condamnatului.
Raportând aceste criterii legale la situația petentului condamnat si analizând actele aflate la dosarul cauzei, instanța de fond a apreciat că, deși acesta a executat fracția de pedeapsa stabilită în mod obligatoriu de lege, această împrejurare nu-i conferă un drept, ci doar o vocație la acordarea beneficiului liberării condiționate, oportunitatea acordării liberării condiționate fiind lăsată exclusiv la latitudinea instanței de judecată.
Având în vedere gravitatea infracțiunii pentru care a fost condamnat, starea de recidivă, precum și perioada mare de pedeapsă rămasă de executat, în temeiul art. 59 C.p.de la 1969, s-a reținut de instanța de fond că nu există suficiente și serioase indicii în sensul că pedeapsa închisorii aplicată condamnatului si executată până la acest moment și-a atins scopul înainte de a fi expirat durata stabilită prin hotărârea de condamnare, astfel încât subzistă necesitatea executării în continuare a pedepsei, urmând a se fixa un termen la data de 10.05.2016, după expirarea căruia poate fi reiterată propunerea de liberare condiționată, conduita condamnatului în această perioadă urmând a fi avută în vedere pentru a aprecia asupra atingerii scopului pedepsei închisorii astfel executate.
Având în vedere cele reținute, instanța de fond a respins propunerea privind liberarea condiționată a condamnatului S. V. și a fixat termen de reînnoire a propunerii după data de 10.05.2016.
Cheltuielile judiciare avansate de către stat, în cuantum de 50 lei, au rămas în sarcina acestuia, în temeiul art. 275 pct. 4 alin. 3 C.p.p.
Împotriva aceste sentințe a formulat contestație condamnatul S. V., arătând cu ocazia dezbaterilor că sunt îndeplinite condițiile prev. de lege pentru liberarea condiționată, fracția de 3/4 a fost executată, a dat dovezi temeinice de îndreptare, a participat la activități socio-educative, nu a fost sancționat disciplinar, a fost recompensat, are doi copii, este și bunic.
A menționat că a executat 3 ani în Italia, de unde ieșea din penitenciar, iar perioada executată până în prezent este suficientă ca scopul pedepsei să fie realizat.
Examinând sentința atacată, sub toate aspectele de fapt și de drept și în raport de actele și lucrările dosarului, tribunalul constată că prezenta contestație este nefondată pentru următoarele considerente:
Analizând instituția liberării prin prisma disp. art 59 din Codul penal din 1968, și art 99-106 NCP, instanța constată că vechiul cod penal conținea dispoziții mai favorabile deoarece în noul cod penal sunt prevăzute 2 condiții in plus pentru admiterea cererii ( art 100 lit b – cel condamnat se află în executarea pedepsei în regim deschis sau semideschis și art. 100 lit c – cel condamnat a îndeplinit integral obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când dovedește că nu a avut nici o posibilitate să le îndeplinească ) și totodată, în ipoteza admiterii cererii, condamnatul trebuie să respecte mai multe măsuri de supraveghere care nu existau în reglementarea anterioară.
În consecință, instanța de control va analiza admisibilitatea cererii prin prisma disp. art. 59 din Codul penal din 1968.
Potrivit art. 59 din codul susmenționat, pentru acordarea liberării condiționate trebuie îndeplinite următoarele condiții: a) executarea unei fracții din pedeapsa, care se va stabili în funcție de durata pedepsei, natura infracțiunii și forma de vinovăție; b)condamnatul este stăruitor în muncă și disciplinat, pentru a dovedi că are aptitudinea de a-și asigura existența în mod cinstit și poate deci, din acest punct de vedere, să beneficieze de liberare condiționata; c) dă dovezi temeinice de îndreptare, sub aspectul redresării sale morale, instanța ținând cont și de antecedentele penale ale condamnatului.
Tribunalul reține că petentul condamnat se află în executarea unei pedepse de 14 ani, 6 luni și 20 zile închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 493/2013 pronunțată de Curtea de Apel București, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 211 V.C.p.
Din caracterizarea înaintată de Penitenciarul C., rezultă că petentul, durata executării pedepsei în penitenciarele din România, a avut un comportament corespunzător, relaționând favorabil cu personalul, nu a participat la activități lucrative manifestând lipsă de interes pentru astfel de activități, având o adaptabilitate bună la mediul carceral, fiind recompensat de două ori și niciodat sancționat disciplinar.
Se constată că petentul a executat fracția de pedeapsă prevăzută de lege, însă, având în vedere gravitatea infracțiunii pentru care a fost condamnat, respectiv tâlhărie, starea de recidivă( fiind condamnat anterior tot pentru săvârșirea unei infracțiuni de tâlhărie), precum și perioada mare de pedeapsă rămasă de executat, la data prezentei nu există suficiente și serioase indicii în sensul că pedeapsa închisorii aplicată condamnatului si executată până la acest moment și-a atins scopul, astfel că nu sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 59 Cp.
În speța de față, instanța de control apreciază că nu se justifică punerea în libertate imediat după împlinirea fracției, fiind necesară o amânare pentru ca petentul să conștientizeze pe deplin consecințele săvârșirii unei infracțiuni dar și obligațiile care îi revin în situația punerii în libertate, prin amânare fiind atenționat cu privire la faptul că obținerea libertății înainte de executarea în întregime a pedepsei reprezintă un beneficiu excepțional al legii și că, în situația comiterii de noi infracțiuni, o eventuală pedeapsă ar putea fi executată în întregime.
Este adevărat că acesta a fost recompensat de mai multe ori, dar acest aspect coroborat cu raportat la gravitatea infracțiunii pentru care a fost condamnat ( omor), cu faptul că acesta nu se află la primul conflict cu legea penală, justifică continuarea executării pedepsei pentru care acesta să se redreseze, să conștientizeze consecințele săvârșirii unei fapte penale.
Termenul fixat de către instanța de fond, respectiv după data de 10.05.2016 este unul adecvat, prin raportare la natura faptei și comportamentul deținutului în timpul executării pedepsei.
În cauza de față, Tribunalul apreciază continuarea privării de libertate a condamnatului ca fiind soluția legală și necesară pentru ocrotirea societății, pentru înfăptuirea justiției și atingerea funcțiilor pedepsei, printre care și cea de exemplaritate.
Termenul fixat, respectiv acela de 10.05.2016 este unul adecvat, prin raportare la natura faptei și comportamentul deținutului în timpul executării pedepsei.
Față de aceste considerente, în baza art. 4251 alin.7 pct.1 lit.b N.C.pr.pen instanța va respinge contestația formulată de contestatorul S. V. împotriva sentinței penale nr.4748/29.12.2015 a Judecătoriei C. ca nefondată.
În baza art.275 alin.2 N.C.pr.pen. va obliga contestatorul la plata sumei de 200 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare statului, din care 130 lei reprezintă onorariu avocat oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.4251alin.7 pct.1 lit.b N.C.pr.pen.
Respinge contestația formulată de contestatorul S. V., fiul lui I. și M., născut la 28.12.1979, CNP_, deținut în Penitenciarul C., împotriva sentinței penale nr. 4748/29.12.2015 a Judecătoriei C. ca nefondată.
În baza art.275 alin.2 N.C.pr.pen.
Obligă contestatorul la plata sumei de 200 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare statului, din care 130 lei reprezintă onorariu avocat oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 11.02.2016.
Președinte,
G. A.
Grefier,
F. B.
Red.jud. G.A./tehnored F.B.
15.02.2016/4ex
jud fond F.M.G.
| ← Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 138/2016.... | Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr.... → |
|---|
