Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr. 198/2013. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 198/2013 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 27-06-2013 în dosarul nr. 9989/318/2013/a1
Dosar nr._
Cod operator: 2442
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA Nr. 198/2013
Ședința publică de la 27 Iunie 2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE G. G.
Judecător G. Constatinescu
Judecător F. E.
Grefier L.-L. P.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror M. T.,
din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj;
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de P. de pe lângă Judecătoria Tg-J. împotriva încheierii nr. 61 din 26.06.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ 13 privind pe intimații inculpați B. D. R., A. A., V. I. G. și F. I..
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns intimatul inculpat B. D. R. asistat de apărători aleși U. E. și U. C., intimatul inculpat A. A. asistat de apărător ales, avocat P. C., intimatul inculpat V. I. G. asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat C. D. și intimatul inculpat F. I. asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat C. D..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind alte cereri de formulat, tribunalul constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul:
Reprezentanta Ministerului Public a arătat că împotriva încheierii a formulat recurs P. de pe lângă Judecătoria Tg-J. întrucât în mod greșit instanța de fond a apreciat că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive au încetat și a revocat măsura, dispunând punerea în libertate a inculpaților B. D. R., A. A., V. I. G. și F. I., trimiși în judecată în stare de arest preventiv, atâta timp cât aceste temeiuri se mențin în continuare, având în vedere că există indicii concretizate în probe că inculpații sunt autori ai faptelor pentru care au fost trimiși în judecată, fapte care prezintă un grad ridicat de pericol social prin prisma modalității săvârșirii lor, respectiv, pe timp de noapte, mai multe persoane împreună cu un minor, prin escaladare, prin efracție, mascați, cunoscând că locuințele sunt temporar nelocuite și premeditat, cuantumul ridicat al pagubelor, de aproximativ 16.800 lei, precum și numărul persoanelor prejudiciate, respectiv 9 părți vătămate, din care 7 constituite părți civile.
A mai arătat că inculpatul B. D. R. este cercetat într-o altă cauză, inculpatul A. A. este cunoscut cu antecedente penale fiind condamnat în minorat la 6 luni închisoare cu suspendarea executării pedepsei.
Astfel, susținând că temeiurile care au stat la baza luării măsurii preventive a arestului celor patru inculpați și, motivat de indiciile temeinice și probele administrate care dovedesc că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată, infracțiuni pentru care legea prevede un cuantum al pedepsei mai mare de 4 ani închisoare și că lăsarea în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, a pus concluzii de admitere a recursului și menținerea măsurii arestării preventive luată față de inculpații B. D. R., A. A., V. I. G. și F. I..
Apărător ales, avocat U. E. pentru inculpatul B. D. R. a arătat că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii preventive nu mai subzistă și nu sunt invocate temeiuri noi pentru a se dispune menținerea măsurii preventive a arestului. A susținut că inculpatul a recunoscut faptele pentru care a fost trimis în judecată, de furt calificat și violare de domiciliu, nu mai poate influența cercetările în cauză, nu există date din care să rezulte că ar zădărnici aflarea adevărului sau că ar determina părțile vătămate să încheie tranzacții frauduloase pentru acoperirea prejudiciului, a fost recuperată o mare parte din prejudiciu, iar pericolul social s-a diminuat, motive pentru care solicită respingerea recursului parchetului și menținerea încheierii instanței de fond ca temeinică și legală.
A învederat instanței că trebuie să aibă în vedere că inculpatul va solicita, la primul termen de fond, judecarea potrivit art. 3201 C.pr.pen. și va beneficia de această procedură, precum și prevederile art. 99 C.pen., fiind minor la data comiterii faptelor, că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale și că a recunoscut și regretat fapta reținută în sarcina sa.
Apărător ales, avocat P. C. pentru inculpatul A. A. a solicitat respingerea recursului, menținerea ca legală și temeinică a încheierii instanței de fond și punerea în libertate a inculpatului, întrucât nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la arestarea preventivă și nici nu au intervenit elemente sau indicii noi, care să impună o asemenea măsură, în condițiile în care inculpatul a avut o atitudine sinceră, a recunoscut fapta comisă, a cooperat cu organele de urmărire penală pentru recuperarea bunurilor, nu mai poate influența probatoriul, este elev în clasa a XI-a, astfel că în stare de arest preventiv nu are posibilitatea de a-și încheia situația școlară.
A învederat că la primul termen de judecată va solicita judecarea potrivit art. 3201 C.pr.pen., iar în ce privește antecedentele penale despre care a făcut vorbire procurorul, să se aibă în vedere că inculpatul a săvârșit o faptă în minorat, fiind condamnat prin sentința penală nr. 904 din 18.05.2011 la o pedeapsă de 6 luni închisoare cu suspendare, care nu atrage starea de recidivă, iar la data săvârșirii faptelor se împlinise termenul de reabilitare de drept, precizând, totodată, că inculpatului i s-au reținut 5 acte materiale, iar pentru 4 acte materiale prejudiciul a fost recuperat, pentru 1 act material prejudiciul putând fi recuperat în natură.
Apărător din oficiu, avocat C. D. pentru inculpatul V. I. G. a solicitat respingerea recursului și menținerea încheierii instanței de fond ca temeinică și legală, arătând că temeiurile avute în vedere la arestarea preventivă nu mai subzistă, întrucât inculpatul a recunoscut faptele, nu are antecedente penale, iar urmărirea penală a fost finalizată.
Apărător din oficiu, avocat C. D. pentru inculpatul F. I. a solicitat respingerea recursului și menținerea încheierii instanței de fond ca temeinică și legală, având în vedere împrejurările în care inculpatul a comis faptele, atitudinea sinceră și conduita bună înainte de săvârșirea faptelor, nefiind cunoscut cu antecedente penale.
Intimatul inculpat B. D. R. a solicitat să fie judecat în stare de libertate, garantând că nu o să mai comită fapte de natură penală.
Intimatul inculpat A. A. a solicitat să fie judecat în stare de libertate, luându-și angajamentul că nu o să mai comită astfel de fapte și că intenționează să-și încheie anul școlar, fiind elev la Grupul Școlar Industrial General C. Ș. din Bîlta, R..
Intimatul inculpat V. I. G. a solicitat să fie cercetat în stare de libertate, arătând că regretă faptele comise.
Intimatul inculpat F. I. a solicitat să fie cercetat în stare de libertate, arătând că intenționează să-și finalizeze studiile, fiind student la Facultatea de D. S. Haret din Tg-J..
TRIBUNALUL
Asupra recursului penal de față:
Prin încheierea nr. 61 din 26.06.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ 13, în baza art.3001 alin. 2 C.pr.pen. s-a revocat măsura arestării preventive dispusă prin încheierea nr. 53/09.06.2013 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Tg-J. față de inculpații B. D. R., fiul lui D. N. și N., născut la data de 11.01.1996, în Tg-J., județul Gorj, domiciliat în ., CNP_, A. A., fiul lui C. și J., născut la data de 27.01.1995, în municipiul Tg-J., județul Gorj, domiciliat în comuna R., ., județul Gorj, CNP_, V. I. G., fiul lui I. și R., născut la data de 11.08.1991, în municipiul C., județul D., CNP_, domiciliat în comuna R., ., județul Gorj, F. I., fiul lui I. și G., născut la data de 15.05.1988, Tg- J., județul Gorj, domiciliat în comuna R., .. 184, județul Gorj, CNP_, în prezent deținuți în Arest I.P.J. Gorj.
În baza art. 3001 alin. 2 C.pr.pen. s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpaților B. D. R., A. A., V. I. G. și F. I. dacă nu sunt reținuți sau arestați în altă cauză.
Pentru a pronunța această încheiere, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul nr. 2059/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg-J. înregistrat la Judecătoria Tg-J. la data de 21.06.2013, ora15:38 și fixat termen pentru verificarea legalității și temeiniciei luării măsurii arestării preventive dispuse față de inculpații B. D. R., A. A., V. I. G. și F. I. la data de 26.06.2013 ora 08:30 la Camera de Consiliu, s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpaților B. D. R. trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat în formă continuată prev. de art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a, c, g, i C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. (șase acte materiale) și violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. 2 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. (trei acte materiale) toate cu aplicarea art. 33 lit. a și art. 99 și următoarele C.pen., A. A. trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat în formă continuată prev. de art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a, g, i C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 (cinci acte materiale) și violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. 2 C.pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a și art. 75 lit. c C.pen., V. I. G. trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a, g, i C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. (două acte materiale), cu aplicarea art. 75 lit. c C.pen. și F. I. trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de tăinuire și complicitate la furt calificat în formă continuată prev. de art. 221 alin. 1 C.pen. și art. 26 C.pen. rap. la art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a, g, i C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. (trei acte materiale) toate cu aplicarea art. 75 lit. c C.pen. și art. 33 lit. a C.pen., reținându-se în sarcina lor următoarele:
În perioada lunilor martie - mai 2013, organele de cercetare penală din cadrul Postului de Poliție R. au fost sesizate cu privire la săvârșirea mai multor infracțiuni de furt calificat comise pe raza acestei localități de persoane necunoscute. Aceste infracțiuni constau în sustragerea unor bunuri de valoare din imobilele nelocuite sau aparținând unor persoane plecate la muncă în străinătate.
Pe parcursul urmăririi penale s-a stabilit că autorii acestor infracțiuni de furt calificat sunt inculpații B. D. R., A. A. și V. I. G., dar și inculpații C. B. C. și P. I. - V. care au săvârșit faptele în complicitate cu inculpatul F. I., după cum urmează:
1. Prin plângerea adresată organelor de cercetare penală, partea vătămată S. D. din municipiul Tg-J., județul Gorj a sesizat faptul că în perioada 23.03 - 06.04.2013, autori necunoscuți au pătruns prin efracție în imobilul ce îl deține pe raza comunei R., ., de unde au sustras mai multe bunuri (șlefuitor de lemn, o bormașină, un polidisc, o butelie, o drujbă).
Din materialul de urmărire penală administrat la dosarul cauzei a rezultat că autorii infracțiunii de furt calificat reclamată de partea vătămată sunt inculpații B. D. R., A. A. și V. I. G..
Ca stare de fapt s-a reținut că înaintea sărbătorilor de iarnă, inculpatul minor B. D. R. a plecat la muncă în Spania cu mama sa, dar la începutul lunii februarie 2013 s-a reîntors în țară, legând o relație de prietenie cu inculpații A. A. și V. I. G..
Într-o seară din cursul lunii martie 2013, inculpatul minor B. D. R. s-a întâlnit cu inculpatul major A. A. la locuința acestuia din urmă și după ce au consumat băuturi alcoolice, au luat hotărârea infracțională de a sustrage bunuri din imobilul părții vătămate S. D., despre care știau că este nelocuit, acel imobil fiind situat la o distanță de 500 m. de locuința bunicilor lui B. D. R..
Discuția a fost purtată în prezența inculpatului V. I. G., situație în care și acesta a acceptat propunerea celorlalți doi inculpați de a participa la sustragerea bunurilor.
S-a reținut că inculpații și-au pregătit activitatea infracțională, în sensul că inculpatul B. D. R. a luat asupra sa o cagulă, iar ceilalți doi s-au îmbrăcat cu hanorace și geci prevăzute cu glugă, astfel încât atunci când vor pătrunde în imobilul părții vătămate să le pună pe față, respectiv în cap, pentru a nu fi recunoscuți de vreo persoană în situația în care ar fi fost surprinși la locul faptei.
Astfel, după lăsarea întunericului, cei trei inculpați au escaladat gardul ce împrejmuiește curtea locuinței părții vătămate, după care au mers la imobil și observând o fereastră deschisă în poziția oscilobatant, inculpatul V. I. G. a forțat-o, aceasta deschizându-se în totalitate.
În aceste împrejurări, pentru a nu fi recunoscuți, inculpatul minor B. D. R. și-a pus cagula pe față, iar ceilalți doi inculpați și-au pus fiecare gluga în cap.
Inculpații au pătruns în imobilul părții vătămate după ce au escaladat fereastra respectivă și inițial au căutat bunuri de valoare într-o cameră a imobilului, dar întrucât nu au găsit, au mers într-o altă încăpere, de unde au sustras o bormașină de culoare verde Makita, o șlefuitoare de lemn și un polidisc marca Genius.
Inculpații au luat fiecare câte un obiect din cele menționate mai sus, după care au părăsit imobilul părții vătămate pe același traseu, escaladând fereastra și apoi gardul împrejmuitor, după care au ascuns bunurile sustrase la imobilul inculpatului V. I. G..
A doua zi, inculpații B. D. R. și A. A. au mers la locuința lui V. I. G. pentru a-l ajuta la muncă și au vândut bunurile sustrase tatălui acestuia din urmă, V. I., cu suma de 180 lei, fără a-i aduce la cunoștință că bunurile provin din săvârșirea unei fapte penale.
S-a reținut că banii rezultați din vânzarea bunurilor sustrase au fost împărțiți în mod egal între inculpați, iar apoi cheltuiți în interes personal.
Pe parcursul urmăririi penale S. D. a recuperat bunurile sustrase de cei trei inculpați, acestea fiindu-i restituite de organele de poliție, după ce în prealabil au fost ridicate de la cumpărătorul de bună - credință V. I..
În ceea ce privește drujba despre care partea vătămată a făcut vorbire în plângere, s-a stabilit că aceasta nu a fost sustrasă de cei trei inculpați, fiind luată anterior din imobil, chiar de fiul părții vătămate pentru a o folosi la treburile casnice, aspect recunoscut și de S. D. cu ocazia audierii.
2. De asemenea, prin plângerea adresată organelor de cercetare penală partea vătămată T. C. din comuna R., . a sesizat faptul că în noaptea de 26/27.03.2013, autori necunoscuți au pătruns pe nedrept în gospodăria numitei Kammerlaher F. din comuna Bîlta, ., de unde au sustras mai multe materiale de construcții ce îi aparțineau și pe care le folosea la renovarea locuinței susnumitei.
Din materialul de urmărire penală administrat la dosarul cauzei a rezultat că autorii infracțiunii de furt calificat reclamată de partea vătămată sunt inculpații A. A. și V. I. G..
Ca stare de fapt s-a reținut că în noaptea de 26/27.03.2013, cei doi inculpați au luat hotărârea infracțională de a pătrunde în curtea imobilului părții vătămate Kammerlaher F., cunoscând că aceasta este plecată în Germania, cu scopul de a sustrage bunuri.
Activitatea infracțională a fost pusă la cale de inculpatul A. A., care l-a convins pe inculpatul V. I. G. să îl ajute la sustragerea bunurilor, susținând că a vorbit cu o persoană din . vinde bunurile pe care urmau să le sustragă.
Profitând de faptul că nu sunt observați de alte persoane, cei doi inculpați au escaladat gardul din plasă de sârmă ce împrejmuiește curtea locuinței numitei Kammerlaher F., după care au intrat în imobilul acesteia aflat în construcție, iar apoi au urcat într-un șopron din lemn, de unde au stras 7 suluri din plasă de fibră de sticlă de culoare portocalie, 80 colțare cu plase în lungime de 2,5 m și 5 baxuri de polistiren extrudat cu grosimea de 5 cm.
Toate bunurile sustrase au fost trecute de cei doi inculpați peste gardul locuinței părții vătămate, după care inculpatul A. A. l-a sunat pe martorul I. G. D. din . l-a anunțat să vină în satul Bîlta, unde s-au întâlnit și i-a vândut bunurile sustrase.
Pe parcursul cercetărilor s-a stabilit că I. G. D. a venit în satul Bîlta cu un autoturism condus de B. V. și au transportat bunurile în . avea cunoștință că acestea provin din săvârșirea unei fapte prevăzută de legea penală.
La rândul său, cumpărătorul de bună - credință I. G. D. a vândut materialele de construcții achiziționate de la cei doi inculpați martorului B. V. A. din ..
Pentru bunurile vândute, inculpații au primit suma de 280 lei de la I. G. D., iar acesta la rândul său le-a vândut lui B. V. A. cu suma de 380 lei.
Inculpații au folosit banii în interes personal, iar pe parcursul urmăririi penale, o parte din bunurile sustrase au fost recuperate de organele de poliție și restituite părții vătămate.
3. Prin denunțul adresat organelor de cercetare penală, numitul Tivig I., nepotul părții vătămate I. D. din comuna R., ., a sesizat faptul că la începutul lunii aprilie 2013, autori necunoscuți i-au sustras din imobilul în care locuiește acesta din urmă, un cazan din cupru de fabricat țuică, având o capacitate de 80 litri, împreună cu capacul aferent, mai puțin celelalte elemente componente (răcitor și țeava de legătură).
Din materialul de urmărire penală administrat la dosarul cauzei a rezultat că autorii infracțiunii de furt calificat reclamată de partea vătămată sunt inculpatul minor B. D. R., care a săvârșit fapta în complicitate cu învinuiții C. B. C. și P. I. - V., participând în calitate de tăinuitor și inculpatul F. I..
Ca stare de fapt s-a reținut că la începutul lunii aprilie 2013, inculpatul minor B. D. R., de comun acord cu învinuiții C. B. C. și P. I. -V. au luat hotărârea infracțională de a sustrage un cazan din cupru pentru fabricat țuică din locuința părții vătămate I. D..
Cu această ocazie, învinuitul C. B. C. le-a relatat celorlalți doi că în zilele anterioare fusese la muncă în locuința părții vătămate și a aruncat lacătul de la ușa beciului în care aceasta avea depozitat cazanul pentru fabricat țuică, astfel încât să se poată pătrunde mai ușor în încăperea respectivă.
Fiind în continuarea activității infracționale, în seara comiterii faptei, inculpatul C. B. C. l-a chemat la domiciliul său pe S. C., nepotul părții vătămate I. D. și l-a servit cu băuturi alcoolice, ținându-l la locuința sa, astfel încât inculpatul B. D. R. să poată pătrunde în beciul locuinței părții vătămate, fără a putea fi auzit sau observat de aceasta, întrucât era o persoană mai în vârstă.
După lăsarea întunericului, inculpatul a mers la locuința lui I. D., a pătruns pe poarta ce nu era asigurată cu încuietoare, a deschis ușa beciului care, de asemenea, nu era încuiată, întrucât așa cum am arătat mai sus, lacătul fusese aruncat de inculpatul C. B. C. în zilele anterioare și din încăperea respectivă a sustras cazanul din cupru cu capacitate de 80 litri și capacul aferent, părăsind gospodăria părții vătămate pe același traseu.
S-a reținut că inculpatul a ascuns cazanul sub un pod ce traversează un pârâu aflat în apropierea locuinței părții vătămate, de lângă pepiniera O.S. R., după care a mers la domiciliul său, și-a schimbat hainele, iar apoi s-a deplasat la locuința inculpatului C. B. C..
Între timp, S. C. părăsise domiciliul acestuia, motiv pentru care inculpatul C. B. C. l-a sunat pe învinuitul P. I. - V. pentru a transporta cazanul la F. I. zis „B.”.
De reținut că, atât inculpatul C. B. C., cât și inculpatul B. D. R. purtaseră anterior discuții telefonice cu F. I. și stabiliseră să îi vândă cazanul din cupru, tăinuitorul cunoscând că acesta provine din săvârșirea unei fapte penale.
Întrucât inculpatul P. I. - V. nu a putut să ia autoturismul părinților săi pentru a transporta bunul sustras la locuința inculpatului F. I., situată în satul Valea M., autorii au renunțat pe moment la comercializarea bunului, luând hotărârea de a amâna tranzacția pentru zilele următoare, când vor găsi un autoturism disponibil.
După aproximativ 2-3 zile, învinuitul P. I. - V. l-a contactat pe martorul B. Nicușor, proprietarul unui autoturism marca Audi A3, cu nr. de înmatriculare_, acesta din urmă fiind de acord să transport cazanul la locuința inculpatului F. I..
Astfel, inculpatul B. D. R. a luat cazanul de sub podețul sub care îl ascunsese, l-a introdus în autoturismul martorului B. Nicușor și împreună cu inculpații C. B. C. și P. I. - V. s-au deplasat la domiciliul inculpatului F. I..
Cunoscând că bunul provine din furt, pentru ca această tranzacție să nu fie observată de alte persoane, inculpatul F. I. i-a cerut martorului B. Nicușor să introducă autoturismul în curtea locuinței sale, până în spatele casei, loc unde a fost descărcat cazanul din cupru. Ulterior, martorul a scos autoturismul din curtea inculpatului F. I., iar acesta din urmă a închis porțile, după care a intrat în mașină, unde a purtat o discuție cu inculpatul B. D. R., referitoare la suma de bani ce trebuia achitată pentru acel bun.
Inculpații au stabilit prețul tranzacției la suma de 450 lei, inculpatul F. I. achitând pe loc lui B. D. R. suma de 400 lei, iar diferența de 50 lei a fost oprită de acesta și reprezenta o datorie mai veche pe care inculpatul C. B. C. o avea la el.
Suma a fost împărțită între inculpatul B. D. R. (150 lei) și complicii săi, învinuiții C. B. C. (100 lei) și P. I. - V. (150 lei), iar martorul B. Nicușor a primit suma de 20 lei, reprezentând contravaloarea transportului.
Cazanul din cupru a fost vândut ulterior de inculpatul F. I. martorului Tivig C. din . sumei de 630 lei, iar transportul până în localitatea respectivă a fost efectuat cu același autoturism condus de B. Nicușor.
4. Prin plângerea adresată organelor de cercetare penală, partea vătămată A. P. din ., a sesizat faptul că în noaptea de 10/11.05.2013, autori necunoscuți i-au sustras dintr-o magazie trei ferăstraie mecanice, două marca Husquvarna și unul marca Sthil, cauzându-i un prejudiciu total de 5000 lei.
Din materialul de urmărire penală administrat la dosarul cauzei a rezultat că autorii infracțiunii de furt calificat reclamat de partea vătămată sunt inculpații B. D. R. și A. A..
Ca stare de fapt s-a reținut că în ziua de 10.05.2013, fiind în continuarea activității infracționale, inculpatul minor B. D. R. și inculpatul major A. A. au luat hotărârea de a sustrage bunuri din locuința părții vătămate A. P., cunoscând că aceasta deține într-un imobil în care locuia doar pe timpul zilei, un număr de trei drujbe.
Înainte de comiterea faptei, inculpatul B. D. R. a avut o discuție telefonică cu inculpatul F. I., împrejurare în care i-a relatat că în noaptea respectivă urma să sustragă trei motofierăstraie, fără a-i spune de la cine, situație în care acesta din urmă și-a exprimat dorința de a le cumpăra, deși luase la cunoștință că bunurile proveneau din săvârșirea unei fapte prevăzută de legea penală.
Astfel, în noaptea de 10/11.05.2013, în jurul orelor 23:00 - 00:00, profitând de faptul că nu sunt observați de alte persoane, după ce au escaladat mai multe garduri ce împrejmuiau proprietățile unor vecini, inculpații au ajuns în curtea locuinței părții vătămate A. P..
Profitând de faptul că ușa de la magazie nu era asigurată cu încuietoare, inculpatul B. D. R. a intrat în anexa respectivă și de pe un raft a sustras două motofierăstraie marca Husquvarna și unul marca Stihl.
Două din motofierăstraie au fost transportate de inculpatul A. A., iar cel de-al treilea de inculpatul B. D. R., din anexa părții vătămate până în drumul public. De aici, inculpații l-au sunat pe inculpatul F. I. să vină cu autoturismul pentru a-i vinde bunurile sustrase.
Conform înțelegerii avute anterior, F. I. a venit la punctul de întâlnire cu un autoturism marca BMW, înmatriculat în străinătate, proprietatea vărului său V. I. și a luat pe cei doi inculpați din drumul public, de la o distanță de 50 m. de locuința din care sustrăseseră bunurile.
Inculpații au fost transportați de F. I. la locuința sa, împrejurare în care aceștia i-au relatat că sustrăseseră cele trei motofierăstraie de la A. Voicuțu, fiul părții vătămate A. P..
Inculpatul B. D. R. chiar i-a atras atenția lui F. I. să nu vândă motofierăstraiele în localitatea în care își are domiciliul, întrucât pot fi recunoscute de partea vătămată sau de fiul acesteia și astfel pot fi identificați de organele de poliție.
Tot atunci, inculpații B. D. R. și A. A. au convenit cu F. I. să le plătească în schimbul celor trei motofierăstraie suma de 1500 lei, dar întrucât nu a avut nici un ban asupra sa în acel moment, au stabilit o altă dată pentru achitarea acestei sume.
Cele trei motofierăstraie au rămas la locuința inculpatului F. I. timp de 5 - 6 zile, după care le-a vândut cumpărătorilor de bună - credință R. V. cu suma de 800 lei și D. I. cu suma de 800 lei, ambii din . V. A. cu suma de 400 lei din municipiul Tg-J..
După câteva zile de la înstrăinarea bunurilor sustrase, inculpatul F. I. i-a achitat inculpatului minor B. D. R. suma de 300 lei reprezentând o parte din suma stabilită de aceștia pentru bunurile sustrase.
5. Prin plângerea adresată organelor de cercetare penală, partea vătămată A. V. din comuna R., ., a sesizat faptul că în dimineața zilei de 17.05.2013, autori necunoscuți i-au sustras din beciul locuinței un aparat de sudură confecționat artizanal din bobine înfășurate în cupru, prevăzut cu un cablu de alimentare de circa 10 m. de culoare galbenă și un clește de culoare neagră, fiindu-i creat un prejudiciu în cuantum de 300 lei.
Din materialul de urmărire penală administrat la dosarul cauzei a rezultat că autorii infracțiunii de furt calificat reclamat de partea vătămată sunt inculpații B. D. R. și A. A..
Fiind în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, inculpații B. D. R. și A. A. au luat hotărârea de a sustrage bunuri din locuința părții vătămate A. V. presupunând că aceasta are depozitate în casă mai multe bunuri de valoare pe care ulterior le pot comercializa mai ușor.
Astfel, într-una din nopțile perioadei 11 - 16.05.2013, inculpații au escaladat gardul ce împrejmuiește curtea locuinței părții vătămate și s-au îndreptat spre ușa beciului situat sub imobil, ce era asigurată cu un lacăt.
Având asupra sa un levier pe care îl luase acasă, inculpatul B. D. R. a forțat sistemul de închidere al lacătului de la ușa respectivă și a pătruns în beci împreună cu inculpatul A. A., de unde au sustras aparatul de sudură confecționat artizanal.
S-a reținut că cei doi inculpați au aruncat peste gradul împrejmuitor bunul sustras, după care l-au transportat la imobilul lui B. D. R..
A doua zi, inculpatul B. D. R. l-a contactat telefonic pe inculpatul F. I. căruia i-a relatat că are de vânzare un aparat de sudură pe care îl sustrăsese în noaptea anterioară, fără a indica partea vătămată.
Fiind în continuarea activității infracționale, aceea de a achiziționa bunuri despre care știa că provin din săvârșirea unor fapte penale, la prețuri modice, pe care ulterior să le valorifice în schimbul unor sume mai mari de bani, preferând astfel realizarea unor venituri ilicite în schimbul muncii și angajamentului social, inculpatul F. I. s-a deplasat la locuința inculpatului minor B. D. R. cu un autoturism și a luat de la acesta aparatul de sudură sustras în noaptea anterioară, stabilind ca preț al tranzacției suma de 150 lei, bani pe care nu i-a dat în acel moment, susținând că nu îi are asupra sa.
De altfel, inculpatul F. I., profitând de naivitatea și de încrederea pe care i-o acorda minorul B. D. R., nu i-a mai achitat niciodată acești bani, ca de altfel nici pentru majoritatea bunurilor achiziționate de la acesta.
Bunul a fost vândut ulterior de inculpatul F. I. unor persoane de etnie rromă care colecționau fier vechi, în schimbul sumei de 180 lei.
6. Prin denunțul adresat organelor de cercetare penală prin apelul de urgență 112, numita Boboșatu G. din municipiul Tg-J., județul Gorj a sesizat faptul că la data de 07.06.2013 a observat că din locuința părții vătămate I. I., de care se îngrijea, proprietarul fiind plecat la muncă în Spania, autori necunoscuți au sustras mai multe bunuri (truse de chei, aparat de sudură cu carcasă roșie, scule electrice, diferite unelte folosite în lucrările de construcții) în valoare de 10.000 lei.
Din materialul de urmărire penală administrat la dosarul cauzei a rezultat că autorii infracțiunii de furt calificat reclamat de partea vătămată sunt inculpații B. D. R. și A. A..
Ca stare de fapt s-a reținut că la sfârșitul lunii mai 2013, inculpații A. A. și B. D. R. au luat hotărârea de a sustrage bunuri din locuința părții vătămate I. I., cunoscând că acesta se află de mai mult timp la muncă în Spania.
Astfel, fiind în continuarea activității infracționale, într-o noapte, în jurul orelor 00:00 - 01:00, inculpații B. D. R. și A. A. au pătruns în curtea locuinței părții vătămate pe poarta ce nu era asigurată cu încuietoare, după care au pătruns în beciul casei, de unde au sustras truse de chei, aparat de sudură cu carcasă roșie, scule electrice, diferite unelte folosite în lucrările de construcții, ce au fost transportate la domiciliul inculpatului B. D. R..
A doua zi, inculpatul B. D. R. l-a contactat pe inculpatul F. I. și i-a oferit spre vânzare bunurile sustrase, stabilind ca preț al tranzacției suma de 500 lei, însă nici de această dată complicele nu i-a dat nicio sumă de bani, stabilind să îl plătească în zilele următoare.
Deși cunoștea că provin din săvârșirea unei fapte penale, inculpatul F. I. a fost de acord să achiziționeze bunurile respective, pe care le-a transportat la locuința sa, însă nu a reușit să le mai comercializeze la alte persoane, întrucât a fost identificat de organele de poliție, bunurile fiind restituite părții vătămate pe bază de dovadă.
7. Fiind în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, inculpatul B. D. R. a luat hotărârea de a sustrage și un motoscuter marca Yamaha pe care îl observase în beciul locuinței părții vătămate atunci când sustrăsese împreună cu A. A. bunurile descrise mai sus.
Astfel, în noaptea următoare, de această dată singur, nefiind însoțit de alte persoane, inculpatul B. D. R. a pătruns pe poarta locuinței părții vătămate, neasigurată cu încuietoare și apoi pe ușa beciului, care, de asemenea, nu era asigurată cu încuietoare, sustrăgând motoscuterul Yamaha, pe care l-a împins până la domiciliul său, deoarece nu a reușit să îi pornească motorul.
Și de această dată, inculpatul minor l-a contactat pe inculpatul F. I., oferindu-i spre vânzare bunul sustras, însă când i s-a adus la cunoștință că nu are banii să îi dea, a renunțat.
După aproximativ 3 zile, inculpatul B. D. R. a dat motoscuterul învinuitului C. B. C. în schimbul unui laptop, fără ca acesta din urmă să aibă cunoștință că bunul provine din săvârșirea unei fapte penale.
La rândul său, inculpatul C. B. C. a făcut un schimb cu M. V. zis „L.” din . motoscuterul marca Yamaha în schimbul altui motoscuter marca Aprilia și a unei diferențe de 300 lei.
La rândul său, inculpatul B. D. R. a vândut laptop-ul primit de la inculpatul C. B. C. lui D. P. Măriri în schimbul sumei de 250 lei.
La data de 09.06.2013 s-a pus în mișcare acțiunea penală în dosarul 2059/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg-J. față de inculpatul B. D. R. pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat în formă continuată prev. de art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a, g, i C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. (șase acte materiale) și art. 192 alin. 2 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. (trei acte materiale) toate cu aplicarea art. 33 lit. a și art. 99 și următoarele C.pen. față de inculpatul A. A. pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat în formă continuată prev. de art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a, g, i C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 (cinci acte materiale) și art. 192 alin. 2 C.pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a și art. 75 lit. c C.pen. față de inculpatul V. I. G., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a, g, i C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. (două acte materiale), cu aplicarea art. 75 lit. c C.pen. față de inculpatul F. I. pentru săvârșirea infracțiunilor de tăinuire și complicitate la furt calificat în formă continuată prev. de art. 221 alin. 1 C.pen. și art. 26 C.pen. rap. la art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a, g, i C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. (trei acte materiale) toate cu aplicarea art. 75 lit. c C.pen. și art. 33 lit. a C.pen., iar prin ordonanța din data de 08.06.2013, s-a dispus reținerea inculpaților B. D. R., A. A., V. I. G., F. I., pe o durată de 24 ore.
Prin încheierea nr.53/09.06.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților pe o durată de 19 zile, fiind emise mandatele de arestare nr.38/09.06.2013 pe numele inculpatului B. D. R., nr. 39/09.06.2013 pe numele inculpatului A. A., nr. 40/09.06.2013 pe numele inculpatului V. I. G., nr. 41/09.06.2013 pe numele inculpatului F. I..
Pentru a pronunța această încheiere judecătorul de fond a reținut că au fost întrunite condițiile prevăzute de lege pentru a se lua măsura arestării preventive, existând indicii suficiente și credibile, că inculpații sunt autori ai faptelor pentru care sunt cercetați, precum și cazul menționat la lit. „f” al art. 148 C.pr.pen., având în vedere că inculpații au săvârșit infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol pentru ordinea publică atât prin gravitatea faptelor comise, cât și prin sentimentul de insecuritate indus în societatea civilă și mai ales, în rândul comunității locale.
Încheierea a fost menținută prin decizia nr. 29 din 11.06.2013 a Tribunalului Gorj, instanța de control judiciar respingând recursurile declarate de inculpați ca nefondate.
Apreciind, în temeiul art. 3001 C.pr.pen., asupra regularității măsurii arestării preventive, instanța a considerat că temeiurile care au determinat dispunerea măsurii privative de libertate nu mai subzistă în prezent, mai exact nu mai există cerința imperativă a existenței pericolului concret pe care să-l prezinte inculpații la adresa ordinii publice prevăzută în dispozițiile finale a literei f a alineatului 1 din art. 148 C.pr.pen.
În primul rând, prin luarea întâi a măsurii reținerii, apoi a arestării preventive, autoritățile judiciare au dat dovadă de promptitudine și intransigență față de faptele antisociale, până la data pronunțării prezentei toți cei patru inculpați executând efectiv măsura preventivă privativă de libertate, efectivă, măsură ce a dat satisfacție așteptărilor din diferite medii sociale de proveniență a inculpaților ori ale persoanelor vătămate și a produs printre urmări și conștientizarea că actele ilicite sunt imediat reprimate.
Referirea făcută de instanță face vorbire atât la persoane având cunoștințe în materie, în sensul că pot înțelege că în situația săvârșirii unei infracțiuni, măsura privativă de libertate deja luată care este una cu caracter excepțional și-a atins scopul, atât prin rapiditatea aplicării cât și prin perioada privațiunii, cât și la mediul general care oricum asimilează arestarea preventivă ca și parte a pedepsei, toate acestea raportate la vârsta inculpaților, aptitudini și periculozitatea ori ecoul infracțiunilor.
De altfel, pericolul concret în formă generică prezentat de toți cei patru inculpați, în prima analiză a instanței nu a fost așa de sporit, lucru rezultat din faptul că măsura a fost luată pe o durată de 19 zile, chestiune supusă analizei și de instanța de control judiciar.
În al doilea rând, tot per ansamblu, la stabilirea pericolului concret în împrejurările analizei solicitării luării măsurii, prima instanță de fond a avut la dispoziție mai puține stări de fapt ce se pot concretiza în adevăruri juridice, în sensul că la acea dată urmărirea penală nu era completă, nici întinderea prejudiciilor, în prezent situația de fapt fiind pe deplin lămurită, cel puțin din punct de vedere al urmăririi penale, ba chiar recunoscută cel puțin de inculpații arestați preventiv.
Cu privire la buna judecată a cauzei și având în vedere, o dată că dosarul de urmărire penală s-a finalizat prin emiterea unui rechizitoriu și trimiterea în judecată a celor vinovați, că starea de fapt a fost pe deplin clarificată, că prejudiciile cauzate părților vătămate au putut fi estimate și recuperate parțial, dar și conduita în cursul urmăririi penale, respectiv declarațiile de recunoaștere păstrate până în faza de judecată și că nu există alte dovezi ori indicii că inculpații ar putea să obstrucționeze cumva judecata, instanța a considerat că aceasta nu ar putea fi afectată în vreun fel și că există suficiente căi și garanții care să permită administrarea de probe în vederea stabilirii vinovăției și pronunțarea într-un termen rezonabil a unei hotărâri.
În consecință, apreciind că nu mai subzistă în prezent toate motivele avute în vedere și concretizate în temeiurile prev. de art. 148 lit. f C.pr.pen., în baza art.3001 alin. 2 C.pr.pen. a dispus revocarea măsurii arestării preventive luată față de inculpați prin încheierea nr. 53/09.06.2013 pronunțată în dosarul 9167/2013 al Judecătoriei Tg-J. și a dispus punerea de îndată în libertate a inculpaților B. D. R., A. A., V. I. G. și F. I. dacă nu sunt reținuți sau arestați în altă cauză.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs P. de pe lângă Judecătoria Tg-J. motivând în scris că în mod greșit instanța a revocat măsura arestării preventive a inculpaților B. D. R., A. A., V. I. G. și F. I. dispusă prin încheierea nr. 53/09.06.2013 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Tg-J..
S-a arătat de către P. de pe lângă Judecătoria Tg-J. că din actele dosarului rezultă că există indicii, concretizate în probe, că inculpații sunt autorii faptelor pentru care au fost trimiși în judecată, fapte care prezintă un grad sporit de pericol social, apreciat prin prisma modalității de săvârșire a faptelor (pe timp de noapte, de mai multe persoane, împreună cu un minor, din locuințe sau dependințe în care s-a pătruns prin escaladare ori efracție, la una din fapte, minorul purtând cagulă pentru a nu fi recunoscut), natura infracțiunilor comise (furt calificat, violare de domiciliu, tăinuire - fapte săvârșite cu premeditare, după ce inculpații consumau băuturi alcoolice), cuantumul ridicat al pagubelor (prejudiciul nerecuperat a fost estimat la suma de_ lei), numărul persoanelor prejudiciate prin activitatea infracțională desfășurată de inculpați (9 părți vătămate, din care 7 s-au constituit părți civile în cadrul procesului penal cu diferite sume de bani, reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase și nerecuperate), felul în care inculpații au înțeles să obțină venituri.
De asemenea, s-a reținut de către parchet că inculpatul minor B. D. R. a săvârșit șase acte materiale de sustragere a unor bunuri de valoare din imobile nelocuite sau aparținând unor persoane plecate la muncă în străinătate, având o contribuție determinantă la reușita acțiunilor ilicite și valorificarea bunurilor dobândite, iar pe fondul situației familiale și financiare dificile, a lipsei de supraveghere, se constată că este predispus să comită alte fapte de natură penală.
De menționat este faptul că inculpatul minor B. D. R. mai este cercetat în dosarul nr. 3441/P/2013 al P. de pe lângă Judecătoria Tg-J. pentru săvârșirea de fapte similare în perioada mai - iunie 2013.
Cu privire la inculpatul A. A., se impunea ca instanța să aibă în vedere că acesta a mai fost condamnat în minorat pentru săvârșirea unor infracțiuni similare celor pentru care este cercetat în cauza de față, scopul sancțiunii penale nefiind atins întrucât și-a menținut conduita antisocială. A perseverat în comiterea de alte acte materiale de sustragere în condițiile arătate (prin escaladare, efracție, pe timp de noapte, împreună cu un minor) împrejurare ce justifică presupunerea rezonabilă că, în ipoteza lăsării în libertate, ar putea ignora din nou dispozițiile legale.
Referitor la inculpatul V. lonuț G., era oportun ca instanța să țină seama că, deși este cercetat pentru săvârșirea a doar două acte materiale, nu are antecedente penale și a manifestat o atitudine corespunzătoare, recunoscând și regretând acțiunile ilicite, este predispus la comiterea altor încălcări ale ordinii de drept, apreciere susținută de modul în care s-a implicat în comiterea de acte antisociale, anturajul antisocial al acestuia și scopul urmărit.
Din materialul probator administrat în cursul urmăririi penale, rezultă că inculpatul F. I., inițial, a susținut că nu a cunoscut proveniența bunurilor achiziționate de la inculpatul minor B. D. R., deși chiar din propriile declarații se desprind suficiente elemente ce conduc la convingerea că, pe plan subiectiv, el a avut reprezentarea reală a provenienței obiectelor cumpărate, în scop de valorificare ulterioară.
Astfel, s-a reținut că, mai întâi a achiziționat cazanul pentru distilarea alcoolului, pe timp de noapte, la un preț mult sub valoarea bunului, observând că cei care îl aduseseră au împărțit suma obținută și l-a înstrăinat ulterior unei persoane domiciliată pe raza comunei Peștișani.
Ulterior, după câteva zile, a fost contactat din nou, pe timp de noapte, de către inculpatul B. D. R., care i-a cerut să cumpere, trei motofierăstraie, iar autorul s-a deplasat imediat cu un autoturism, constatând că bunurile erau ascunse în afara drumului.
De la aceeași persoană, inculpatul F. I. a achiziționat apoi, în mod repetat, și alte bunuri, menționând cu ocazia cumpărării aparatului de sudură că a bănuit proveniența ilegală, dar cu toate acestea, a continuat să primească de la acesta alte obiecte (polidisc, bormașină, flex, truse, etc.), în scop de valorificare.
Inculpatul B. D. R. a precizat, în mod constant, că i-a adus la cunoștință lui F. I. proveniența bunurilor și chiar 1-a avertizat să nu le valorifice pe raza comunei, pentru a nu putea fi recunoscute cumva de părțile vătămate, avertizare de care inculpatul F. I. a ținut cont, cu ocazia vânzării ulterioare a obiectelor.
S-a constatat așadar, că acesta din urmă, le-a dobândit cunoscând proveniența ilicită, în scopul obținerii unui folos material, iar faptul că de fiecare dată când a fost contactat de inculpatul B. D. R. a acceptat cu promptitudine să primească bunurile propuse, fundamentează concluzia că i-a creat acestuia siguranța valorificării rapide a oricărui obiect pe care ar fi putut să-l sustragă, situație ce echivalează practic unei promisiuni implicite.
La finalizarea cercetărilor, inculpatul F. I. și-a recunoscut în totalitate faptele și în raport de numărul acestora (trei acte materiale) și împrejurarea că a mai fost cercetat pentru comiterea unor fapte prevăzute de legea penală, fiind sancționat cu amendă administrativă, se impunea a se aprecia că cercetarea în stare de libertate ar crea riscul comiterii de noi infracțiuni.
Față de considerentele expuse anterior, a susținut parchetul că, în mod greșit, instanța a apreciat că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive au încetat și nu există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate a inculpaților B. D. R., A. A., V. I. G. și F. I..
În cauză se constată că numărul faptelor comise conturează elementele unei activități infracționale complexe de notorietate la nivelul comunității, desfășurate de inculpați în scopul obținerii de venituri ilicite și asigurării unui mod de viață mai facil.
Având în vedere circumstanțele comiterii faptelor și persoana inculpaților, s-a motivat că cercetarea în stare de libertate a celor patru inculpați ar crea riscul comiterii de noi fapte și ar putea provoca un sentiment de insecuritate în rândul comunității, de neîncredere în capacitatea autorităților judiciare de a lua măsuri ferme și adecvate pentru reprimarea unor astfel de comportamente antisociale.
Examinând recursul prin prisma criticilor formulate, potrivit dispozițiilor art. 3856 C.pr.pen., art._ C.pr.pen. și sub aspectul tuturor motivelor de casare prev. de art. 3859 C.pr.pen., instanța de control judiciar reține că acesta este fondat, așa încât hotărârea primei instanțe prin care a dispus revocarea măsurii arestării preventive luată față de inculpați prin încheierea nr. 61 din 26.06.2013 a aceleiași instanțe este netemeinică și nelegală.
Analizând temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpaților, tribunalul constată că acestea impun în continuare privarea de libertate a inculpaților, neexistând elemente de fapt sau împrejurări noi care să justifice o soluție contrară.
În fapt, s-a reținut că, în perioada martie-mai 2013, organele de cercetare penală din cadrul Postului de Poliție R., au fost sesizate cu privire la producerea mai multor infracțiuni de furt calificat comise pe raza acestei localități de persoane necunoscute, constând în sustragerea unor bunuri de valoare din imobilele unor persoane care erau nelocuite, fiind plecate la muncă în străinătate, împrejurări care au favorizat activitatea lor infracțională și au îngreunat activitatea de descoperire a autorilor faptelor.
Pe parcursul urmăririi penale s-a stabilit că autorii infracțiunilor de furt calificat menționate mai sus sunt inculpații B. D. R., A. A., V. I. G. și învinuiții Coszlovschi B. C. și P. I., care au săvârșit faptele în complicitate cu inculpatul F. I..
În cauză există indicii și probe suficiente, în sensul art. 143 C.pr.pen., respectiv plângerile și declarațiile părților vătămate, declarații de martori, procese verbal de cercetare la fața locului, planșe fotografice, proces verbal de conducere în teren, planșe foto, proces verbal de folosire a câinelui de serviciu pentru prelucrarea urmelor de miros uman și declarațiile de recunoaștere ale inculpaților, din care rezultă că aceștia au săvârșit faptele pentru care s-a dispus arestarea preventivă.
De altfel, inculpații B. D. R., A. A., V. I. G. și F. I. au recunoscut și regretat faptele pentru care au fost acuzați și s-a dispus trimiterea lor în judecată.
Totodată, s-a făcut dovada existenței cazului de arestare preventivă prev. de art.148 lit. f C.pr.pen., în sensul că faptele comise de inculpați sunt pedepsite de lege cu o pedeapsă mai mare de 4 ani, existând în același timp probe că lăsarea în libertate a acestora prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
În ceea ce privește pericolul concret pentru ordinea publică acesta rezultă, în primul rând, din gravitatea faptelor reținute în sarcina inculpaților, raportat la împrejurările în care au săvârșit furturile (pe timp de noapte, de mai multe persoane, împreună cu un minor, din locuințe sau dependințe în care s-a pătruns prin escaladare ori efracție), cuantumul ridicat al pagubelor, (din care s-a recuperat doar o parte), cât și la modul în care inculpați au înțeles să obțină venituri.
Așadar, faptele pretins a fi comise de inculpați prezintă un grad de pericol social ridicat prin natura relațiilor socio-morale afectate, existând probe certe că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică tocmai pe considerentul că prin activitatea lor infracțională au adus atingere unor valori supreme apărate de legea penală, respectiv proprietatea și inviolabilitatea domiciliului unei persoane.
În cauză, se constată că numărul faptelor comise de inculpați conturează elementele unei activități infracționale complexe, de notorietate la nivelul comunității, desfășurată de inculpați în scopul obținerii de venituri ilicite și asigurării unui mod de viață contrar regulilor de conviețuire socială.
Pe de altă parte, cercetarea în stare de libertate a inculpaților ar spori sentimentul de insecuritate în rândul comunității din care fac parte, împrejurare ce ar fi percepută, dacă nu drept o încurajare a unor astfel de comportamente, ca o lipsă de reacție a organelor statului față de săvârșirea unor astfel de fapte antisociale.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a acceptat în cauza Letellier contra Franței că, în circumstanțe excepționale, prin gravitatea lor deosebită și prin reacția publicului la săvârșirea lor, anumite infracțiuni pot să suscite o tulburare socială de natură să justifice detenția înainte de proces, cel puțin pentru o perioadă de timp.
De aceea, în cazul dat se impune o astfel de reacție a autorităților, pentru a nu se pune la îndoială încrederea în capacitatea justiției de a lua măsurile necesare pentru prevenirea pericolului pentru ordinea publică, pentru crearea unui echilibru firesc și a unei stări de securitate socială.
Prin urmare, față de modalitatea în care au comis presupusele fapte, mobilul acțiunii lor și natura relațiilor sociale încălcate se impune concluzia că lăsarea inculpaților în libertate generează o stare de insecuritate socială, prezentând un pericol concret pentru ordinea publică.
La cele prezentate mai sus se adaugă anumite situații, circumstanțe și date care privesc și caracterizează persoana inculpaților care sporesc pericolul concret pentru ordinea publică ca o cerință ce justifică arestul preventiv în cazul prevăzut de art. 148 lit. f C.pr.pen.
Astfel, în ceea ce îl privește pe inculpatul B. D. R., acesta, deși minor, a săvârșit 6 acte materiale de sustragere, având o contribuție determinată în reușita acțiunilor ilicite și valorificarea bunurilor dobândite, și este predispus să comită și alte fapte de natură penală, fiind cercetat în dosarul nr. 3441/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg-J. pentru fapte similare.
În privința inculpatului A. A. s-a reținut că acesta a mai fost condamnat în minorat pentru săvârșirea unor infracțiuni de același gen, ceea ce denotă că nu a fost atins scopul sancțiunii, săvârșind alte acte materiale de sustragere în condițiile arătate (prin escaladare, efracție, pe timp de noapte, împreună cu un minor), împrejurare care justifică presupunerea că în cazul lăsării sale în libertate ar putea ignora din nou dispozițiile legale.
Referitor la inculpatul V. I. G. este de reținut că, deși este cercetat penal pentru săvârșirea a două acte materiale, nu are antecedente penale și a manifestat o atitudine corespunzătoare, prezintă un pericol deosebit pentru ordinea publică prin modalitatea în care a săvârșit faptele (mai multe persoane, împreună cu un minor, pe timp de noapte prin efracție, escaladare, mascat), scopul urmărit și contribuția majoră la luarea rezoluțiunii infracționale comune.
Cu privire la inculpatul F. I., acesta și-a recunoscut abia în recurs faptele și în raport și cu împrejurarea că a mai fost cercetat pentru comiterea unor fapte prevăzute de legea penală, fiind sancționat cu amendă administrativă, cercetarea în stare de libertate ar crea riscul comiterii de noi fapte de natură penală.
Toate acestea demonstrează că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 143 C.pr.pen., dar și cele prevăzute de art. 5 paragraf 1 lit. c din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în sensul existenței unor probe sau indicii temeinice sa a unor motive verosimile de a bănui că inculpații au comis infracțiunile pentru care se impune luarea și menținerea lor în stare de arest preventiv cel puțin o perioadă de timp.
În condițiile date se apreciază că împrejurările care au justificat luarea măsuri arestării nu s-au schimbat până la această dată, nu au apărut alte elemente care să impună revocarea sau înlocuirea acestei măsuri cu altele mai puțin grave și nici nu a fost depășit termenul rezonabil la care face referire art. 159 alin. 13 C.pr.pen.
Față de cele ce preced, instanța de control judiciar, potrivit dispozițiilor art. 38515 pct. 2 lit. d C.pr.pen., va admite recursul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg-J., va casa încheierea de ședință și pe fond va menține măsura arestării preventive a inculpaților B. D. R., A. A., V. I. G. și F. I..
Văzând și dispozițiile art. 192 C.pr.pen. privind cheltuieli judiciare statului,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg-J., casează încheierea de ședință și pe fond menține măsura arestării preventive a inculpaților B. D. R., A. A., V. I. G. și F. I..
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, urmând ca sumele de câte 100 lei, reprezentând onorarii avocat pentru asigurarea apărării din oficiu inculpaților V. I. G. și F. I., să fie avansate din fondul M.J. către Baroul Gorj.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi, 27.06.2013 la Tribunalul Gorj.
Președinte, Judecător, Judecător,
G. G. G. C. F. E.
Grefier,
L. L. P.
Red. Ghe. G.
Tehnored. L.L.P.
Jud. fond M. M.
7 ex./ 28 Iunie 2013
| ← Cerere de liberare provizorie sub control judiciar. Art. 160... | Cerere de liberare condiţionată. Art.450 C.p.p., art.55 ind.1... → |
|---|
