Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 256/2015. Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 256/2015 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 06-05-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ILFOV - SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 256/C
Ședința publică din data de 06.05.2015
Tribunalul constituit din :
PREȘEDINTE: R. A.
GREFIER: F. C. M.
M. P. – P. de pe lângă Tribunalul Ilfov a fost reprezentat de procuror G. F..
Pe rol soluționarea cauzei penale având ca obiect contestația formulată de P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București împotriva sentinței penale nr. 511/24.02.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul penal nr._, privind pe intimatul M. F..
Potrivit art. 369 alin. 1 C.p.p., ședința de judecată a fost înregistrată cu mijloace tehnice audio.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul - condamnat M. F. personal, aflat în stare de detenție și asistat de apărător desemnat din oficiu-avocat I. R. C., conform delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr._/2015 atașată la dosar. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
La interpelarea Tribunalului dacă sunt cereri prelabile de formulat sau probe de administrat,apărătorul desemnat din oficiu al intimatul M. F., solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv un acord de angajare de la ..
Reprezentantul Ministerului P., având cuvântul, arată că nu se opune.
Tribunalul, în baza art. 100 C.p.p., încuviințează proba cu înscrisuri solicitată de intimat, prin apărător desemnat din oficiu.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Tribunalul acorda cuvântul in dezbaterea contestației.
Reprezentantul Ministerului P., având cuvântul, în temeiul disp. art. 587 alin.3 C.p.p. rap. la art. 425 alin.2 lit. a C.p. solicită admiterea contestației formulate, desființarea sentinței penale nr. 511/24.02.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul penal nr._ și, pe fond, respingerea propunerii de liberare condiționată a condamnatului M. F., pentru considerentele expuse pe larg in motivele de contestație depuse la dosarul cauzei.
Apărătorul desemnat din oficiu al intimatului - condamnat M. F., având cuvântul, solicită respingerea contestației formulate de P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București privind pe intimatul V. D. și menținerea ca fiind legală și temeinică a sentinței penale nr. 511/24.02.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul penal nr._ .
Intimatul - condamnat M. F., având ultimul cuvânt, arată că a executat din pedeapsa de 6 ani închisoare aproximativ 4 ani și 11 luni, a participat la peste 30 de cursuri organizate in cadrul penitenciarului, a absolvit cursul de calificare de operator introducere și prelucrare date și solicită instanței admiterea cererii de liberare condiționate. Mai arata ca are o soție bolnavă și o fiică de 17 ani de care trebuie sa aibă grijă.
S-au declarat dezbaterile închise, după care:
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra contestației penale de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 511/24.02.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul penal nr._, s-au dispus următoarele:
În temeiul art. 587 alin. 1 din Cod proc. pen. s-a admis propunerea de liberare condiționată privind pe petentul condamnat M. F., fiul lui A. și Gutuița, născut la data de 13.07.1974, deținut în Penitenciarul București – Jilava.
S-a dispus liberarea conditionată a petentului condamnat de sub puterea MEPI nr. 1733/2011 emis de Tribunalul București – Secția I Penală, în baza sentinței penale nr. 865/2010.
S-a pune în vedere petentului dispozițiile art. 61 din vechiul Cod penal privind revocarea liberării condiționate.
În baza art. 275 alin. 3 din Cod proc. pen. cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Onorariul apărătorului din oficiu s-a avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Măsura dispusă s-a comunicat Administrației locului de deținere a petentului.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele:
La data de 29.01.2015, a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 București, sub nr._ propunerea de liberare condiționată privind pe petentul condamnat M. F..
Au fost atașate la dosarul cauzei caracterizarea petentului, procesul-verbal întocmit de Comisia de propuneri.
Analizând actele și lucrărilor dosarului, instanța a reținut următoarele:
În procesul-verbal nr. 3/22.01.2015 întocmit de Comisia de propuneri constituită la nivelul Penitenciarului Jilava București, se reține că petentul a fost condamnat la o pedeapsă de 6 ani închisoare prin sentința penală nr. 865/2010 emisă de Tribunalul București – Secția I Penală (mandat de executare a pedepsei închisorii nr. 1733/2011). Executarea pedepsei a început la data de 30.06.2010 și urmează să expire la data de 29.06.2016; transformată în zile pedeapsa este egală cu 2192 zile.
Pentru a deveni propozabil în vederea liberării condiționate, condamnatul trebuie să execute fracția de 2/3 din pedeapsă, respectiv 1461 zile de închisoare.
Comisia a constatat sub acest ultim aspect că deținutul a executat, de la 30.06.2010 până la data de 22.01.2015, un număr total de 1674 zile (din care 6 zile se consideră executate ca urmare a muncii prestate).
Comisia a apreciat că deținutul poate fi liberat condiționat, reținându-se că timpul petrecut în penitenciar a fost suficient pentru atingerea scopului pedepsei. Petentul se află la a doua analiză.
În primul rând, analizând prevederile legale în vigoare în materia liberării condiționate, instanța retine că, potrivit art. 59 din Vechiul Cod penal, poate fi liberat condiționat condamnatul care a executat fracțiunea de pedeapsa prevăzută în mod obligatoriu de lege, este disciplinat, stăruitor în muncă și dă dovezi temeinice de îndreptare, ținându-se seama și de antecedentele sale penale. Astfel, trebuie observat că instanța urmează a face aplicarea art. 5 din N.C.p. cu privire la legea penală mai favorabilă, urmând a analiza condițiile impuse de lege pentru acordarea beneficiului liberării condiționate conform legislației anterioare, iar nu conform noilor reglementări penale intrate în vigoare la data de 01.02.2014. Analizând condițiile impuse de cele două legi penale succesive pentru acordarea beneficiului liberării condiționate instanța a constatat că legea penală mai favorabilă este cea a Codului Penal din anul 1969, această lege cuprinzând dispoziții mai permisive atât cu privire la cerințele imperative pentru acordarea liberării condiționate cât și cu privire la modul de supraveghere al petentului după ce acesta ar fi fost liberat condiționat.
Instanța a retinut că, potrivit art. 59 din vechiul C. pen., poate fi liberat condiționat condamnatul care a executat fracția de pedeapsa prevăzută în mod obligatoriu de lege, este disciplinat, stăruitor în muncă și dă dovezi temeinice de îndreptare, ținându-se seama și de antecedentele penale.
Totodată, conform art. 59 alin.1 și 2 vechiul C. pen., fracția de pedeapsă executată trebuie să fie de 2/3 în cazul închisorii care nu depășește 10 ani, din care executarea efectivă trebuie să fie de cel puțin jumătate în cazul în care se ține seama de partea din durata pedepsei care poate fi considerată ca executată pe baza muncii prestate.
Raportând aceste criterii legale la situația petentului condamnat si analizând actele aflate la dosarul cauzei, instanța a apreciat că prin executarea fracției obligatorii de pedeapsă, având un total de 1674 zile câștigate și executate, petentul condamnat a dobândit vocație la acordarea beneficiului liberării condiționate, urmând ca instanța să aprecieze dacă în funcție de celelalte criterii stabilite de lege este oportună acordarea liberării condiționate.
Astfel, în perioada executării pedepsei, condamnatul a avut un comportament pe care instanța îl apreciază ca fiind corespunzător. Astfel, a fost sancționat o dată (în luna februarie 2011), însă a fost ulterior recompensat o dată (septembrie 2013) – situația disciplinară fiind deja avuta în vedere la prima analiză a liberării condiționate de către instanță, a participat la activități productive în cadrul penitenciarului (câștigând astfel 6 zile considerate ca executate), a participat la activități cultural educative.
Instanța a apreciat, față de cele arătate anterior, că există premisele că timpul executat a fost suficient pentru reeducarea condamnatului și că acesta, prin participarea activă la programele desfășurate în vederea pregătirii graduale pentru liberare, și-a format o atitudine corectă față de valorile sociale, față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială, scopul preventiv și educativ al pedepsei fiind atins, iar funcțiile de exemplaritate și eliminare temporară ale pedepsei fiind îndeplinite, astfel încât în viitor să se încadreze într-o viață normală, părăsind câmpul infracțional.
Față de cele reținute mai sus, având în vedere disp. art. 59-60 din vechiul C.pen. și art. 587 alin. 1 din C.pr.pen. și considerând că scopul preventiv și educativ al pedepsei este atins, instanța a apreciat că este oportună acordarea beneficiului liberării condiționate, motiv pentru care propunerea a fost admisă, urmând a se dispune liberarea condiționată a petentului M. F., atrăgându-i-se atenția asupra dispozițiilor art. 61 vechiul C.pen., privind cauzele de revocare a liberării condiționate.
În baza art. 275 alin. 3 Cod proc. pen. cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului. Onorariul apărătorului din oficiu se avansează din fondurile Ministerului Justiției.
Împotriva acestei sentințe a formulat contestație P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București, contestație înregistrată pe rolul Tribunalului Ilfov - Secția Penală sub nr._ la data de 17.04.2015.
Motivele contestației au vizat netemeinicia hotărârii pronunțate ca urmare a greșitei admiteri a propunerii de liberare condiționată a condamnatului M. F..
În dezvoltarea motivului contestației s-a arătat că soluția pronunțată în cauză este netemeinică, întrucât in opinia Ministerului P. nu există dovezi temeinice că persoana condamnată s-a îndreptat și se poate reintegra în societate, dovezi care pot conferi garanția că, odată liberat, condamnatul nu mai prezintă un pericol pentru valorile sociale pe care legea penală le apărară și că acesta s-a îndreptat și reeducat în spiritul atitudinii cinstite față de muncă, de asemenea, nu se remarcă elemente serioase, care să convingă că persoana condamnată M. F. intenționează să își dobândească veniturile in mod legal și cinstit de la momentul liberării sale înainte și să se integreze deplin în ordinea de drept, adoptând o atitudine contrară și detașându-se complet de modul infracțional in care a înțeles să acționeze.
Pentru aceste motive, in baza art. art. 587 alin.3 C.p.p. și art. 425 ind.1 alin.7 pct.2 lit.a C.p.p. solicită admiterea contestației formulate, desființarea sentinței penale nr. 511/24.02.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul penal nr._ și rejudecând respingerea propunerii de liberare condiționată privind pe M. F. și fixarea termenului de reiterare după expirarea căruia propunerea poate fi reînnoită.
Examinând sentința contestată, față de motivele invocate și din oficiu, Tribunalul va respinge contestația formulată de P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București, pentru următoarele considerente:
Tribunalul apreciază că judecătorul fondului a analizat în mod amănunțit situația condamnatului M. F. atât din punct de vedere legal cât și personal, pronunțând o soluție legală și temeinică.
Astfel, conform art. 100 al. 1 N.C.p. condițiile liberării condiționate în cazul pedepsei închisorii sunt, printre altele:
a) cel condamnat a executat cel puțin două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depășește 10 ani, sau cel puțin trei pătrimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 20 de ani, în cazul închisorii mai mari de 10 ani;
b) cel condamnat se află în executarea pedepsei în regim semideschis sau deschis;
c) cel condamnat a îndeplinit integral obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când dovedește că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească;
d) instanța are convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat și se poate reintegra în societate.
Conform art. art. 59 C.p.1969, după ce a executat cel puțin două treimi din durata pedepsei în cazul închisorii care nu depășește 10 ani sau cel puțin trei pătrimi în cazul închisorii mai mari de 10 ani, condamnatul care este stăruitor în muncă, disciplinat și dă dovezi temeinice de îndreptare, ținându-se seama și de antecedentele sale penale, poate fi liberat condiționat înainte de executarea în întregime a pedepsei.
Analizând comparativ instituția liberării condiționate în cazul pedepsei închisorii, conform disp. art. 59 C.p. 1969 și art. 100 NC.p., tribunalul constată că, sub aspectul condițiilor ce trebuie îndeplinite de condamnat pentru a beneficia de aceste dispoziții, dispozițiile legale din vechea lege sunt mai favorabile acestuia.
Astfel, legea nouă introduce condiții noi pe care condamnatul trebuie să le îndeplinească în cazul în care dorește să beneficieze de beneficiile liberării condiționate cum ar fi: cel condamnat să se află în executarea pedepsei în regim semideschis sau deschis și cel condamnat să fi îndeplinit integral obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când dovedește că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească. Prin al. 4 al art. 100 NC.p. s-a reformulat într-o manieră mai largă condiția cu privire la evaluarea din punct de vedere personal a condamnatului după executarea fracției obligatorii prev. de lege.
Analizând sesizarea și înscrisurile depuse instanța constată că numitul M. F. a fost condamnat prin sentința penală nr. 865/2010 pronunțată de Tribunalul București (mandat de executare a pedepsei închisorii nr. 1733/2011) la o pedeapsă de 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de Legea 143/2000 și a început executarea pedepsei la data de 30.06.2010 și urmează să expire la data de 29.06.2016; transformată în zile pedeapsa este egală cu 2192 zile.
În cauză se constată că deținutul a executat de la 30.06.2010 până la 22.01.2015, 1668 zile de închisoare, la care se adaugă 6 zile considerate ca executate ca urmare a muncii prestate, în total 1674 zile câștigate și executate, astfel că este îndeplinită cerința referitoare la durata executată din pedeapsa închisorii.
De asemenea, raportat la circumstanțele personale ale condamnatului, instanța are în vedere faptul că petentul pe durata detenției a avut un comportament necorespunzător având la începutul încarcerării, în anul 2011, o sancțiune disciplinară pentru deținerea unui telefon mobil, pentru ca mai apoi, în anii 2012-2015, a participat la activități educative și de asistență psihosocială organizate la nivelul secției de deținere, absolvind cursul de operator introducere și prelucrare date și a prestat activități productive atât în interiorul locului de deținere cât și în exterior în perioada iunie – octombrie 2012.
În ce privește comportamentul persoanei condamnate in executarea pedepsei, chiar dacă în executarea acestei pedepse a fost sancționat disciplinar o dată si nu a fost recompensat, se impune a se avea în vedere împrejurarea că această sancțiune a dus la respingerea cererii de liberare condiționată formulata in timpul executării pedepsei privative de libertate de 6 an (sentința penală nr. 4038/20.11.2014 pronunțată de Judecătoria Timișoara), astfel încât această sancțiune disciplinară nu poate constitui temei legal in fundamentarea respingerii prezentei cereri de liberare condiționată de sub puterea mandatului de 6 ani, întrucât s-ar ajunge la situația absurda să fie practic sancționat, prin respingerea liberării condiționate, de doua ori de către instanțele judecătorești pentru aceleași abateri disciplinare.
Este adevărat că cel condamnat a mai suferit condamnări cu executare în regim de detenție din care a fost liberat condiționat, dar ultima liberare a avut loc la data de 2006, în urmă cu 9 ani, ceea ce face ca importanța antecedentelor penale să se diminueze o dată cu trecerea timpului, relevanță în cauză având comportamentul actual al condamnatului, care a înțeles să se conformeze regulilor și rigorilor detenției dând dovezi de îndreptare, conform procesului verbal întocmit de către comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate.
În ceea ce privește gravitatea faptei pentru care a fost condamnat petentul, aceasta s-a reflectat în cuantumul pedepsei aplicate și automat în fracția pe care a avut-o de executat petentul, în acest moment prevalând modalitatea în care acesta a înțeles să se raporteze la condițiile de detenție.
A ține cont doar de comportamentul petentului pe tot parcursul detenției adunând sancțiunile aplicate, fără a analiza și modul în care această conduită s-a schimbat pe parcursul timpului, în sensul schimbării în mod pozitiv, înseamnă ca petentului să-i fie refuzat până la sfârșitul executării pedepsei beneficiul liberării condiționate, ceea ce nu reprezintă voința legiuitorului.
În consecință, având în vedere și concluziile procesului verbal întocmit de către comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, din care a rezultat că a trecut un timp suficient pentru atingerea scopului pedepsei, instanța apreciază că perioada executată până la acest moment este suficientă pentru însușirea scopului educativ și preventiv al pedepsei, petentul a înțeles să se conformeze regulilor și rigorilor detenției dând dovezi de îndreptare.
Pentru aceste motive, tribunalul, în temeiul art. 4251 alin. 7 pct. 1 lit. b rap la art. 587 alin. 3 C. pr. pen. va respinge ca nefondată contestația formulată de P. de pe lângă Judecătoria Sector 4 București împotriva sentinței penale nr. nr. 511 din data de 24.02.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul penal nr._ .
Va menține dispozițiile sentinței penale nr. 511 din data de 24.02.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul penal nr._ și va dispune punerea de îndată în libertate (dacă nu este reținut sau arestat în altă cauză) a condamnatului M. F. (fiul lui A. și G., născut la data de 13.07.1974 în București, sectorul 4, CNP_, cetățean român, aflat în executarea MEPÎ nr. 1733/2011 emis în baza sentinței penale nr. 865/2010 de Tribunalul București).
În temeiul art. 275 alin. 3 C. pr. pen. cheltuielile judicare vor rămâne în sarcina statului, inclusiv onorariul apărătorului desemnat din oficiu, av. I. R. C., în cuantum de 100 lei, care se avansează din fondul MJ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În baza art.4251 al. 7 pct. 1 lit. b C.p.p. raportat la art. 587 alin.3 C.p.p. respinge ca nefondată contestația formulată de P. de pe Judecătoria sectorului 4 București, împotriva sentinței penale nr. 511 din data de 24.02.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul penal nr._ .
Menține dispozițiile sentinței penale nr. 511 din data de 24.02.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul penal nr._ și dispune punerea de îndată în libertate (dacă nu este reținut sau arestat în altă cauză) a condamnatului M. F. (fiul lui A. și G., născut la data de 13.07.1974 în București, sectorul 4, CNP _, cetățean român, aflat în executarea MEPÎ nr. 1733/2011 emis în baza sentinței penale nr. 865/2010 de Tribunalul București).
În baza art. 275 alin. 3 C.p.p., cheltuielile judiciare avansate de către stat rămân în sarcina acestuia, inclusiv onorariul apărătorului desemnat din oficiu, av. I. R. C., în cuantum de 100 lei, care se avansează din fondul MJ.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 06.05.2015.
PREȘEDINTE,GREFIER,
R. A. F. C. M.
Red. și tehnored. jud.A.R. /2 ex./18.05.2015
Jud. Sectorului 4 / jud. F.M.P.
| ← Alte modificări ale pedepsei. Art.585 NCPP. Sentința nr.... | Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 261/2015.... → |
|---|
