Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 552/2014. Tribunalul PRAHOVA

Tribunalul PRAHOVA - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 552/2014 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 12-12-2014

ROMÂNIA

TRIBUNALUL PRAHOVA

SECTIA PENALA

Dosar nr._

DECIZIA PENALĂ NR. 552

Ședința publică de la 12 decembrie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE V. M.

GREFIER C. T.

Ministerul Public a fost reprezentat de procuror D. G. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova

Pe rol fiind judecarea contestaților formulate de P. DE PE L. J. PLOIEȘTI și contestatoarea condamnată B. V. R., fiica lui V. și G., ns.la data de 23.08.1981, împotriva sentinței penale nr.715/11.03.2014 pronunțata de J. Ploiești în dosarul penal nr._ .

Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 11 noiembrie 2014 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta când instanța având nevoie de timp pentru a studia actele și lucrările dosarului a amânat pronunțarea pentru data de 26 noiembrie 2014, dată la care pentru aceleasi motive a amânat pronunțarea pentru data de 11.12.2014, când a amânat pronunțarea pentru data de 12 decembrie 2014 când după deliberare a pronunțat următoarea hotarâre.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată:

Prin sentința penală nr. 715/11.03.2014 J. Ploiești, în baza art. 23 din Legea 255/2013 raportat la art. 595 C.pr.p., a admis sesizarea de aplicare a legii penale mai favorabile, formulată de Comisia pentru evaluarea dosarelor constituită la nivelul Penitenciarului de femei Târgșor, privind persoana B. R., fiica lui V. și G., născută la data de 23.08.1981 în Tg. Cărbunești, jud. Gorj, având CNP_ în prezent deținută în Penitenciarul de femei Ploiești.

S-a constatat că prin Sp. 1644/31.10.2013 a Judecătoriei Sector 3 București, def. prin nerecurare la data de 20.11.2013, numita B. R. a fost condamnată la pedeapsa rezultantă de 13 ani închisoare, fiind emis MEPI nr. 4299/2013/20.11.2013.

S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 13 ani închisoare aplicată prin Sp. 1644/31.10.2013 a Judecătoriei Sector 3 București, def. prin nerecurare la data de 20.11.2013, în următoarele pedepse componente:

-pedeapsă de 6 ani inchisoare pt. săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 al. 1, 2, 3 din C.p. anterior cu aplic. art. 41 al. 2 C.p. anterior și art. 3201 al. 7 din C.p.p. anteror,

-pedeapsa de 5 inchisoare aplicata pentru comiterea infractiunii prev. de art. 26 Cp rap la art. 215 al. 1,2,3 Cp, aplicată prin Sp. 908/30.11.2011 a Tribunalului București

-pedeapsa de 2 luni inchisoare aplicata pentru comiterea infractiunii prev. de art. 293 Cp,

-pedeapsa de 2 luni inchisoare aplicata pentru comiterea infractiunii prev. de art. 31 al. 2 Cp rap. la art. 289 al. 1 Cp aplicată prin Sp. 908/30.11.2011 a Tribunalului București

-pedeapsa de 7 ani si 6 luni inchisoare aplicata pentru comiterea infractiunii prev. de art. 211 al. 1,2 lit. b, al. 21 lit. a, c Cp cu aplic. art. 75 lit. c Cp, aplicată prin Sp. 908/30.11.2011 a Tribunalului București

-pedeapsa de 6 ani inchisoare aplicata pentru comiterea infractiunii prev. de art. 329 al. 1,3 Cp, aplicată prin Sp. 908/30.11.2011 a Tribunalului București

-pedeapsa de 1 an inchisoare aplicata pentru comiterea infractiunii prev. de art. 328 Cp aplicată prin Sp. 908/30.11.2011 a Tribunalului București

-si un spor de pedeapsa de 1 an si 6 luni inchisoare aplicat prin Sp. 908/30.11.2011 a Tribunalului București

-pedeapsa de 10 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 al. 1, 2 din C.p. anterior cu aplic. art. 41 al. 2 din C.p. anterior, art. 37 lit. a din C.p. anterior și art. 3201 al. 7 din C.p.p. anterior, aplicată prin Sp. 3150/21.11.2012, def. prin Dp. 703/12.04.2013 a C.A. București, Secția a II-a Penală

-spor de 3 ani închisoare aplicat prin Sp. 3150/21.11.2012, def. prin Dp. 703/12.04.2013 a C.A. București, Secția a II-a Penală.

În baza disp. art. 4 din C.p. actual constată că infracțiunea prev. de art. 328 din C.p.anterior este dezincriminată.

În baza disp. art. 4 din Legea nr. 187/2012 de aplicare a C.p. actual, s-a constatat că nu se impune reducerea următoarelor pedepse:

-pedeapsa de 1 an inchisoare pentru savarsirea infractiunii de uz de fals in forma continuata (3 acte materiale), în baza art. 291 al. 1 Cp anterior cu aplic. art. 41 al. 2 Cp anterior si art. 3201 al. 7 din C.p.p. aplicată prin Sp. 1644/31.10.2013 a Judecătoriei Sector 3 București, def. prin nerecurare la data de 20.11.2013

-pedeapsa de 5 inchisoare aplicata pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 26 Cp rap la art. 215 al. 1,2,3 Cp, aplicată prin Sp. 908/30.11.2011 a Tribunalului București

-pedeapsa de 2 luni inchisoare aplicata pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 293 Cp,

-pedeapsa de 2 luni inchisoare aplicata pentru comiterea infractiunii prev. de art. 31 al. 2 Cp rap. la art. 289 al. 1 Cp aplicată prin Sp. 908/30.11.2011 a Tribunalului București

-pedeapsa de 6 ani inchisoare aplicata pentru comiterea infractiunii prev. de art. 329 al. 1,3 Cp, aplicată prin Sp. 908/30.11.2011 a Tribunalului București

-pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b C.p. pe o durată de 2 ani.

S-a constatat că infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 215 al. 1, 2 și 3 din C.p. anterior are corespondent în actualul C.p. – art. 244 al. 1 și 2 din C.p., în ambele legislații infracțiunea fiind sancționată cu pedeapsa închisoarii de la 1 an la 5 ani.

S-a constatat că pedeapsă de 6 ani inchisoare pt. săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 al. 1, 2, 3 din C.p. anterior cu aplic. art. 41 al. 2 C.p. anterior și art. 3201 al. 7 din C.p.p. anterior, aplicată prin Sp. 1644/31.10.2013 a Judecătoriei Sector 3 București, def. prin nerecurare la data de 20.11.2013 și pedeapsa de 10 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 al. 1, 2 din C.p. anterior cu aplic. art. 41 al. 2 din C.p. anterior, art. 37 lit. a din C.p. anterior și art. 3201 al. 7 din C.p.p. anterior, aplicată prin Sp. 3150/21.11.2012, def. prin Dp. 703/12.04.2013 a C.A. București, Secția a II-a Penală depășesc limita maximului special prevăzut în actualul C.p., astfel încât instanța, în baza disp. art. 6 din C.p. le reduce, pe fiecare la pedeapsa de 5 ani închisoare.

În baza disp. art. 36 al. 2 din C.p. anterior s-au contopit pedepsele sus menționate, atât cele reduse prin prezenta hotărâre cât și cele față de care nu s-a impus reducerea, rezultând pedeapsa cea mai grea de 7 ani și 6 luni.

S-au menținut sporurile de 1 an și 6 luni aplicat prin Sp. 908/30.11.2011 a Tribunalului București și sporul de 3 ani aplicat prin Sp. 3150/21.11.2012, def. prin Dp. 703/12.04.2013 a C.A. București, Secția a II-a Penală, condamnata urmând să execute pedeapsa rezultantă de 12 ani și pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b C.p. pe o durată de 2 ani, după executarea pedepsei principale rezultante.

În baza art. 36 al. 3 Cp s-a dedus din durata pedepsei rezultante aplicată condamnatei prin prezenta durata de pedeapsa deja executata de la 12.03.2007 la 25.05.2007, de la 06.02.2008 la 18.04.2008, de la 2.09.2008 la 31.10.2008, de la 27.08.2009 la 2.06.2010, de la 14.01.2011 la 3.05.2011, de la 08.03.2012 la 25.04.2012 și de la 22.08.2013 la zi.

S-au menținut celelalte dispoziții ale Sp. Nr. 1644/31.10.2013 a Judecătoriei Sector 3 București, def. prin nerecurare la data de 20.11.2013.

S-a dispus anularea MEPI nr. 4299/25.03.2013 emis în baza Sp. Nr. 1644/31.10.2013 a Judecătoriei Sector 3 București, def. prin nerecurare la data de 20.11.2013 și emiterea unui alt mandat, în conformitate cu prezenta hotărâre.

În temeiul disp. art. 275 al. 3 cheltuielile judiciare avansate de stat, rămân în sarcina acestuia.

Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că prin 1644/31.10.2013 pronunțată de J. Sector 3 București, definitivă prin nerecurare, numita B. R. a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 13 ani închisoare.

-pedeapsă de 6 ani inchisoare pt. săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 al. 1, 2, 3 din C.p. anterior cu aplic. art. 41 al. 2 C.p. anterior și art. 320¹ al. 7 din C.p.p. anteror,

-pedeapsa de 1 an inchisoare pentru savarsirea infractiunii de uz de fals in forma continuata (3 acte materiale), în baza art. 291 al. 1 Cp anterior cu aplic. art. 41 al. 2 Cp anterior si art. 320¹ al. 7 din C.p.p. .

-pedeapsa de 5 inchisoare aplicata pentru comiterea infractiunii prev. de art. 26 Cp rap la art. 215 al. 1,2,3 Cp, aplicată prin Sp. 908/30.11.2011 a Tribunalului București

-pedeapsa de 2 luni inchisoare aplicata pentru comiterea infractiunii prev. de art. 293 Cp,

-pedeapsa de 2 luni inchisoare aplicata pentru comiterea infractiunii prev. de art. 31 al. 2 Cp rap. la art. 289 al. 1 Cp aplicată prin Sp. 908/30.11.2011 a Tribunalului București

-pedeapsa de 7 ani si 6 luni inchisoare aplicata pentru comiterea infractiunii prev. de art. 211 al. 1,2 lit. b, al. 2¹ lit. a, c Cp cu aplic. art. 75 lit. c Cp, aplicată prin Sp. 908/30.11.2011 a Tribunalului București

-pedeapsa de 6 ani inchisoare aplicata pentru comiterea infractiunii prev. de art. 329 al. 1,3 Cp, aplicată prin Sp. 908/30.11.2011 a Tribunalului București

-pedeapsa de 1 an inchisoare aplicata pentru comiterea infractiunii prev. de art. 328 Cp aplicată prin Sp. 908/30.11.2011 a Tribunalului București

- si un spor de pedeapsa de 1 an si 6 luni inchisoare aplicat prin Sp. 908/30.11.2011 a Tribunalului București

-pedeapsa de 10 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 al. 1, 2 din C.p. anterior cu aplic. art. 41 al. 2 din C.p. anterior, art. 37 lit. a din C.p. anterior și art. 320¹ al. 7 din C.p.p. anterior, aplicată prin Sp. 3150/21.11.2012, def. prin Dp. 703/12.04.2013 a C.A. București, Secția a II-a Penală

- spor de 3 ani închisoare aplicat prin Sp. 3150/21.11.2012, def. prin Dp. 703/12.04.2013 a C.A. București, Secția a II-a Penală.

Pentru aplicarea dispozițiilor art. 6 C.pr.p.,prima instanța a analizat, în ordinea menționată, următoarele aspecte:

a). prevederea infracțiunii în actualul C.p.

b). aplicarea legii mai favorabile în ceea ce privește limitele maxime de pedeapsă,

c). aplicarea legii mai favorabile în ceea ce privește tratamentul juridic sancționator privitor la concursul de infracțiuni.

a). În privința infracțiunii săvârșite de condamnată, instanța constată că infracțiunile pentru care a fost condamnată, cele prevăzute de C.p. anterior, au corespondent și în actuala reglementare, cu excepția .infracțiunii de prostituție, prev. de art. 328 din C.p. anterior care nu mai este prevăzută în actualul C.p.

Prin urmare, instanța, în baza disp. art. 4 din C.p. actual a constatat că infracțiunea prev. de art. 328 din C.p. anterior este dezincriminată.

b). În ceea ce privește limitele de pedeapsă mai favorabile, prima instanța a stabilit limitele maxime de pedeapsă prevăzute de legea nouă pentru infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat. Astfel, instanța reține următoarele:

În baza disp. art. 4 din Legea nr. 187/2012 de aplicare a C.p. actual, s-a constatat că nu se impune reducerea următoarelor pedepse:

- pedeapsa de 1 an închisoare pentru savarsirea infracțiunii de uz de fals in forma continuata (3 acte materiale), în baza art. 291 al. 1 Cp anterior cu aplic. art. 41 al. 2 Cp anterior si art. 320¹ al. 7 din C.p.p. aplicată prin Sp. 1644/31.10.2013 a Judecătoriei Sector 3 București, def. prin nerecurare la data de 20.11.2013

- pedeapsa de 5 închisoare aplicata pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 26 Cp rap la art. 215 al. 1,2,3 Cp, aplicată prin Sp. 908/30.11.2011 a Tribunalului București

- pedeapsa de 2 luni închisoare aplicata pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 293 Cp,

- pedeapsa de 2 luni închisoare aplicata pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 31 al. 2 Cp rap. la art. 289 al. 1 Cp aplicată prin Sp. 908/30.11.2011 a Tribunalului București

- pedeapsa de 7 ani si 6 luni închisoare aplicata pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 211 al. 1,2 lit. b, al. 2¹ lit. a, c Cp cu aplic. art. 75 lit. c Cp, aplicată prin Sp. 908/30.11.2011 a Tribunalului București

- pedeapsa de 6 ani închisoare aplicata pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 329 al. 1,3 Cp, aplicată prin Sp. 908/30.11.2011 a Tribunalului București

- pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b C.p. pe o durată de 2 ani.

S-a constatat că pedeapsă de 6 ani închisoare pt. săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 al. 1, 2, 3 din C.p. anterior cu aplic. art. 41 al. 2 C.p. anterior și art. 320¹ al. 7 din C.p.p. anterior, aplicată prin Sp. 1644/31.10.2013 a Judecătoriei Sector 3 București, def. prin nerecurare la data de 20.11.2013 și pedeapsa de 10 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 al. 1, 2 din C.p. anterior cu aplic. art. 41 al. 2 din C.p. anterior, art. 37 lit. a din C.p. anterior și art. 320¹ al. 7 din C.p.p. anterior, aplicată prin Sp. 3150/21.11.2012, def. prin Dp. 703/12.04.2013 a C.A. București, Secția a II-a Penală depășesc limita maximului special prevăzut în actualul C.p., astfel încât instanța, în baza disp. art. 6 din C.p. le reduce, pe fiecare la pedeapsa de 5 ani închisoare.

c). În ceea ce privește aplicarea legii mai favorabile referitoare la tratamentul juridic privitor la concursul de infracțiunea, prima instanța a constatat că prevederile din C.p. anterior sunt favorabile, urmând a fi aplicabile și în prezenta cauză. În acest sens instanța reține că potrivit disp. art. 34 al. 1 lit. b din C.p. anterior, „când s-au stabilit numei pedepse cu închisoarea, se aplică pedeapsa cea mai grea, care poate fi sporită până la maximul său special, iar când acest maxim nu este îndestulător, se poate adăuga un spor până la 5 ani”.

În C.p. actual, pentru concursul de infracțiuni, se stabilesc pedepsele pentru fiecare infracțiunea, iar la pedeapsa cea mai grea se adaugă obligatoriu un spor reprezentând 1/3 din totalul celorlalte pedepse stabilite.

Astfel, prima instanța, în baza disp. art. 36 al. 2 din C.p. anterior a contopit pedepsele sus menționate, atât cele reduse prin prezenta hotărâre cât și cele față de care nu s-a impus reducerea, rezultând pedeapsa cea mai grea de 7 ani și 6 luni.

S-a menținut sporurile de 1 an și 6 luni aplicat prin Sp. 908/30.11.2011 a Tribunalului București și sporul de 3 ani aplicat prin Sp. 3150/21.11.2012, def. prin Dp. 703/12.04.2013 a C.A. București, Secția a II-a Penală, stabilind să execute pedeapsa rezultantă de 12 ani și pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b C.p. pe o durată de 2 ani, după executarea pedepsei principale rezultante.

S-au menținut celelalte dispoziții ale Sp. Nr. 1644/31.10.2013 a Judecătoriei Sector 3 București, def. prin nerecurare la data de 20.11.2013.

În temeiul disp. art. 275 al. 3 cheltuielile judiciare avansate de stat, rămân în sarcina acestuia.

Împotriva acestei sentințe au formulat contestație P. de pe L. J. Ploiești și contestatoarea, criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală.

În motivarea contestației parchetul a arătat că instanța de fond a făcut în mod greșit aplicarea disp.art. 6 alin.1 c.p. cu privire la pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată pentru savarsirea infracțiunii prev.de art.215 alin.1,2 și 3 c.p. din 1969 cu aplic.art. 41 al.2 c.p.din 1969 si art. 320/1 al.7 c.p. prin s.p. 1644/31.10.2013 a Judecătoriei Sector 3 Bucuresti, definitiva prin nerecurare.

Având în vedere că în situația de față, respectiv săvârșirea în formă continuată, aplicarea pedepsei se face într-o singură etapă, fără a fi individualizata mai întâi o pedeapsă stabilită și apoi sporul pentru forma continuată verificarea incidenței art.6 C.pen. se va face tot într-o singură etapă, pedeapsa aplicată sub legea veche va fi redusă numai în măsura în care depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea de înșelăciune plus sporul prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea continuată, care potrivit art. 36 alin. 1 C.pen este de 3 ani.

A mai arătat că potrivit legii noi faptele reținute nu mai pot constitui infracțiune continuată, având în vedere ca pentru aplicarea dispozițiilor art.6 NCP prezintă relevanță doar modificările limitelor de pedeapsă, nu și modificarea altor condiții de care depinde sancționarea infractorului. Pe de altă parte, o referire la tratamentul sancționator aplicabil concursului nici nu ar fi posibilă, dat fiind că nu există pedepse stabilite pentru fiecare acțiune de sustragere, pedepse care să intre într-un mecanism de contopire.

In consecință, trebuia sa se procedeze la compararea pedepsei aplicate pentru infracțiunea în formă continuată, reținută în hotărârea de condamnare, cu limita maximă a pedepsei aplicabile potrivit Noului Cod penal în ipoteza comiterii aceleiași infracțiuni în formă continuată

Astfel, pentru stabilirea pedepsei aplicabile în condițiile noului Cod penal în cazul de față, se constată că pedeapsa maximă ce poate fi aplicată este de 6 ani și 4 luni determinată după următorul mecanism: maximul special de 5 ani prevăzut pentru infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 244 alin. 1 și 2 C.pen., redus potrivit art. art. 3201 alin. 7 C.pr.pen. anterior (art. 3% alin. 10 C.pr.pen) la 3 ani și 4 luni, la care se adaugă sporul de 3 ani prev. de art. 36 alin. 1 C.pen.. Ori pedeapsa de 6 ani și 4 luni închisoare este mai mare decât cea de 6 ani care se execută, astfel că nu se impunea reducerea pedepsi analizate la 5 ani închisoare.

A arătat că deși art. 396 alin. 10 C.pr.pen. instituie a procedură sensibil diferită în cazul recunoașterii în totalitate de către inculpat a faptelor reținute în sarcina sa, inclusiv prin faptul că judecata nu are loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, ci și a înscrisurilor prezentate de părți, apreciem că obiectul analizei instanței nu trebuie să constea în stabilirea unei legi mai favorabile dintre dispozițiile art. 3201 din vechiul Cod de procedură penală și cele ale aii. 374 alin. 4 C.pr.pen. art. 375 alin. 1 și 2 C.pr.pen și art. 396 alin. 10 C.pr.pen., ci doar în verificarea efectului acestora, deoarece ambele ai, în planul dreptului material, aceeași consecință, respectiv reducerea cu o treime a limitelor pedepselor prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii.

Instanța a făcut în mod greșit aplicarea art. 6 alin. 1 C.pen cu plivirea la pedeapsa de 10 ani închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. art. 215 alin. 1,2 C.pen. din 1969 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. din 1969, art. 37 alin. 1 lit. a C.pen. din 1969 și art. 320" alin. 7 C.pr.pen. anterior aplicată prin s.p. nr. 3150/21.11.2012, definitivă prin d.p. nr. 703/12.04.2013 a Curți" de apel București.

Prin aplicarea celor menționate la punctul anterior, în cazul de față pedeapsa maximă ce poate fi aplicată potrivit Codului penal în vigoare este de 6 ani și 4 luni determinată după următorul mecanism: maximul special de 5 ani prevăzat pentru infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 244 alin. 1 și 2 C.pen., redus potrivit art. art. 3201 alin. 7 C.pr.pen. anterior (art. 396 alin. 10 C.pr.pen) la 3 ani și X luni, la care se adaugă sporul de 3 ani prev. de art. 36 alin. 1 C.pen.. Astfel, prin aplicarea art. 6 alin. 1 C.pen. pedeapsa ar fi trebuit redusă la 6 ani și 4 luni închisoare.

A arătat ca în continuare, însă nu se va proceda la aplicarea art. 36 alin. 2 și contopirea pedepsele aplicate prin s.p. nr. 304/22.08.2008, s.p. nr. 908/30.11.2011. s.p. nr. 3150/21.11.2012 și s.p. nr. 1644/31.10.20/3. aw cum a făcut instanța de fond. în condițiile în care nu toate infracțiunile pentru care a fost condamnată B. (fostă B.) R. erau concurente.

În concret, aceasta a fost condamnată la pedeapsa rezultantă de 13 ani închisoare prin s.p. nr. 3150/21.11.2012 a Judecătoriei Sector 4 București, definitivă prin decizia penală nr. 703/12.04.2013 a Curții de Apel București, ca urmare a contopirii pedepsei de 10 ani închisoare aplicată pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 215 alin. 1,2 C.pen. din 1969 cu aplicarea art. 4|l alin. 2 C.pen. din 1969, art. 37 alin. 1 lit. a C.pen. din 1969 și art. 3201 alin. 7 C.pr.pen. anterior (3 acte materiale - 29.1 1.2011, 23.02.2012 și 08.03.2012) și a restului de executat de 2828 zile din pedeapsa de 9 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a Il-a și lit. b Cp aplicată prin sentința penală nr._.11.2010 a Tribunalul București - Secția I P. â, definitivă prin neapelare la 28.12.2010, încălcându-se aplicarea art. 39 alin. 1, 2 C.pen. din 1969, întrucât infracțiunea de înșelăciune a fost săvârșită după condamnarea definitivă, dar în timpul executării acesteia. Acest lucru a fost posibil deoarece în perioada 04.05._12, condamnată a beneficiat de întreruperea executării pedepsei.

Reducerea pedepsei stabilită pentru cel de al doilea termen al recidivei postcondamnatorii nu atrage în mod necesar reducerea pedepsei rezultante. Reducerea se va face numai în situația în care rezultanta aplicată inițial depășește suma pedepselor aplicate pentru cei doi termeni, reduse potrivit art.6 c.p. ‚ în vigoare, ca urmare a aplicării art.43 alin. 2 C.pen. actual.

Ori in această situație dacă la restul de pedeapsă de executat de 2828 zile de adună 6 ani și 4 luni se ajunge la o pedeapsă rezultantă, care depășește pedeapsa de 13 ani pe care o execută condamnata, astfel că aceasta ar trebui menținută.

A mai arătat că instanța nu a constat că infracțiunea prev. de art. 328 C.pen. din 1961 nu mai este incriminată în Codul penal în vigoare, astfel că nu a făcut aplicarea art. 4 C.pen.

La termenul de judecata din data de 11 nov.2014, P. a precizat că față de decizia I.C.C.J.că înțelege să nu mai susțină toate motivele de contestație invocate, înțelegând să susțină numai motivul privind deducerea din pedeapsa aplicată, numai a perioadelor efectiv executate respectiv perioada 11.12._14 nu trebuia scăzută întrucât condamnata s-a aflat în întreruperea executării pedepsei, motiv pentru care a solicitat admiterea contestației,desființarea sentinței pronunțată de J. Ploiești și ca urmarea rejudecării solicită descontopirea pedepselor aplicate prin sentințele penale nr.1644/31.10.2013, 908/2010, 304/2008, să se constate că infracțiunea prev.de art. 328 c.p. din 1969 nu mai este incriminată de codul penal în vigoare, potrivit art.33 lit.a, art.34 lit.b c.p. din 1969 să se dispună contopirea pedepselor aplicate prin sentințele penale nr. 1644/31.10.2013, 908/2010, 304/2008 cu excepția celei aplicate pentru art.328 c.p. urmând a se stabili o pedeapsă rezultantă de 9 ani închisoare si totodată a solicitat reducerea pedepsei de 10 ani închisoare la pedeapsa de 6 ani și 4 luni, urmând ca în final să se constate că nu se impune reducerea rezultantei de 13 ani închisoare, urmând sa se dispună executarea acesteia în întregime cu scăderea perioadelor concret executate.

Contestatoarea a solicitat admiterea contestației ca fiind întemeiată și a se dispune respingerea contestației Parchetului de pe lângă J. Ploiești ca neîntemeiată.

Astfel, s-a susținut ca instanța de fond la analiza limitelor de pedeapsă nu a luat în considerare și reducerea acestora cu 1/3 ca urmare a aplicării art.320/1 c.p.p., ambelor pedepse li s-a aplicat inițial art.320/1 vechiul cod de procedură penală, iar instanța trebuia să reducă pedepsele la limita maximă prevăzută de noua lege, instanța în mod corect a redus pedepsele de 6 ani, respectiv 10 ani închisoare, la 5 ani, la pedeapsa maximă de 5 ani închisoare, potrivit art.244 n.c.p. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune instanța trebuia să reducă pedeapsa cu 1/3 ca urmare a recunoașterii, rezultând astfel o pedeapsă de 3,4 ani pentru fiecare infracțiune, după care sa efectueze concursul de infracțiuni potrivit legii vechi.

Examinând contestațiile formulate in cauza instanța de control judiciar apreciază ca că este admisibilii numai contestația formulată de parchet si numai aspectul deducerii din pedeapsa a perioadelor efectiv executate de catre contestatoare nu si a perioadelor in care aceasta s-a aflat în întreruperea executării pedepsei.

Astfel, se constată din probele existente la dosar că într-adevăr în perioada 11.12.2013 – 20.01.2014 condamnata s-a aflat în întreruperea executării pedepsei ,iar la data de 21.01.2014 s-a dispus din nou întreruperea executării pedepsei prin sentinta penala nr.799/17.03.2014 a Judecătoriei Sector 5 București pana la data de 10.01.2015, dată la care copilul minor al acesteia va împlini vârsta de 1 an.

Din examinarea probatoriului existent reiese că perioadele efectiv executate de către condamnată sunt următoarele: de la 12.03.2007 la 25.05.2007, de la 06.02.2008 la 18.04.2008, de la 2.09.2008 la 31.10.2008, de la 27.08.2009 la 2.06.2010, de la 14.01.2011 la 3.05.2011, de la 08.03.2012 la 25.04.2012, 22.08.2013 la 11.12.2013, și de la 21.01.2014 la 21.03.2014, acestea urmând a fi scăzute din pedeapsa aplicată condamnatei.

În privința criticilor formulate de către condamnată se constată următoarele:

Prin decizia nr. 1 pronunțata in dosarul nr. 1/2014 Inalta Curte de Casație si Justiție admițând sesizarea formulată de Curtea de Apel Ploiesti privind dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând mecanismul de aplicare a legii penale mai favorabile în cazul faptelor definitiv judecate pentru ipoteza unui concurs de infracțiuni, a stabilit că „ în aplicarea legii penale mai favorabile potrivit art. 6 c.p. după judecarea definitiva a cauzei, în ipoteza unui concurs de infracțiuni în prima etapa se verifica incidența disp.art. 6 cu privire la pedepsele individuale, după care se verifica daca pedeapsa rezultanta aplicata potrivit legii vechi depășește maximul la care s-ar putea ajunge în baza legii noi potrivit art. 39 c.p.(Nc.p.) stabilind că în situația in care pedeapsa rezultanta aplicată potrivit legii vechi depășește maximul la care se poate ajunge in baza art. 39 c.p,., pedeapsa rezultanta va fi redusă la acest maxim, iar în caz contrar pedeapsa rezultanta va rămane, astfel cum a fost stabilită potrivit legii vechi.

Instanța de control judiciar constată că în principal critica contestatoarei se întemeiază pe eficienta care ar trebui dată dispozițiilor art. 320/1 din c.p.p. anterior, prin aplicarea si a dispozițiilor art.396 alin.10 c.p.p. în sensul că s-ar impune reducerea pedepselor aplicate condamnatei ținându-se seama de dispozițiile privind recunoașterea vinovătiei din legea nouă.

Întrucât așa cum s-a arătat mai sus aceasta situație a fost soluționată cu caracter definitiv si obligatoriu de instanța supremă în sensul că dispozițiile art. 320/1 alin.1 si 7 c.p.p. din legea anterioară nu sunt aplicabile din nou în scopul reducerii pedepsei aplicate potrivit legii noi, dar pe de altă parte daca s-ar aplica dispozițiile de la concursul de infracțiuni potrivit legii noi, fața de numărul mare de infracțiuni comise de condamnata si evidența numărului mare de pedepse aplicate prin aplicarea sporului obligatoriu de 1/3 potrivit dispozițiilor din legea nouă ce reglementează concursul de infracțiuni s-ar ajunge la o pedeapsa mult mai mare decât acea aplicata în prezent, astfel ca în mod corect nu ar mai trebui redusa pedeapsa aplicata inculpatului.

În raport de cele arătate criticile contestatoarei apar ca nefondate, iar în privința criticilor formulate de către parchet și acestea sunt neîntemeiate întrucât instanța de fond a redus corect toate pedepsele și a făcut aplicarea concursului de infracțiuni potrivit legii vechi cu aplicarea tuturor sporurilor de pedeapsa intrate in autoritate de lucru judecat.

În raport de argumentele arătate pe larg mai sus ,instanța urmează să admită contestația formulată de P. DE PE L. JUDECATORIA PLOIESTI împotriva sentinței penale nr.715/11.03.2014 pronunțata de J. Ploiești în dosarul penal nr._ și în consecință:

Va desființa sentința penala nr. 715/11.03.2014 pronunțata de J. Ploiești în dosarul penal nr._ în parte, si pe fond, va scade din pedeapsa aplicată contestatoarei BAIEȘU R., fiica lui V. si G., născuta la data de 23.08.1981 în orașul Targu Cărbunești, județul Gorj, aflată la Penitenciarul Târgsor la data formulării contestației, prin sentința penală nr.715/11.03.2014 pronunțata de J. Ploiești, respectiv pedeapsa de 12 ani închisoare si pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prev. de disp.art. 64 lit.a. teza a IIa si lit.b. cod penal pe o durata de 2 ani după executarea pedepsei principale, perioadele executate de condamnata contestatoare și anume: de la 12.03.2007 la 25.05.2007, de la 06.02.2008 la 18.04.2008, de la 2.09.2008 la 31.10.2008, de la 27.08.2009 la 2.06.2010, de la 14.01.2011 la 3.05.2011, de la 08.03.2012 la 25.04.2012, 22.08.2013 la 11.12.2013, și de la 21.01.2014 la 21.03.2014.

Va menține restul dispozițiilor din sentința penala nr.715/11.03.2014 pronunțata de J. Ploiești în dosarul penal nr._ .

Instanța va respinge contestația formulată de condamnata B. R., fiica lui V. și G., născută la data de 23.08.1981 în Tg. Cărbunești, jud. Gorj, având CNP_, deținută în Penitenciarul de femei Târgsor la data formulării contestației, domiciliată în localitatea Tunari, calea București nr. 50, județul I., împotriva sentinței penale nr.715/11.03.2014 pronunțata de J. Ploiești în dosarul penal nr._, ca nefondată.

Va obliga contestatoarea la 100 lei cheltuieli judiciare către stat, iar plata onorariului apărătorului din oficiu în suma de 100 lei din fondurile Ministerului de Justiție în contul Baroului de Avocați Prahova.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite contestația formulată de P. DE PE L. JUDECATORIA PLOIESTI împotriva sentinței penale nr.715/11.03.2014 pronunțata de J. Ploiești în dosarul penal nr._ și în consecință:

Desființează sentința penala nr. 715/11.03.2014 pronunțata de J. Ploiești în dosarul penal nr._ în parte, si pe fond, scade din pedeapsa aplicată contestatoarei BAIEȘU R., fiica lui V. si G., născuta la data de 23.08.1981 în orașul Targu Cărbunești, județul Gorj, aflată la Penitenciarul Târgsor la data formulării contestației, prin sentința penală nr.715/11.03.2014 pronunțata de J. Ploiești, respectiv pedeapsa de 12 ani închisoare si pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prev. de disp.art. 64 lit.a. teza a IIa si lit.b. cod penal pe o durata de 2 ani după executarea pedepsei principale, perioadele executate de condamnata contestatoare și anume: de la 12.03.2007 la 25.05.2007, de la 06.02.2008 la 18.04.2008, de la 2.09.2008 la 31.10.2008, de la 27.08.2009 la 2.06.2010, de la 14.01.2011 la 3.05.2011, de la 08.03.2012 la 25.04.2012, 22.08.2013 la 11.12.2013, și de la 21.01.2014 la 21.03.2014.

Menține restul dispozițiilor din sentința penala nr.715/11.03.2014 pronunțata de J. Ploiești în dosarul penal nr._ .

Respinge contestația formulată de condamnata B. R., fiica lui V. și G., născută la data de 23.08.1981 în Tg. Cărbunești, jud. Gorj, având CNP_, deținută în Penitenciarul de femei Târgsor la data formulării contestației, domiciliată în localitatea Tunari, calea București nr. 50, județul I., împotriva sentinței penale nr.715/11.03.2014 pronunțata de J. Ploiești în dosarul penal nr._, ca nefondată.

Obligă contestatoarea la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.

Dispune plata onorariului apărătorului din oficiu în suma de 100 lei din fondurile Ministerului de Justiție în contul Baroului de Avocați Prahova.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică azi 12.12.2014.

PREȘEDINTE GREFIER

M. V. Ț. M. C.

Red. M.V

Tehn.DC

.d.f._

j.f.I. G.

4 ex/8.01.2015

Operator de date cu caracter personal nr.4058

← Confiscare specială. Art.315 lit. c NCPP. Sentința nr....		Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 6/2015.... →

Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 552/2014. Tribunalul PRAHOVA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 552/2014. Tribunalul PRAHOVA