Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 159/2015. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 159/2015 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 16-06-2015
TRIBUNALUL PRAHOVA
SECTIA PENALĂ
Dosar nr._
DECIZIA NR.159
Ședința publică din data de 16 iunie 2015
PREȘEDINTE –I. P. D.
GREFIER –M. M. C.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror D. G.
cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova
Pe rol fiind judecarea contestației formulată de condamnatul T. M. C., fiul lui F. și F., născut la data de 20 septembrie 1964 în localitatea Putineiu, județul Teleorman, domiciliat în Ploiești, ., ., județul Prahova, CNP:_, în prezent aflat în Penitenciarul Ploiești împotriva sentinței penale nr. 885/07.05.2015 pronunțată de J. Ploiești.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns contestatorul condamnat Tagîrță M. C., în stare de deținere, asistat de avocat ales G. A., din cadrul Baroului Prahova, potrivit împuternicirii avocațiale depusă la dosarul cauzei. .
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
S-a permis apărătorului ales, avocat G. A. ssă ia legătura cu contestatorul condamnat Tagîrță M. C., aflat în stare de deținere.
Avocat G. A., pentru contestatorul condamnat Tagîrță M. C., având cuvântul solicită încuviințarea probei cu înscrisuri în circumstanțiere.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că nu se opune probei cu înscrisuri în circumstanțiere solicitată de contestatorul condamnat, prin apărător.
Tribunalul, încuviințează la solicitarea contestatorului condamnat Tagîrță M. C. proba cu înscrisuri în circumstanțiere .
Avocat G. A., pentru contestatorul condamnat, depune la dosarul cauzei copia dispozitivului deciziei nr. 46 din 17.02.2015 pronunțată de Tribunalul Prahova în dosar nr._/281/2014 prin care a fost admisă contestația formulată împotriva sentinței penale nr. 3731/18.12.2014 pronunțată de J. Ploiești ,a fost desființată în parte sentința sus menționată, în sensul că s-a redus termenul de reiterare a cererii de liberare condiționată la data de 02.03.2015; raport de recompensare și desfășurătorul participării la activitățile de educație și asistență psihosocială. Arată că alte cereri nu mai are de formulat și solicită cuvântul în susținerea contestației.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că alte cereri nu mai are de formulat și solicită cuvântul în susținerea contestației.
Tribunalul, ia act că alte cereri nu mai sunt de formulat în cauză, și față copiade actele și lucrările dosarului consideră cercetarea judecătorească terminată și acordă cuvântul în susținerea contestației.
Avocat G. A., pentru contestatorul condamnat, având cuvântul, critică sentința instanței de fond sub aspecte ce țin de netemeinicie și nelegalitate motivat de faptul că judecătorul de la instanța de fond s-a raportat la două aspecte ce nu au legătură cu cauza.
Astfel, pe de o parte se referă la un aspect ce ține de neîndeplinirea scopului preventiv al pedepsei, situație care se contrazice insă de actele aflate la dosarul cauzei, respectiv raportul de evaluare al psihologului din cadrul Penitenciarului Ploiești care a apreciat că, prin comportamentul său acesta a dat dovezi temeinice de îndreptare; punctul de vedere al comandantului care a apreciat în sensul efectuării unei propuneri de stabilire a unui termen diminuat de reiterare a cererii de liberare condiționată .
De asemenea, apreciază că hotărârea instanței de fond este nelegală întrucât condamnatul a executat fracția prevăzută de lege și apreciază că sunt îndeplinite în mod cumulativ condițiile prev.de art. 59 Cod penal.
La dosarul cauzei există acte, dovezi certe din care rezultă că petentul condamant este perfect adaptabil reinserției în mediul social, acesta a participat la activități lucrative, la diferite concursuri tematice, ceea ce dovedește că poate fi reintegrat în societate.
Deși liberarea condiționată reprezintă o facultate și nu o obligație pentru instanță apreciază că acesta merită acest beneficiu conferit de lege.
Față de aceste considerente solicită admiterea contestației ,desființarea sentinței penale contestate și pe fond admiterea cererii de liberare condiționată.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea contestației, ca neîntemeiată, menținerea ca legală și temeinică a sentinței penale atacate, apreciind că în mod corect instanța de fond a apreciat că nu este oportună punerea în libertate a condamnatului, această măsură trebuind a fi analizată cu deosebită rigurozitate de către instanță, acest beneficiu urmând a fi acordat doar acelor condamnați care au dovedit că pot să se reintegreze în societate fără a exista riscul săvârșirii altor infracțiuni. .
Contestatorul condamnat Tagîrță M. C., având ultimul cuvânt, arată că a participat la toate activitățile educative, nu este recidivist, are 320 zile câștig,iar în perioada amânării nu a fost sancționat niciodată.
TRIBUNALUL:
Deliberând asupra cauzei penale de față:
Prin sentința penală nr. 885/07.05.2015 J. Ploiești, în temeiul disp. art. 587 din C.pr.p. rap. la art. 59 din C.p.anterior și art. 5 C.pen., a respins ca neîntemeiată cererea de liberare condiționată formulată de persoana condamnată Tagîrta M. C., fiul lui F. și F.,născut la data de 20.09.1964, în prezent aflat în Penitenciarul P..
În baza art. 587 al. 2 din C.pr.p. a menținut termenul de reiterare fixat de Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate.
În baza art. 275 al. 2 din C.pr.p. a fost obligat petentul condamnat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 150 lei.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că potrivit procesului verbal atașat la dosarul cauzei persoana privative de libertate se afla în executarea unei pedepse de 12 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 703/2014, pronunțată de Tribunalul Prahova, executarea pedepsei începând la data de 05.10.2016 si expira la data de 04.10.2018, iar până în prezent condamnatul a executat efectiv 3390 zile din pedeapsa de 12 ani închisoare, fiind îndeplinita fracția obligatorie de 3/4 din pedeapsa.
A mai reținut prima instanță din cuprinsul procesului-verbal că persoana condamnată execută pedeapsa în regim semideschis, fara antecedente penale și se află la a prima analiză în fața comisiei.
Potrivit caracterizării atașate procesului-verbal, condamnatul a fost sancționat disciplinar de 3 ori, dar a fost si recompensat de 34 de ori.
Liberarea condiționată constituie o modalitate de executare a unei părți din pedeapsa închisorii, fiindcă persoana condamnată care a fost liberată condiționat este considerată ca fiind în continuarea executării pedepsei, încât timpul petrecut în stare de libertate până la împlinirea duratei pedepsei intră în calculul acestei durate, iar pedeapsa se consideră ca deplin executată. Această caracterizare se referă și la executarea pedepselor auxiliare care însoțesc pedeapsa principală și își urmează cursul lor. În ziua în care s-a împlinit restul de timp din pedeapsa închisorii, liberarea condiționată se transformă în liberare definitivă, întrucât condamnatul este considerat că și-a executat pedeapsa.
Regulile referitoare la succesiunea legilor penale privesc atât legea în ansamblul său, cât și fiecare dintre normele și instituțiile dale în parte, cum este cazul și liberării condiționate.
În cazul instituției liberării condiționate, situația tranzitorie se creează de asemenea la data săvârșirii infracțiunii și durează până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei detențiunii pe viată sau a închisorii. Intervenția, în acest interval, a unei legi penale care modifică instituția liberării condiționate, cum este și cazul Legii 286/2009 face ca face ca determinarea legii aplicabile să se efectueze potrivit regulilor înscrise în articolul 15 alin. (2) din Constituția României care prevede că "legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile".
Întrucât legea privind executarea pedepselor cuprinde deopotrivă norme de drept penal material și norme de drept penal procesual, se retine că numai normele de drept procesual penal sunt de imediată aplicare și deci retroactive în raport cu momentul săvârșirii faptei de către cei aflați în executarea pedepselor, în timp ce normele de drept penal vor retroactiva sau ultraactiva doar în măsura în care doar în măsura în care sunt mai favorabile acestora.
Analizând atât sub aspectul condițiilor de acordare a liberării condiționate, cât si al efectelor impuse după acordarea liberării condiționate prevăzute în art. 100 si urm. din N.c.pen. se constată că a fi mai favorabile prevederile art. 59 si urm. din vechiul C.pen. prevederi care vor ultraactiva.
Potrivit dispozițiilor art. 59 și următoarele C.pen., condamnatul aflat în executarea unei pedepse cu închisoarea mai mare de 10 ani poate fi liberat condiționat după executarea a cel puțin trei pătrimi din durata pedepsei, dacă este stăruitor în muncă, disciplinat și dă dovezi temeinice de îndreptare și ținând și cont de antecedentele sale penale.
Față de durata pedepsei în a cărei executare se află condamnatul instanța a constatat că acesta are un total de 3390 zile ce depășește limita minimă de 3287 zile, reprezentând 3/4 din durata pedepsei.
Constatând îndeplinită condiția obligatorie a executării fracției prevăzute de lege, instanța de fond a analizat oportunitatea punerii în libertate a condamnatului, ținând seama de circumstanțele concrete ale cauzei. În acest sens, instanța va avea în vedere interesul manifestat de condamnat pe parcursul executării pedepsei pentru activitățile cu caracter educațional, dar și prin raportare la comportamentul adoptat, antecedentele penale și nu în ultimul rând prin raportare la numărul de recompense obținut pe parcursul executării pedepsei.
În cauza de față, din caracterizarea aflată la dosarul cauzei, rezultă că deținutul a avut un comportament relativ necorespunzător, a fost sancționat disciplinar de 3 ori, dar a fost recompensat. A participat la programe educationale.
Instanța a constatat că detinutul este la primul conflict cu legea penală.
În conformitate cu prevederile art.52 al.1 C.p. anterior, pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului, scopul pedepsei fiind acela de prevenire a savârșirii de noi infracțiuni, iar pentru a se asigura acest scop, pedeapsa trebuie să fie adecvată în momentul legiferării, în momentul individualizării prin aplicarea ei de către instanță, cât și în momentul executării efective a pedepsei.
Potrivit art.52 al.2 c.p., prin executarea pedepsei se urmărește formarea unei atitudini corecte față de muncă, față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială. Astfel, instanța de judecată ce aplică o pedeapsă cu închisoarea are în vedere criteriile de individualizare prevăzute de legea penală, iar pedeapsa trebuie să fie în cuantum potrivit pentru a-și atinge scopul și pentru a-și realiza funcțiile sale. Unul dintre criteriile de individualizare a pedepsei este acela al limitelor de pedeapsă prevăzute în partea specială a c.p., și care sunt diferențiate în funcție de gravitatea faptei săvârșite. Nu trebuie pierdut din vedere aspectul că pedeapsa are și caracter represiv, respectiv tocmai izolarea de societate a celui condamnat pentru o perioadă de timp ce variază în funcție de criteriile de individualizare ale pedepsei.
Prima instanța a considerat că la acest moment nu este oportună punerea în libertate a condamnatului, această măsură trebuind a fi analizată cu deosebită rigurozitate de către instanță, acest beneficiu urmând a fi acordat doar acelor condamnați care au dovedit că pot să se reintegreze în societate fără a exista riscul săvârșirii altor infracțiuni.
Faza de executare a pedepsei reprezintă un moment deosebit în care se asigura prevenția specială, respectiv reeducarea infractorului, noțiune ce implică componente psihologice, sociale și care are drept finalitate crearea unui sistem axiologic al condamnatului care să permită resocializarea acestuia în condiții optime.
F. de aceste considerente, instanța a avut în vedere comportamentul pe perioada detenției, în temeiul disp. art. 587 din C.pr.p. rap. la art. 59 din C.p.anterior și art. 5 C.pen., respinge ca neîntemeiată cererea de liberare condiționată formulată de persoana condamnată Tagîrta M. C., fiul lui F. și F.,născut la data de 20.09.1964, în prezent aflată în Penitenciarul Ploiești.
În baza art. 587 al. 2 din C.pr.p., a menținut termenul de reiterare fixat de Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate.
În baza art. 275 al. 2 din C.pr.p., a obligat petentul condamnat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 150 lei.
Împotriva acestei sentințe a formulat contestație condamnatul criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală, motivat de faptul că judecătorul de la instanța de fond s-a raportat la două aspecte ce nu au legătură cu cauza.
Astfel, pe de o parte se referă la un aspect ce ține de neîndeplinirea scopului preventiv al pedepsei, situație care este contrazisă însă de actele aflate la dosarul cauzei, respectiv raportul de evaluare al psihologului din cadrul Penitenciarului Ploiești care a apreciat că prin comportamentul său acesta a dat dovezi temeinice de îndreptare; punctul de vedere al comandantului care a apreciat în sensul efectuării unei propuneri de stabilire a unui termen diminuat de reiterare a cererii de liberare condiționată .
De asemenea, apreciază că hotărârea instanței de fond este nelegală întrucât condamnatul a executat fracția prevăzută de lege și apreciază că sunt îndeplinite în mod cumulativ condițiile prev.de art. 59 Cod penal.
A mai arătat că la dosarul cauzei există acte, dovezi certe din care rezultă că este perfect adaptabil reinserției în mediul social, a participat la activități lucrative, la diferite concursuri tematice, ceea ce dovedește că poate fi reintegrat în societate, iar liberarea condiționată reprezintă o facultate și nu o obligație pentru instanță .
A solicitat admiterea contestației ,desființarea sentinței penale contestate și, pe fond, admiterea cererii de liberare condiționată.
Tribunalul, examinând sentinta atacată prin prisma dispozitiilor legale aplicabile în materie, apreciază că soluția pronunțată de instanța de fond este netemeinică.
Contestatorul – condamnat T. M. C. se află în executarea unei pedepse de 12 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 703/17.06.2014 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, definitivă la data de 7.08.2014 prin decizia penala nr.397 /7.08.2014 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, executarea pedepsei începând la data de 5.10.2006 si urmând să expire la data de 4.10.2018, până la data întocmirii procesului verbal de către Comisia pentru individualizarea regimului de executarea pedepselor în ceea ce privește acordarea liberării condiționate (5.03.2015) acesta executand efectiv un număr de 3074 zile din pedeapsa de 4383 zile închisoare, iar pe baza muncii prestate 316 zile, deci un total de 3390 zile, fiind îndeplinită fracția obligatorie de 3/4 din pedeapsă.
Din cuprinsul procesului-verbal reiese că persoana condamnată execută pedeapsa în regim semideschis, nu are antecedente penale și se află la a doua analiză în fața comisiei, la o prima analiză în data de 3 decembrie 2014 fiind amânat până la data de 2 decembrie 2015 pentru comportament necorespunzător.
Ulterior, prin sentința penală nr. 3731/18 decembrie 2014 a Judecătoriei P. s-a respins cererea de liberare condiționată, termenul de reiterare a cererii de liberare condiționată fiind fixat la data de 2.03.2015.
În caracterizarea Comisiei de propuneri pentru punerea în libertate condiționată din cadrul Penitenciarului P. precum și în procesul verbal nr .90/5.03.2015, s-a reținut că pe perioada executării condamnatul execută pedeapsa în regim semideschis, nu are antecedente penale și se află la a doua analiză în fața comisiei, fiind discutat la data de 3.12.2014 si amânat până la data de 2.12.2015 pentru comportamentul avut, pe perioada amânării nu a fost sancționat, a avut un comportament constant pozitiv, a participat la activitǎțile socio-educative de tipul celor recomandate în Planul Individualizat de Evaluare și Intervenție Educativǎ și Terapeuticǎ.
Analizând situația condamnatului la data precizată comisia a stabilit ca acesta a executat pana la data de 05.03.2015, un număr de 3390 zile închisoare în mod efectiv ceea ce reprezintă 3/4 din pedeapsa aplicata , având din acest punct de vedere vocația de a fi liberat condiționat.
Din analiza dispozițiilor legale incidente în cauză reiese ca după ce a executat cel puțin trei pătrimi din durata pedepsei in cazul închisorii care depășește zece ani condamnatul poate fi liberat condiționat înainte de executarea în întregime a pedepsei dacă este stăruitor în muncă, disciplinat și dă dovezi temeinice de îndreptare, ținându-se seama și de antecedentele sale penale.
Așa cum rezulta din textele de lege arătate pentru a putea fi liberat un condamnat trebuie sa execute fracția prevăzuta de lege, iar daca a executat aceasta fracție, instanța de judecata pentru a putea dispune liberarea condiționata a acestuia, trebuie să verifice daca acesta a fost stăruitor in munca, disciplinat si a dat dovezi temeinice de îndreptare pentru a putea dispune in sensul admiterii acesteia.
In speță, așa cum se poate observa, condamnatul se află la a doua analiză,a executat fracția prevăzuta de lege, iar din caracterizarea depusă la dosar reiese că a manifestat un comportament corespunzător, a depus eforturi pentru reintegrare sociala în cadrul activităților educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, si-a îndeplinit responsabilitățile încredințate .
În ceea ce privește comportamentul avut pe perioada executării pedepsei, din caracterizarea depusă la dosar rezultă că acesta a fost sancționat disciplinar de trei ori și recompensat de 35 de ori, sancțiunile disciplinare fiind ulterior ridicate având în vederea în activitățile educaționale si lucrative.
De asemenea, din actele aflate la dosar rezultă că pentru comportamentul avut pe perioada deținerii contestatorul –condamnat a mai fost amânat la liberare condiționată, iar pe perioada amânării acestea nu a fost sancționat disciplinar, a manifestat un comportament adaptat normelor impuse și a participat la activități psihologice beneficiind de consiliere.
In raport de cele arătate tribunalul apreciază ca în cauza sunt îndeplinite în mod cumulativ disp.art.59 c.p. privind liberarea condiționată a condamnatului, inclusiv în ceea ce privește comportamentul pe perioada detenției, întrucât așa cum s-a reținut pe larg în caracterizarea făcuta de către Comisia de liberare condiționata acesta nu a fost sancționat pe perioada amânării discutării liberării condiționate, sancțiunile aplicate anterior au fost ridicate, a relaționat bine cu personalul si persoanele private de libertate, a dat dovezi temeinice de îndreptare, participând efectiv la activitățile de informare, consiliere si mediere a muncii.
Tribunalul apreciază ca liberarea condiționată trebuie dispusa întotdeauna în situațiile în care sunt îndeplinite cumulativ disp.prev. de art. 59 c.p., ceea ce este și cazul din speță, iar in ceea ce privește natura și gravitatea faptei comisa de condamnat și caracterul represiv al pedepsei care urmează a fi avuta in vedere, așa cum a arătat instanța de fond, apreciază ca aceste criterii nu se regăsesc printre cele expres prev.de art. 59 c.p., si nu se pot institui criterii noi in afara celor prevăzute de lege, pentru a fi dispusa liberarea condiționata a unui condamnat.
Nu în ultimul rând pentru a aprecia asupra liberării condiționate a condamnatului tribunalul are în vedere și împrejurarea că acesta nu are antecedente penale.
Având în vedere cele precizate mai sus, tribunalul consideră că în cauza sunt îndeplinite toate conditiile prevăzute de lege pentru ca persoana privată de libertate să poată fi liberată condiționat, atât prin executarea fracției prevăzuta de lege cât și prin stăruința depusă în muncă și dovezile temeinice de îndreptare de care acesta a dat dovada pe parcursul executării pedepsei, motive pentru care constatând ca sunt îndeplinite conditiile prev.de art. 59 c.p., urmează ca pe fondul cauzei sa aprecieze ca fiind întemeiata cererea de liberare condiționata formulată de Comisia de propuneri de pe lângă Penitenciarul Ploiești.
Pe cale de consecință, tribunalul, în baza art. 425 1 alin.7 pct.2 lit.b Cod procedură penală va admite contestația formulată de condamnatul T. M. C., în prezent aflat în Penitenciarul Ploiești împotriva sentinței penale nr. 885/07.05.2015 pronunțată de J. Ploiești, va desființa sentința și rejudecând cauza în fond, va admite cererea de liberare condiționată formulată de condamnatul Tagîrță M. C. în prezent aflat în executarea pedepsei de 12 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 703/17.06.2014 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, definitivă la data de 07.08.2014 prin decizia penală nr. 397/07.08.2014 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești.
Instanța va constata îndeplinite condițiile disp. art. 59 C.penal-1969 și în aplicarea art.5 Cp.-ca lege mai favorabilă, și va dispune punerea în libertate condiționată a condamnatului T. M. C., fiul lui F. și F., născut la data de 20 septembrie 1964 în localitatea Putineiu, județul Teleorman, domiciliat în Ploiești, ., ., județul Prahova, CNP:_, în prezent aflat în Penitenciarul Ploiești de sub puterea M.E.P.I nr 949/08.08.2014 emis de Tribunalul Dâmbovița, dacă nu este reținut sau arestat în altă cauză.
Va atrage atenția asupra disp. art.61 Cod penal-1969, privind revocarea restului de pedeapsă rămas neexecutat.
În baza art. 274 alin. 3 C.p.p., cheltuielile judiciare efectuate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 425 1 alin.7 pct.2 lit.b Cod procedură penală admite contestația formulată de condamnatul T. M. C., fiul lui F. și F., născut la data de 20 septembrie 1964 în localitatea Putineiu, județul Teleorman, domiciliat în Ploiești, ., ., județul Prahova, CNP:_, în prezent aflat în Penitenciarul Ploiești împotriva sentinței penale nr. 885/07.05.2015 pronunțată de J. Ploiești.
Desființează sentința și rejudecând cauza în fond, admite d cererea de liberare condiționată formulată de condamnatul Tagîrță M. C. ,în prezent aflat în executarea pedepsei de 12 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 703/17.06.2014 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, definitivă la data de 07.08.2014 prin decizia penală nr. 397/07.08.2014 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești.
Constată îndeplinite condițiile disp. art. 59 C.penal-1969 și în aplicarea art.5 Cp.-ca lege mai favorabilă, dispune punerea în libertate condiționată a condamnatului T. M. C., fiul lui F. și F., născut la data de 20 septembrie 1964 în localitatea Putineiu, județul Teleorman, domiciliat în Ploiești, ., ., județul Prahova, CNP:_, în prezent aflat în Penitenciarul Ploiești de sub puterea M.E.P.I nr 949/08.08.2014 emis de Tribunalul Dâmbovița, dacă nu este reținut sau arestat în altă cauză.
Atrage atenția asupra disp. art. 61 Cod penal-1969, privind revocarea restului de pedeapsă rămas neexecutat.
În baza art. 274 alin. 3 C.p.p., cheltuielile judiciare efectuate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 16 iunie 2015.
Președinte, Grefier,
I. P. DanielaMihalcea M. C.
Red. N.C.
Tehn.D.C
d.f._ Judecatoria P.
j.f.C. C.
4 ex/23.06.2015
Operator de date cu caracter personal nr.4058
| ← Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 549/2015.... | Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 372/2015.... → |
|---|
