Verificare măsuri preventive. Art.207 NCPP. Încheierea nr. 10/2015. Tribunalul TELEORMAN
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 10/2015 pronunțată de Tribunalul TELEORMAN la data de 30-01-2015
ROMÂNIA
T. T.
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr._ 14/ a 4
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR. 10
Ședința publică din data de 30 ianuarie 2015
T. compus din:
PREȘEDINTE: T. I.
GREFIER: P. S.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă T. T. - a fost reprezentat prin procuror P. L..
Pe rol, soluționarea contestațiilor formulate în scris și atașate la dosar, de către inculpații G. T.-C., zis „ C.”, fiul lui I. M. și E., născut la data de 09.01.1996 și S. V.-I., fiul lui M. și I., născut la 26.07.1994, ambii aflați în stare de arest preventiv la Penitenciarul G., împotriva încheierii din data de 19 ianuarie 2015 pronunțată în ședință publică de Judecătoria Z., prin care s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive și a fost menținută această măsură.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns contestatorii-inculpați G. T.-C., zis „C.” și S. V.-I., ambii în stare de arest preventiv la Penitenciarul G., fiind asistați de avocat oficiu M. C., în baza delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr. 94 din 30.01.2015 emisă de Baroul T., depusă la dosar.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Fiind întrebați de instanță, personal contestatorii inculpați învederează că își mențin contestațiile formulate și sunt de acord ca soluționarea acestora să se facă în prezența apărătorului desemnat din oficiu. Prin avocatul din oficiu, contestatorii inculpați arată că nu au cereri prealabile de formulat.
Reprezentantul Ministerului Public, de asemenea, arată că nu sunt cereri prealabile de formulat.
T. aduce la cunoștință contestatorului inculpat G. T.-C., zis „C.” dispozițiile procesual penale, potrivit cu care are dreptul de a da o declarație la acest moment procesual sau poate uza de dreptul la tăcere conferit de lege. În caz afirmativ, se atrage atenția contestatorului inculpat că, tot ceea ce declară, poate fi folosit și împotriva acestuia.
Personal, contestatorul inculpat G. T.-C. consimte să dea o declarație în această fază procesuală, în prezența apărătorului din oficiu.
T. a procedat la audierea contestatorului inculpat G. T.-C., în prezența apărătorului desemnat din oficiu, declarația fiind consemnată și atașată la dosar.
T. aduce la cunoștință contestatorului inculpat S. V.-I., dispozițiile procesual penale, potrivit cu care are dreptul de a da o declarație la acest moment procesual sau poate uza de dreptul la tăcere conferit de lege. În caz
afirmativ, se atrage atenția contestatorului inculpat că, tot ceea ce declară, poate fi folosit și împotriva acestuia.
Personal, contestatorul inculpat S. V.-I. consimte să dea o declarație la acest moment procesual.
T. a procedat la audierea contestatorului inculpat S. V.-I., în prezența apărătorului desemnat din oficiu, declarația fiind consemnată și atașată la dosar.
Fiind întrebați de instanță, atât contestatorii inculpați, prin apărătorul din oficiu, cât și reprezentantul Ministerului Public, având pe rând cuvântul, arată că nu sunt cereri de formulat și nici probe de solicitat în cauza dedusă judecății.
T., nemaifiind cereri de formulat și nici alte probe de administrat, față de înscrisurile aflate la dosar, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond, în dezbaterea contestațiilor formulate de inculpații G. T.-C. și S. V.-I..
Avocat oficiu M. C., desemnat pentru contestatorii inculpați G. T.-C. și S. V.-I., având cuvântul, solicită admiterea contestațiilor și înlocuirea măsurii arestării preventive dispusă împotriva acestora cu o altă măsură preventivă – controlul judiciar sau arestul la domiciliu. Consideră că temeiurile ce au stat la baza luării măsurii arestării preventive nu se mai mențin și nu există temeiuri noi care să justifice menținerea acestei măsuri. Solicită tribunalului să fie avute în vedere la pronunțarea încheierii circumstanțele personale ale inculpaților – tineri – 19, respectiv 20 ani, poziția procesuală de recunoaștere și regret a faptelor, precum și aspectul că s-au împăcat cu două dintre persoanele vătămate din cauză și au cooperat cu organele judiciare. Față de toate motivele invocate, apreciază că se poate dispune înlocuirea măsurii arestării preventive cu una mai blândă, mai sus enunțată. Arată că, într-adevăr, inculpații au mai beneficiat de măsura preventivă a controlului judiciar, ulterior s-a dispus arestarea lor preventivă, însă apreciază că au greșit, a intervenit anturajul.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că s-au invocat de către inculpați circumstanțe personale în susținerea contestațiilor. Apreciază că, la acest moment procesual, se impune menținerea măsurii arestării preventive dispusă împotriva inculpaților, având în vedere că temeiurile legale avute în vedere la luarea acestei măsuri nu s-au schimbat și nu se impune schimbarea măsurii. Solicită respingerea contestațiilor formulate de cei doi inculpați, ca nefondate.
Având pe rând ultimul cuvânt, contestatorii inculpați G. T.-C., zis „C.” și S. V.-I. solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu arestul la domiciliu, motivând că au greșit, anturajul i-a determinat să comită faptele, pe care le regretă.
TRIBUNALUL:
Asupra contestațiilor, de față:
Prin încheierea din data de 19 ianuarie 2015 pronunțată de Judecătoria Z. în dosarul penal nr._ 14 s-a constatat legală și temeinică și a fost menținută măsura arestării preventive a inculpaților G. T. C., zis „C.", fiul lui I.-M. și E., CNP_, născut la 09.01.1996 în A., jud.T., domiciliat în municipiul T. M., ..25, județul T., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat, prevăzute de art. 228 al.1-229 al.1 lit. d cod pen; art.228 al.1-229 al.1 lit.d cod pen.; art.228 al.1-229 al.1 lit. d și al.2 lit. b cod pen; art.228 al.1-229 al.1 lit. d și al.2 lit. b cod pen. cu aplic.art.35 al.1 cod penal, toate cu aplic. art. 38 cod pen. și S. V. I., fiul lui M. și I., CNP_, născut la 26.07.1994 în Z., jud. T., domiciliat în ., fără forme legale în Z., ., jud. T., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat, prevăzute de art. 228 al. 1-229 al.1 lit. d cod pen. cu aplic.art. 35 al.1; art.228 al. 1-229 al.1 lit.d cod pen.; art.228 al. 1-229 al.1 lit.d și al.2 lit.b cod pen; art.228 al.1-229 al.1 lit.d și al.2 lit.b cod pen. cu aplic.art.35 al.1 cod penal, toate cu aplic. art. 38 cod pen.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut că argumentele avute în vedere de instanță atunci când a dispus înlocuirea măsurii controlului judiciar a inculpaților cu măsura arestării preventive a acestora subzistă și în prezent.
Astfel, potrivit mijloacelor de probă administrate în cauză, instanța de fond a reținut că în ciuda obligației impuse de instanță, inculpatul G., fie și în versiunea sa în sensul că nu el a jucat la jocurile electronice, ci a fost de acord, cu propunerea ca M. să joace suma aparținând inculpatului G., urmând ca din eventualul câștig, inculpatul să-i lase și lui M. o parte din el, acesta a încălcat cu rea credință obligația impusă de instanță prin încheierea din 28.08.2014 de a nu se deplasa în zona locuințelor părților vătămate și a părților civile în dauna cărora au săvârșit faptele din prezenta cauză, precum și în locurile și/sau localurile unde se consumă alcool și/sau se practică jocuri de noroc.
Apreciază astfel instanța de fond că, potrivit propriei susțineri a inculpatului, acesta avusese cunoștință de această obligație impusă de instanță, iar în plus, fie și în modalitatea în care, potrivit inculpatului, nu el a jucat la aparatele electronice, ci M., suma aparținând inculpatului, inclusiv în această modalitate (deși nedovedită neapărat apărarea inculpatului), acesta a încălcat obligația impusă de instanță. Are în vedere instanța împrejurarea că, în aceste condiții, inculpatului fiindu-i clară obligația impusă de instanță în acest sens, acesta, nejustificând în vreun fel eventualul caracter fortuit al nesocotirii ei, inculpatul, procedând astfel, cu rea credință a nesocotit obligația impusă de instanță. În ceea ce privește apărarea sa, de altfel nedovedită, instanța a reținut că, chiar în aceste condiții inculpatul a nesocotit obligația impusă de instanță de a nu se deplasa în locurile și/sau localurile unde se consumă alcool și/sau se practică jocuri de noroc, de a nu frecventa astfel de localuri. De altfel inculpatul nici nu contestă că l-a însoțit pe M. în astfel de local.
În ceea ce-l privește pe inculpatul S., instanța de fond a reținut că, deși apărarea sa în sensul că nu l-ar fi însoțit pe inculpatul G. în localurile de jocuri electronice, fie și în ceea ce privește purtarea de către inculpatul S. a unui cuțit asupra sa și „altercația”,- potrivit propriilor susțineri - pe care ar fi avut-o cu G. D., semnifică, în accepțiunea instanței, nesocotirea de către inculpat a obligațiilor impuse de instanță. Astfel, potrivit propriilor susțineri, instanța a reținut că inculpatul a avut un comportament antisocial, prin aceea că și-a făcut necesitățile fiziologice în scara blocului din zona cofetăriei, iar la observația adresată acestuia cu privire la acest aspect de către G. D., inculpatul l-a amenințat pe acesta cu cuțitul pe care-l avea asupra sa. Împrejurarea că, potrivit procesului verbal întocmit cu acea ocazie de lucrătorii de poliție, G. a învederat că nu înțelege să formuleze plângere, instanța, fără a antama soluția pe care organele abilitate urmează să o dea sesizării respective, reține că, față de împrejurarea că, potrivit acelorași procese verbale, organele de poliție fuseseră sesizate în prealabil de G., inculpatul l-a amenințat pe G. cu cuțitul respectiv, iar amenințarea acestuia i-a produs teamă lui G. de vreme ce acesta a sesizat organele de poliție,- fiind lipsit de relevanță, în accepțiunea instanție dacă ulterior și formal G. va formula plângere împotriva inculpatului pentru amenințare.
Adaugă instanța și argumentul că, - ca și în ceea ce-l privește pe inculpatul G. – și inculpatul Stârcu avusese cunoștință de obligația impusă de instanță ca, pe perioada controlului judiciar să nu poarte arme, obligație pe care, cu atât mai mult reține instanța că inculpatul și-a însușito prin neatacarea cu contestație a încheierii din 28.08.2014, prin care fusese instituit controlul judiciar – în concret, acesta a nesocotit-o cu rea credință. Astfel, apreciază instanța că inculpatul nu a justificat în nici un fel existența sa asupra cuțitului găsit de polițiști, și, - cu atât mai mult, potrivit argumentelor prezentate anterior, instanța reține că inculpatul a folosit în scopuri nelegale arma respectivă, amenințându-l pe G. D. cu el.
Argumentelor prezentate anterior de instanță, instanța îl adaugă și pe cel constând în aceea că, în accepțiunea instanței, în condițiile textelor de lege invocate anterior, cerințele pentru luarea măsurii arestării preventive a inculpaților sunt întrunite, art.223 alin.2 c.p.p., cuantumul pedepsei pentru infracțiunile reținute în sarcina lor prin raportare la faptele pentru care inculpații sunt deja trimiși în judecată cu rechizitoriul ce face obiectul prezentei cauze.
În acest sens, cum înlocuirea măsurii controlului judiciar este condiționată de întrunirea cerințelor legale pentru luarea, eventual a măsurii arestării preventive a inculpaților (art.223 alin.2 c.p.p.), instanța de fond a reținut că, toată situația de fapt prezentată anterior pentru care instanța a reținut că inculpații au încălcat cu rea credință obligațiile impuse de instanță, se constituie în argumente în sensul că, pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care inculpații provin, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana lor, se constată că privarea inculpaților de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică (art.223 alin.2 c.p.p.),- această ultimă cerință prin raportare la noile împrejurări de fapt, având în vedere măsurile preventive dispuse anterior față de inculpați.
Astfel, în accepțiunea instanței, o dată în plus, prin încălcarea cu rea credință a obligațiilor impuse, inculpații au nesocotit clemența instanței, atunci când aceasta a înlocuit măsura arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar, iar în ceea ce-i privește pe inculpați nesocotirea în concret de către fiecare dintre aceștia a obligațiilor impuse, instanța reține că privarea lor de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică. Are în vedere instanța împrejurarea că, în ceea ce-l privește pe inculpatul G., acesta prin practicarea jocurilor de noroc, în loc să se preocupe de găsirea unui loc de muncă, a preferat să recurgă la modul facil de a face rost de bani, existând în aceste condiții, riscul dobândirii unei dependențe de aceste jocuri electronice, încât, pentru a face rost de bani pentru a putea cheltui la jocurile de noroc, inculpatul să recurgă la fapte penale. În fine, în ceea ce-l privește pe inculpatul S., cu atât mai mult în accepțiunea instanței, față de modalitatea în care acesta a înțeles să reacționeze la o observație pertinentă a unui trecător atunci când acesta i-a reproșat că își face necesitățile fiziologice în scara blocului de lângă cofetărie, amenințându-l cu cuțitul pe cel care i-a făcut această observație, cu atât mai mult privarea sa de libertate este necesară pentru prevenirea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
Cum, de la data încheierii prin care instanța a dispus înlocuirea controlului judiciar al celor doi inculpați cu măsura arestării preventive a acestora, situația de fapt avută în vedere de instanță nu s-a schimbat, încât subzistă temeiurile care au determinat înlocuirea controlului judiciar cu măsura arestării preventive a inculpaților, situație față de care instanța de fond a constat legală și temeinică și a menținut măsura arestării preventive a inculpaților G. T. C. și S. V. I..
Împotriva acestei încheieri au formulat contestație inculpații G. T. C. și S. V. I., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea contestației și desființarea încheierii atacate și înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură mai puțin restrictivă, respectiv cea a controlului judiciar sau arestul la domiciliu. Motivele contestațiilor nu au fost formulate în scris, fiind susținute oral de apărătorul din oficiu al inculpaților.
În susținerea orală a motivelor contestațiilor, inculpații, prin apărător au arătat că temeiurile ce au stat la baza luării măsurii arestării preventive nu se mai mențin și nu există temeiuri noi care să justifice menținerea acestei măsuri. Solicită să fie avute în vedere la pronunțarea încheierii circumstanțele personale ale inculpaților – tineri – 19, respectiv 20 ani, poziția procesuală de recunoaștere și regret a faptelor, precum și aspectul că s-au împăcat cu două dintre persoanele vătămate din cauză și au cooperat cu organele judiciare. A mai susținut că, într-adevăr, inculpații au mai beneficiat de măsura preventivă a controlului judiciar, ulterior s-a dispus arestarea lor preventivă, însă apreciază că au greșit, a intervenit anturajul.
Examinând încheierea penală atacată, sub toate aspectele și raportat la motivele de contestație invocate conform art. 206 C.p.p. tribunalul constată următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 770/P/2014 din data de 25.08.2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Z., au fost trimiși în judecată, în stare de arest preventiv la domiciliu inculpații G. T. C., zis „C.", fiul lui I.-M. și E., CNP_, născut la 09.01.1996 în A., jud.T., domiciliat în Z., ., pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat, prevăzute de art. 228 al.1-229 al.1 lit. d cod pen; art.228 al.1-229 al.1 lit.d cod pen.; art.228 al.1-229 al.1 lit. d și al.2 lit. b cod pen; art.228 al.1-229 al.1 lit. d și al.2 lit. b cod pen. cu aplicarea art. 35 alin.1 cod penal, toate cu aplic. art. 38 cod pen., S. V. I., fiul lui M. și I., CNP_, născut la 26.07.1994 în Z., jud. T., domiciliat în ., fără forme legale în Z., ., jud. T., pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat, prevăzute de art. 228 al. 1-229 al.1 lit. d cod pen. cu aplic.art. 35 al.1; art.228 al. 1-229 al.1 lit.d cod pen.; art.228 al. 1-229 al.1 lit.d și al.2 lit.b cod pen; art.228 al.1-229 al.1 lit.d și al.2 lit.b cod pen. cu aplic.art.35 al.1 cod penal, toate cu aplic. art. 38 cod pen. și, în stare de liberate inculpații GHIRTOI S. I., fiul lui Natural și E., CNP_, născut la 19.09.1991 în Z., cu același domiciliu, ., cetățenie română, studii 9 clase, fără ocupație, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. de art.228 al.1-229 al.l lit.d cod pen., I. M. D., zis „M.", fiul lui N. și M., CNP_, născut la 19.05.1997 în Z., cu același domiciliu, ..57, jud.T., cetățenie română, studii 10 clase, elev Liceul teoretic Z., fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire, prev.de art.270 al.l cod pen. cu aplic.art.113 cod pen. și C. P. F., fiul lui M. E. și C., CNP_, născut la 13.03.1989 în Z., cu același domiciliu, . nr.39, cetățenie română, studii medii, fără ocupație, necăsătorit, cu antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire, prev. de art. 270 al. 1 cod pen.
S-a reținut în fapt că inculpații G. T. C. și S. V. I. sunt prieteni din copilărie, iar potrivit susținerilor acestora, a rezultat că în luna iunie 2014,întrucât aveau nevoie de bani, au luat hotărârea infracțională de a sustrage bunuri din locuințe în scopul valorificării în interes personal, după cum urmează:
1). . din perioada 16-18.06.2014, în timp ce se deplasau pe ., inculpații au observat că la imobilul cu nr. 17, curtea era neîngrijită și bănuind că proprietarul nu era în localitate, au hotărât să sustragă bunuri din interior. După ce au escaladat gardul și prin forțarea unei uși din lemn au pătruns în interior de unde au sustras mai multe bunuri: 2 aparate DVD, stație audio, boxă audio, 2 flex-uri și 1 televizor LCD.In timpul nopții au dus bunurile sustrase la locuința inculpatului I. M. D. și l-au anunțat telefonic pe inculpatul C. P. F. despre faptul că „au bunuri de vânzare".La miezul nopții, acesta din urmă a venit la locuința respectivă și după ce s-au înțeles cu privire la preț, a cumpărat cele 2 flex-uri, iar a doua zi a cumpărat boxa audio și un aparat DVD, achitând în total 450 lei, sumă ce a fost împărțită în mod egal de inculpații G. T. C. și S. V. I.. Restul bunurilor au rămas la locuința inculpatului Vănuș M. D., care, deși cunoștea proveniența bunului, a vândut televizorul LCD martorei I. M. A. cu suma de 250 lei.
2). În jurul datei de 20.06.2014, în timp ce se aflau în zona pieței agroalimentare a orașului Z., inculpații G. T. C. și S. V. I. au escaladat gardul în curtea imobilului de pe ..113, cunoscând faptul că proprietara- partea vătămată F. M., se află la muncă în străinătate. Prin escaladarea unei ferestre de tip termopan, care era întredeschisă, au pătruns în interior, după care au coborât la subsol, de unde au sustras prin smulgere, 2 țevi din cupru (5 metri lungime fiecare) și cablu conductor electric, împrejurare în care au văzut că acolo se mai afla și un aparat de sudură.Inculpații s-au deplasat la marginea orașului, pe un teren viran din zona fostei societăți Suinprod, unde au ars învelișul, iar cuprul rezultat și țevile le-au valorificat la centrul de colectare deșeuri de pe . de 300 lei, pe care au împărțit-o în mod egal.
3). În ziua următoare, 21-06.2014, inculpatul S. V. I. a revenit la adresa susmenționată, însoțit de inculpatul G. S. I. și folosind același mod de operare, au sustras aparatul de sudură și pe care l-au transportat la locuința celui din urmă, ulterior vânzându-1 inculpatului C. P. F. pentru suma de 250 lei, bani pe care i-au împărțit în mod egal.
4). În seara zilei de 23.06.2014, inculpații G. T. C. și S. V. I., folosind același mod de operare(prin escaladarea gardului și implicit a unei ferestre) au sustras din imobilul proprietatea părții vătămate D. T. (cu reședința în Canada), un televizor LCD, marca Panasonic, un motoferăstrău (drujbă), bunuri pe care în timpul nopții, pe stradă le-au vândut inculpatului C. P. F., pentru suma de 700 lei, acesta cunoscând proveniența bunurilor, așa cum de altfel a fost de fiecare dată.
5). În ziua de 05.08.2014, în jurul orelor 13,00, în timp ce se deplasau pe ., inculpații G. T. C. și S. V. I., au pătruns pe poarta descuiată în curtea locuinței părții vătămate C. F., apoi prin escaladarea ferestrei de la balcon au pătruns în casă și dintr-o geantă aflată într-un dormitor, au sustras suma de 250 euro (4 bancnote x 50, 2 x 20 și 1 x 10), după care au părăsit locul faptei, iar suma sustrasă a fost schimbată în echivalentul în lei (1.050 lei), la . SRL Z., al cărei administrator este martorul Bombeț D.. O parte din banii obținuți au fost folosiți la jocurile de noroc.
6). În ziua de 07.08.2014, în jurul orelor 12,00, întrucât nu mai aveau bani și cunoscând faptul că în geanta părții vătămate C. F., se mai afla valută, cei doi inculpați au hotărât să revină în locația respectivă pentru a sustrage din nou alți bani. Folosind același mod de operare, au pătruns în imobilul, dar în timp ce se îndreptau spre camera respectivă, au simțit prezența unei persoane, motiv pentru care au părăsit locul faptei și s-au ascuns în grădină. La scurt timp au pătruns din nou în casă, dar nu au reușit nici de această dată să sustragă bani, deoarece au fost depistați de partea vătămată C. F., care a alertat vecinii, strigând „Hoții, hoții!!!", cei doi fugind din casă și pe stradă au fost urmăriți de martora Ciocănitu C. M. ana-vecina părții vătămate, care i-a recunoscut.
Prin încheierea din data de 28.08.2014, judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Z., în temeiul art. 348 alin. 2 raportat la art. 207 C. proc. pen., a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestului la domiciliu dispusă față de inculpați, însă, constatând că în cauză sunt întrunite condițiile prevăzute de art.242 C. proc. pen., precum și, analizând împrejurările concrete ale cauzei și conduita procesuală a inculpaților, care justifică aprecierea că măsura preventivă mai ușoară a controlului judiciar este suficientă și necesară pentru realizarea scopului acesteia, prevăzut de art.202 alin. 1 C. proc. pen. și cu argumentele acolo expuse, în baza art.208 și art.242 alin. 2 C. proc. pen. a înlocuit măsura arestului la domiciliu luată față de inculpați, cu măsura controlului judiciar, până la soluționarea definitivă a cauzei.
În baza disp. art..215 alin.1 c.p.p., pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpaților li s-a impus să respecte următoarele obligații:
a) să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;
b) să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în fața căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinței;
c) să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea sa de către organul judiciar care a dispus măsura, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat.
În baza disp. art.215 alin.2 c.p.p., instanța a impus inculpaților ca, pe timpul controlului judiciar, să respecte și următoarele obligații:
a) să nu depășească limita teritorială a orașului Z., fixată de organul judiciar, decât cu încuviințarea prealabilă a acestuia;
b) să nu se deplaseze în zona locuințelor părților vătămate și a părților civile în dauna cărora au săvârșit faptele din prezenta cauză, precum și în locurile și/sau localurile unde se consumă alcool și/sau se practică jocuri de noroc.
c) să nu se apropie de persoana vătămată de părțile vătămate și părțile civile sau de membrii familiilor acestora, de ceilalți participanți la comiterea infracțiunii, de martori ori experți și/sau de alte persoane cunoscute cu comportament antisocial și să nu comunice cu acestea direct sau indirect, pe nicio cale;
d) să comunice periodic informații relevante despre mijloacele lor de existență;
e) să nu participe la manifestări sportive sau culturale ori la alte adunări publice;
f) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme.
A atras atenția inculpaților că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care le revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
De asemenea prin încheierea din data de 25.09.2014, această instanță, în baza art. 346 alin. 2 C. proc. pen. a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. 770/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Z. privind pe inculpații G. T. C., S. V. I., GHIRTOI S. I., I. M. D., și C. P. F., a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății cauzei privind pe inculpați.
Prin încheierea din 27.10.2014 pronunțată de Judecătoria Z. în condițiile art. 215 alin.7 C.p.p. a admis sesizarea Poliției Z. și a dispus înlocuirea măsurii controlului judiciar a inculpaților G. T. C. și S. V. I., cu măsura arestării preventive, măsură menținută în cursul judecății, în condițiile dispozițiilor procesual penale.
Prin încheierea din data de 19 ianuarie 2015 pronunțată de Judecătoria Z. în dosarul penal nr._ 14 s-a constatat legală și temeinică și a fost menținută măsura arestării preventive a inculpaților, încheiere ce a fost contestată de aceștia în cauză.
Potrivit art. 208 alin. 4 Cod procedură penală, în tot cursul judecății, instanța de judecată verifică din oficiu, periodic, dacă subzistă temeiurile care au determinat menținerea măsurii arestării preventive.
Apreciază tribunalul că în mod corect a reținut instanța de fond că temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpaților se mențin și impun în continuare privarea de libertate a acestora, pentru protejarea ordinii publice și pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal.
Din probele administrate până în prezent, rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată, fiind îndeplinite și condițiile prevăzute de art. 223 Cod procedură penală.
În ceea ce privește îndeplinirea condiției prev. de art. 223 al. 2 teza a II a Cod procedură penală, respectiv ca privarea de libertate a inculpaților să fie necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, instanța de fond a constatat în mod corect că în acest moment procesual temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive a inculpaților se mențin, deoarece aceștia sunt trimiși în judecată pentru comiterea unor fapte penale cu un grad ridicat de pericol social, săvârșite în formă continuată, respectiv furt calificat, pericol relevat în concret de presupusul mod de săvârșire a faptelor și de circumstanțele personale ale inculpaților.
Sub aspectul pericolului pentru ordinea publică, instanța de fond a reținut în mod corect că inculpații sunt cercetați pentru infracțiuni ce prezintă un grad de pericol social deosebit de ridicat, pericol relevat nu numai de limitele mari de pedeapsă stabilite de legiuitor, ci și de modalitățile și împrejurările concrete de săvârșire, de urmările produse prin faptele comise, de circumstanțele personale ale acestora.
În consecință, instanța de fond a reținut în mod legal și temeinic că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu s-au modificat, acestea subzistă și se apreciază că scopul măsurii preventive nu poate fi realizat și printr-o altă măsură alternativă detenției întrucât privarea de libertate a inculpaților este în continuare necesară pentru prezervarea ordinii publice și asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, ținându-se seama și de faptul că inculpații contestatori au ignorat obligațiile impuse de instanță, dovedind că nu au apreciat clemența organelor judiciare care luaseră împotriva lor, inițial, măsura arestului la domiciliu și ulterior măsura controlului judiciar și nu cea mai severă măsură privativă de libertate.
Durata arestării preventive în cauză, față de natura și complexitatea cauzei, nu este una nerezonabilă, fiind în acord cu exigențele art. 5 paragraf 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Pentru argumentele expuse, tribunalul apreciază contestațiile formulate de inculpații G. T. C. și S. V. I., împotriva încheierii pronunțată în ședință publică la data de 19 ianuarie 2015 de Judecătoria Z., în dosarul nr._ 14, ca fiind nefondate, urmând ca în temeiul dispozițiilor art. 206 Cod procedură penală să fie respinse.
În temeiul art.275 alin.2 și 4 Cod procedură penală, va obliga contestatorii inculpați la plata către stat a sumei de 100 lei, fiecare, reprezentând cheltuieli judiciare, aceștia aflându-se în culpă procesuală prin promovarea unei căi nefondate de atac
Onorariul avocat oficiu, în sumă de 200 lei, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE :
În temeiul art. 206 Cod procedură penală, respinge ca nefondate contestațiile formulate de inculpații G. T. C. și S. V. I., împotriva încheierii pronunțată în ședință publică la data de 19 ianuarie 2015 de Judecătoria Z., în dosarul nr._ 14.
În temeiul art. 275 alin.2 și 4 Cod procedură penală, obligă contestatorii inculpați la plata către stat a sumei de 100 lei, fiecare, reprezentând cheltuieli judiciare.
În temeiul art. 272 alin.1 Cod procedură penală, onorariu avocat oficiu, desemnat pentru contestatorii inculpați, în sumă de 200 lei, se acoperă din sumele avansate de stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 ianuarie 2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
T. I. P. S.
Red./ tehnored. T.I../ 30.01.2015 / 5 ex.
d.f. nr._ 14
jud.fond N. C.R.
Jud. Z.
. contest.inc. la PNT.G.
și P. TR.
| ← Înlocuire măsură preventivă. Art.242 NCPP. Decizia nr.... | Infracţiuni de corupţie. Legea nr. 78/2000. Sentința nr.... → |
|---|
