Cerere de liberare condiţionată. Art.450 C.p.p., art.55 ind.1 şi urm. C.p.. Decizia nr. 210/2012. Tribunalul TIMIŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 210/2012 pronunțată de Tribunalul TIMIŞ la data de 13-04-2012 în dosarul nr. 210/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL T.
SECȚIA PENALĂ
DECIZIE PENALĂ Nr. 210/2012
Ședința publică de la 13 Aprilie 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. C.
Judecător F. I.
Judecător A. C. ȚIRA
Grefier V. D.
Ministerul Public este reprezentat prin procuror V. D. S. din cadrul Parchetului de pe Tribunalul T. .
Pe rol se află judecarea recursului declarat de condamnatul recurent G. V., împotriva sentinței penale nr. 598/01.03.2012, pronunțată de Judecătoria Timișoara, în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat pentru condamnatul recurent lipsă, avocat desemnat din oficiu B. D. .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, din nota telefonică consemnată la dosar se constată că petentul condamnat a fost liberat la data de 27.03.2012.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul asupra recursului declarat în cauză.
Apărătorul condamnatul recurent desemnat din oficiu a solicitat admiterea recursului.
Reprezentanta Parchetului a pus concluzii de respingere a recursului.
INSTANȚA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Judecătoria Timișoara prin sentința penală nr. 598/01.03.2012, în temeiul art. 450 alin. 1 Cod proc. penală, raportat la art. 59 alin. 1 Cod penal, a respins ca neîntemeiată cererea de liberare condiționată formulată de către condamnatul G. V., fiul lui N. și F., născut la data de 08.08.1982, CNP_, deținut în Penitenciarul Timișoara, vizând pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare, aplicată prin s.p. 2261/2010 a Judecătoriei C., MEPÎ 2497/2011 al Judecătoriei C..
În temeiul art. 450 alin. 2 Cod proc. penală, cererea va putea fi reînnoită după data de 13.03.2012.
În temeiul art. 192 alin. 2 Cod proc. penală, a obligat petentul condamnat la plata sumei de 250 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr._ /10.02.2012, petentul condamnat G. V., deținut în Penitenciarul Timișoara, a solicitat liberarea sa condiționată din executarea pedeapsei de 4 ani și 6 luni închisoare, aplicată prin s.p. 2261/2010 a Judecătoriei C., MEPÎ 2497/2011 al Judecătoriei C..
În motivarea cererii, petentul G. V. a arătat că îndeplinește toate condițiile legale pentru a putea fi liberat condiționat, arătând că a executat fracția din pedeapsă necesară, a muncit și a avut o comportare bună.
Comisia de propuneri pentru liberare condiționată din cadrul Penitenciarului Timișoara a înaintat instanței procesul-verbal și caracterizarea petentului condamnat.
Din conținutul procesului verbal, instanța constată că petentul condamnat se află în executarea unei pedepse de 4 ani și 6 luni închisoare, aplicată prin s.p. 2261/2010 a Judecătoriei C., MEPÎ 2497/2011 al Judecătoriei C. și că acesta a început executarea pedepsei la data de 01.02.2012 și urmează să expire la data de 20.10.2013.
Pentru a deveni propozabil, condamnatul trebuie să execute 2/3 din pedeapsă, respectiv 1095 zile, din care, în cazul în care muncește 274 zile considerate ca executate pe baza muncii prestate și 821 zile efectiv executate.
Analizând situația deținutului, comisia a constatat că acesta a executat de la data de 01.02.2012 până la data de 14.02.2012, un număr de 14 zile și i se consideră executate ca urmare a muncii prestate un nr. de 98 zile. Rezultă un total de 1127 zile câștigate și executate.
Concluzia Comisiei este că petentul condamnat nu poate beneficia de liberare condiționată, având în vedere că este recidivist și că a fost sancționat disciplinar și propune fixarea unui termen pentru rediscutare după data de 13.03.2012.
Din caracterizarea condamnatului, rezultă că nu a participat la programe de educație și nici la activități lucrative. Nu a fost sancționat disciplinar și nu a fost recompensat. Pe parcursul executării pedepsei privative de libertate a avut o conduită adecvată în raport cu normele mediului carceral.
Pentru a se putea dispune liberarea condiționată, – care este o posibilitate și nu o obligație pentru instanță –conform cerințelor impuse de art.59 al.1 C.pen., este necesar ca petentul-condamnat să fi executat cel puțin două treimi din durata pedepsei aplicate, în cazul pedepsei de până la 10 ani, să fie stăruitor în muncă, disciplinat și să dea dovezi temeinice de îndreptare; în plus, la acestea se adăugă și condiția referitoare la antecedentele penale ale petentului.
În ceea ce privește prima condiție legală, privind fracția de pedeapsă executată, din înscrisurile mai sus indicate instanța a constatat că este îndeplinită.
Din analiza antecedentelor penale ale condamnatului se constată că acesta este recidivist, iar din analiza comportamentului său în penitenciar rezultă că nu a dat dovezi temeinice de îndreptare, aspecte care denotă faptul că acesta nu îndeplinește cumulativ condițiile prev. de art.59 al.1 C.pen. și că perioada efectiv executată nu este suficientă pentru reeducarea acestuia.
Prin urmare, având în vedere aceste considerente instanța, în temeiul art. 450 alin. 1 Cod proc. penală, raportat la art. 59 alin. 1 Cod penal, a respins ca neîntemeiată cererea de liberare condiționată formulată de către condamnatul G. V., deținut în Penitenciarul Timișoara, vizând pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare, aplicată prin s.p. 2261/2010 a Judecătoriei C., MEPÎ 2497/2011 al Judecătoriei C..
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs nemotivat petentul condamnat G. V..
Având în vedere că din datele aflate la dosarul de recurs, respectiv din nota telefonică încheiată cu Penitenciarul Timișoara, rezultă că la data de 27.03.2012 petentul condamnat a fost liberat condiționat într-un alt dosar și întrucât, petentul nu se mai află în executarea pedepsei față de care a formulat cerere de liberare condiționată, se apreciază că este rămasă fără obiect cererea formulată, astfel că în raport de această împrejurare se constată că recursul a devenit inadmisibil și urmează a fi respins ca atare.
Pentru aceste motive, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b C.p.p., instanța va respinge, ca devenit inadmisibil, recursul declarat de condamnatul G. V., împotriva sentinței penale nr. 598/01.03.2012, pronunțată de Judecătoria Timișoara, în dosarul nr._ .
În baza art. 192 al.3 C.p.p., cheltuieli judiciare către stat în recurs vor rămâne în sarcina acestuia.
În baza art.189 al.2 C.p.p., va dispune plata sumei de 100 lei din fondurile MJLC către Baroul T., reprezentând onorariu avocat din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 38515 pct. 1 lit. b C.p.p., respinge, ca devenit inadmisibil, recursul declarat de condamnatul G. V., împotriva sentinței penale nr. 598/01.03.2012, pronunțată de Judecătoria Timișoara, în dosarul nr._ .
În baza art. 192 al.3 C.p.p., cheltuielile judiciare către stat în recurs rămân în sarcina acestuia.
În baza art.189 al.2 C.p.p., dispune plata sumei de 100 lei din fondurile MJLC către Baroul T., reprezentând onorariu avocat din oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 13.04.2012.
Președinte, Judecător, Judecător,
C. D. F. I. A. C. Țira
Grefier,
V. D.
C.D./V.D. 18 Aprilie 2012
| ← Propunere de arestare preventivă a inculpatului. Art. 149 ind... | Violarea de domiciliu. Art.192 C.p.. Sentința nr. 565/2012.... → |
|---|
