Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 68/2014. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 68/2014 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 30-04-2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
T. V.
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 68/DC
Ședința publică de la 30 Aprilie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE R.-N. O.
Grefier C. H.
Ministerul Public - P. de pe lângă T. V. este reprezentat de Procuror R. G.
Pe rol se află soluționarea contestației formulată declarată de către S. V. împotriva sentinței penale nr. 750 pronunțată la data de 03.04.2014 de către Judecătoria V..
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns contestatorul S. V., personal și asistat de apărătorul desemnat din oficiu av. M. R..
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței următoarele:
- cauza are ca obiect liberarea condiționată (art.587 NCPP) – contestație,
- procedura este legal îndeplinită,
- cauza se află la primul termen de judecată,
- contestația a fost formulată în termen și motivată în scris.
T. procedează la identificarea contestatorului S. V. cu datele de stare civilă existente la dosarul cauzei, după care, interpelat fiind, precizează că-și menține contestația.
Nemaifiind alte cereri de formulat, tribunalul acordă cuvântul în susținerea contestației.
Av. M., având cuvântul, arată că acest condamnat a formulat contestație împotriva sentinței penale pronunțată de Judecătoria V., prin care s-a respins cererea privind liberarea sa condiționată și s-a fixat un termen pentru reiterarea acesteia după data de 16.07.2014.
Solicită admiterea contestației, motivat de faptul că acest condamnat a executat fracția legală, a avut un comportament ireproșabil, a fost recompensat nefiind sancționat disciplinar, a executat fracția în regim semideschis, a participat la programele socio-educative, astfel încât apreciază că îndeplinește toate condițiile pentru a beneficia de instituția liberării condiționate.
Consideră că starea de recidivă a fost avută în vedere la individualizarea pedepsei pe care o execută.
P. urmare, solicită admiterea contestației formulate de condamnatul S. V..
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea contestației formulate de condamnatul S. V.. Acest condamnat are antecedente penale, se află la prima analiză privind liberarea condiționată și nu îndeplinește condițiile pentru a beneficia de această instituție.
Consideră că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică și apreciază că nu sunt motive de reformare a acesteia.
Condamnatul S. V., având ultimul cuvânt, solicită admiterea contestației.
T. rămâne în pronunțare, după deliberare dând decizia de față:
T.
Asupra cauzei penale de față:
P. sentința penală nr. 750/03.04.2014, Judecătoria V. a respins ca neîntemeiată cererea de liberare condiționată formulată de condamnatul S. V., deținut în prezent în Penitenciarul V., anterior executării integrale a pedepsei de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 255/2012 pronunțată de Judecătoria Huși, mandat de executare nr. 311/2012.
În baza art. 587 alin. 2 Noul Cod de procedură penală, a fixat termen de reiterare a cererii după data de 16.07.2014
Pentru a stabili astfel, instanța a avut în vedere următoarele:
Punerea în executare a hotărârii penale este o fază a procesului penal, motiv pentru care, înainte de a proceda la verificarea temeiniciei propunerii, instanța urmează să stabilească normele legale din prisma cărora urmează să fie analizată sesizarea având în vedere . data de 01.02.2014 a Noului Cod penal, dată la care condamnatul se afla în executarea pedepsei.
În drept, potrivit art. 59 Cod penal anterior, liberarea condiționată poate fi acordată înainte de executarea în întregime a pedepsei de către instanță dacă se constată că sunt îndeplinite următoarele condiții: condamnatul să fi executat cel puțin două treimi din durata pedepsei în cazul închisorii care nu depășește 10 ani sau cel puțin trei pătrimi în cazul închisorii mai mari de 10 ani, să se constate că acesta a fost stăruitor în muncă, disciplinat și că a dat dovezi temeinice de îndreptare, ținându-se seama și de antecedentele sale penale.
Art. 100 alin 1 din Noul Cod penal stabilește următoarele condiții în care se poate dispune liberarea condiționată din executarea pedepsei închisorii:
a) cel condamnat a executat cel puțin două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depășește 10 ani, sau cel puțin trei pătrimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 20 de ani, în cazul închisorii mai mari de 10 ani;
b) cel condamnat se află în executarea pedepsei în regim semideschis sau deschis;
c) cel condamnat a îndeplinit integral obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când dovedește că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească;
d) instanța are convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat și se poate reintegra în societate.
Analizând modificările intervenite cu privire la condițiile în care poate fi acordat beneficiul liberării condiționate, se constată că Noul Cod penal conține dispoziții mai restrictive privind acordarea acestui beneficiu, fiind necesar ca persoana condamnată să facă dovada că a achitat obligațiile civile stabilite în sarcina sa prin hotărârea de condamnare. De asemenea, Noul Cod penal nu este mai favorabil nici din perspectiva obligațiilor și măsurilor de supraveghere care pot fi impuse beneficiarului, a căror nerespectare poate determina revocarea liberării și executarea restului de pedeapsă.
Punerea în executare a hotărârii penale este o fază a procesului penal, motiv pentru care, văzând dispozițiile art. 5 și 6 din Noul Cod penal care impun aplicarea legii penale mai favorabile, instanța va analiza propunerea comisiei cu privire la liberarea condiționată a condamnatului S. V. raportându-se la condițiile prevăzute de art. 59 Cod penal anterior, ca lege penală mai favorabilă.
În concret, instanța a reținut că din procesul-verbal nr. 146/17.03.2014 întocmit de Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului V., reiese că persoana privată de libertate S. V. a fost condamnată la o pedeapsă de 4 ani închisoare prin sentința penală nr. 255/2012 pronunțată de Judecătoria Huși, mandat de executare nr. 311/2012, pentru comiterea infracțiunii de furt prevăzută de art. 209 Cod penal.
Executarea pedepsei a început la 25.08.2011 și urmează să expire la data de 24.08.2015. Pentru a dobândi vocație în vederea liberării condiționate condamnatul trebuie să execute din pedeapsa totală de 4 ani închisoare o fracție de 2/3, respectiv 974 zile închisoare.
Până la data de 17.03.2014, condamnatul a executat efectiv 936 zile închisoare, 38 zile considerate ca executate ca urmare a muncii prestate, 0 zile executat în arest preventiv, în total fiind 974 zile câștigate și executate.
Pe lângă executarea unei fracții din pedeapsă, Codul penal anterior prevede și condiția ca deținutul să fi avut pe parcursul executării pedepsei un comportament corespunzător mediului carceral, adică să fie stăruitor în muncă, disciplinat și să dea dovezi temeinice de îndreptare. Noul Cod penal prevede la art. 100 alin. 1 lit. d că instanța trebuie să aprecieze dacă persoana condamnată s-a îndreptat și poate fi redată societății, aspecte care se verifică prin raportare la conduita din cadrul penitenciarului și cea anterioară detenției.
Din caracterizarea depusă la dosar rezultă că persoana privată de libertate S. V. a avut un comportament pozitiv, nu a fost sancționată disciplinar, fiind recompensată de 4 ori. A participat la activitățile productive și gospodărești, iar în urma muncii prestate a obținut 38 zile câștig.
Raportând criteriile prevăzute de lege la situația petentului condamnat, precum și la actele aflate la dosarul cauzei, instanța a constatat că petentul condamnat a executat fracția de pedeapsă stabilită în mod obligatoriu de lege, însă această împrejurare nu îi conferă un drept, ci doar o vocație la acordarea beneficiului liberării condiționate, oportunitatea acordării liberării condiționate fiind lăsată exclusiv la latitudinea instanței de judecată. Faptul că acordarea liberării condiționate este un beneficiu și nu un drept al condamnatului rezultă atât din cuprinsul art. 59 Cod penal anterior, cât și din cuprinsul dispozițiilor art. 100 alin 1 din Noul Cod penal.
Instanța a constatat că inculpatul este recidivist, fiind condamnat anterior pentru fapte de natura celor pentru care i s-a aplicat pedeapsa în executarea căreia se află. Acesta a mai beneficiat de liberare condiționată de 8 ori fapt ce denotă instanței că nu a înțeles scopul acordării unui astfel de beneficiu și nici scopul pedepsei aplicate. P. urmare, având în vedere durata executată până în prezent din pedeapsă, precum și a celei care a mai rămas de executat, instanța apreciază că se impune o perioadă suplimentară de detenție pentru reeducarea persoanei, la acest moment, neexistând convingerea deplină a instanței că persoana condamnată s-a îndreptat și că poate fi redată societății.
În lumina tuturor acestor considerente, instanța a apreciat că persoana privată de libertate S. V. nu a executat o perioadă suficientă pentru reeducarea sa și pentru înțelegerea pe deplin a necesității respectării valorilor sociale ocrotite de lege, se impune o perioadă de detenție suplimentară față de nivelul fracției de pedeapsă stabilită în mod obligatoriu de lege.
Față de dispozițiile art. 59 Cod penal anterior și considerentele expuse, instanța a apreciat că este neîntemeiată cererea de liberare condiționată formulată de condamnatul S. V., deținut în prezent în Penitenciarul V., anterior executării integrale a pedepsei de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 255/2012 pronunțată de Judecătoria Huși, mandat de executare nr. 311/2012.
Văzând dispozițiile 587 alin. 2 din Noul Cod de procedură penală, având în vedere principiul non reformatio in peius, întrucât prin prezenta cerere se contestă practic decizia Comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate de amânare cu patru luni, instanța a fixat termen de reiterare a cererii după data de 16.07.2014.
În baza art. 275 alin. 2 din Noul Cod de procedură penală, condamnatul a fost obligat la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din care suma de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu fiind avansată din fondurile Ministerului Justiției.
Împotriva acestei sentințe penale, în termenul legal a declarat contestație condamnatul S. V., criticând-o sub aspectul netemeiniciei, întrucât acesta îndeplinește toate condițiile referitoare la liberarea condiționată, are fracția deja executată din pedeapsă, are 4 recompense, nu a fost disciplinar sancționat.
Analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva motivelor invocate de condamnat, dar și din oficiu, instanța constată că Judecătoria V. în mod corect a apreciat faptul că nu se impune, cel puțin până în prezent, liberarea condiționată a acestui condamnat, nefiind în totalitate îndeplinite condițiile legale în acest sens.
Astfel, la liberarea condiționată este obligatoriu a se ține seama de faptul că deținutul este sau nu cu antecedente penale, iar în acest caz condamnatul este recidivist, suferind până în prezent 8 condamnări, pentru comiterea unor infracțiuni de furt calificat, ceea ce atestă o perseverență deosebită a acestuia în comiterea acestui gen de infracțiuni, o specializare a sa într-o anumită categorie de infracțiuni, ceea ce îl face un infractor de obicei, categorie foarte periculoasă din punct de vedere criminologic.
Mai mult decât atât, deși acest condamnat a fost de 8 ori liberat condiționat, cu rest de pedeapsă neexecutată, acesta după punerea sa în libertate, a trecut din nou la comiterea cu intenție de noi infracțiuni de genul celor pentru care anterior fusese condamnat.
Condamnatul a fost recompensat de numai 4 ori până în prezent, ceea ce atestă un interes relativ scăzut în a da dovezi temeinice de îndreptare, de reeducare pentru ca pe viitor să nu poată a mai fi un pericol pentru societate. Un mai mare interes și implicare a condamnatului în activitățile cultural educative sau religioase ar duce la o reeducare mai rapidă a sa, cu șanse sporite de a beneficia pe viitor de o nouă liberare condiționată, înainte de împlinirea duratei pedepsei de 4 ani închisoare.
Pentru aceste considerente, instanța va dispune respingerea ca nefondată a contestației formulate de condamnatul S. V., împotriva sentinței penale nr. 750/03.04.2014 a Judecătoriei V., care va fi menținută ca legală și temeinică.
În baza art. 275 alin. 2 NCPP, condamnatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cauză, inclusiv onorariul avocatului din oficiu înaintat din fondurile Ministerului de Justiție.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În temeiul prevederilor art. 425 ind. 1 alin. 7 pct. 1 lit. b) Noul Cod de procedură penală, respinge ca nefondată contestația declarată de către S. V. împotriva sentinței penale nr. 750 pronunțată la data de 03.04.2014 de către Judecătoria V., pe care o menține.
În temeiul prevederilor art. 275 alin. 2 Cod de procedură penală, obligă contestatorul la plata sumei de 200 lei, reprezentând cheltuielile judiciare avansate de către stat, din care suma de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu se avansează din fondurile speciale ale Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 30 aprilie 2014.
Președinte,
R.-N. O.
Grefier,
C. H.
Red: O.R.N.
Tehnred:O.P.
2 ex/12 Mai 2014
Judecătoria V.: judecător C. A. C.
| ← Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 66/2014.... | Intervenirea unei legi penale noi. Art.595 NCPP. Sentința nr.... → |
|---|
