Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013. Decizia nr. 219/2014. Tribunalul VASLUI

Decizia nr. 219/2014 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 03-09-2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

T. V.

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ Nr. 219/DC

Ședința publică de la 03 Septembrie 2014

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE R.-N. O.

Grefier C. H.

Ministerul Public reprezentat de procuror R. G.

din cadrul Parchetului de pe lângă T. V.

Pe rol, la ordine se află spre soluționare contestația declarată de către condamnatul B. L.-P., fiul lui V. și E., născut la 28.06.1985, cu domiciliul în loc. Comănești, ., ., ., împotriva sentinței penale nr. 1064 pronunțată la data de 08.05.2014 de către Judecătoria V.

Obiectul cauzei: sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013.

La apelul nominal făcut în ședința publică lipsește condamnatul B. L. P., pentru care răspunde av. B. G. cu delegație de substituire pentru apărătorul desemnat din oficiu, av. C. C. cu delegație la dosarul cauzei.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că procedura de citare este legal îndeplinită, contestația este formulată în termen și motivată în scris .

S-a procedat la identificarea condamnatului cu datele de stare civilă aflate la dosarul cauzei, după care, interpelat fiind, acesta arată că insistă în judecarea contestației.

S-au verificat actele și lucrările dosarului, după care;

Nemaifiind alte probleme prealabile dezbaterilor, instanța constată cauza în stare de judecată și dă cuvântul în susținerea contestației.

Av. B., având cuvântul, solicită admiterea contestației formulată de condamnatul B. L. P..

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea contestației, apreciind că nu sunt motive de aplicare a legii penale mai favorabile.

S-au declarat dezbaterile închise, iar cauza a rămas în pronunțare.

T.

Asupra contestației penale de față;

P. sentința penală nr. 1064/8.04.2014, Judecătoria V., în baza art. 595 Cod procedură penală și art. 4 din Legea nr. 187/2012, a respins, ca neîntemeiată, cererea având ca obiect aplicarea legii mai favorabile, formulata de condamnatul B. L. P., fiul lui V. si E., nascut la 28.06.1985, CNP_, aflat in executarea pedepsei de 7 ani și 6 luni închisoare, aplicata prin s.p. 1549/2011 a Judecătoriei V., mandat executare 1867/2012, deținut in prezent in Penitenciarul V..

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

P. cererea condamnatului B. L. P. înregistrată pe rolul Judecătoriei V. la data de 04.02.2014 sub numărul_, acesta a solicitat aplicarea legii penale mai favorabile.

La solicitarea instanței s-au înaintat la dosar: fișa de evaluare, s.p. 1549 din 09.12.2011 a Judecătoriei V., mandatul de executare 1867/2011, fișa de cazier, s.p. 390/2009 a Judecătoriei Moinești, s.p. 697/2007 a Judecătoriei Moinești, s.p. 751/2011 a Judecătoriei Medgidia.

Condamnatul a înaintat la dosar un memoriu.

În prezent, condamnatul se află în executarea pedepsei de 7 ani și 6 luni închisoare aplicata prin sentința penală nr. 1549 din 09.12.2011 a Judecătoriei V., mandatul de executare 1867/2011

Executarea pedepsei a început la data de 14.07.2009, urmând a expira în termen la 04.08.2016.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a constatat că prin s.p. nr. 1549 din 09.12.2011 a Judecătoriei V., def. la 30.01.2012 prin d.p. 32/R/30.01.2012 a Tribunalului V.:

„Admite cererea formulată de persoana privată de libertate B. L. P., fiul lui V. și E., născut la data de 28.06.1985, CNP_, în prezent deținut în Penitenciarul V. în executarea pedepsei de 5 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 751/2011 a Judecătoriei Medgidia, mandat de executare nr. 833/2011.

În baza art. 131 alin. 1 și art. 133 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, recunoaște pe teritoriul României sentința penală nr. 162/2009 din data de 11.09.2009, pronunțată de T. Asti, definitivă la 10.11.2010, prin decizia Curții Supreme de Casație, prin care a fost condamnat B. L. P., născut la data de 28.06.1985, la o pedeapsă de 6 ani închisoare și 400 euro amendă, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 100 și art. 628 Cod penal, art. 61 paragraf 2, art. 110 și art. 582 Cod penal, art. 110 și art. 582 Cod penal, interdicție permanentă în spațiile publice și interdicție legală pe timpul executării pedepsei, prev. de art. 29 și art. 32 Cod penal și cu reținerea de circumstanțe atenuante generale prevăzute de art. 62 bis C.p.

Constată că faptele pentru care B. L. P. a fost condamnat pe teritoriul Italiei prin sentința penală nr. 162/2009 din data de 11.09.2009, pronunțată de T. Asti, definitivă la 10.11.2010, prin decizia Curții Supreme de Casație, corespunde în legislația română infracțiunilor de tâlhărie, prev. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit.b,c, alin. 2¹ lit. a ,b C.p., art. 182 alin. 2 C.p., cu aplicarea art.33 lit.a C.p. și art. 74 alin. 2 C.p.

Constată că persoana privată de libertate B. L. P. a executat în parte, pe teritoriul Italiei, pedeapsa de 6 ani închisoare și 400 euro amendă, în perioada 02.02._09, rămânând un rest de executat de 5 ani, 6 luni și 17 zile și 400 euro amenda.

În baza art. 131 raportat la art. 132 alin. 4 din Legea nr. 302/2004, privind cooperarea judiciară internațională în materie penală substituie restului de pedeapsă de 5 ani, 6 luni și 17 zile și 400 euro amenda, pedeapsă aplicată prin s.p. nr. 162/2009 din data de 11.09.2009, pronunțată de T. Asti, definitivă la 10.11.2010, prin decizia Curții Supreme de Casație, pedeapsa de 6 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunilor de tâlhărie, prev. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit.b,c, alin. 2¹ lit. a ,b C.p., și vătămare corporală gravă, prev. de art. 182 alin. 2 C.p., cu aplicarea art.33 lit.a C.p.

Constată că faptele pentru care persoana privată de libertate a fost condamnată prin s.p. nr. 162/2009 din data de 11.09.2009, pronunțată de T. Asti, definitivă la 10.11.2010, prin decizia Curții Supreme de Casație sunt concurente cu faptele pentru care persoana privată de libertate a fost condamnată prin s.p. 390/22.10.2009 a Judecătoriei Moinești, definitivă prin nerecurare la 06.11.2009 și în stare de pluralitate intermediară cu faptele pentru care persoana privată de libertate a fost condamnată prin s.p. 697/4.12.2007 a Judecătoriei Moinești, definitivă la 14.10.2008 prin respingerea recursului inculpatului, prin d.p. 603 a Curții de Apel Bacău.

Constată că pedepsele pentru care persoana privată de libertate a fost condamnată prin s.p. 390/22.10.2009 a Judecătoriei Moinești, definitivă prin nerecurare la 06.11.2009 și s.p. 697/4.12.2007 a Judecătoriei Moinești, definitivă la 14.10.2008 prin respingerea recursului inculpatului, prin d.p. 603 a Curții de Apel Bacău, au fost contopite prin s.p. 751 din 12.04.2011 a Judecătoriei Medgidia, definitivă prin nerecurare la 10.05.2011.

Descontopește pedepsele aplicate condamnatului prin s.p. 751 din 12.04.2011 a Judecătoriei Medgidia, definitivă prin nerecurare la 10.05.2011 și le repune în individualitate, în pedepsele componente, astfel:

1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 181 alin. 1 C.p., cu aplicarea art. 37 lit. a C.p., aplicată prin s.p. 697/4.12.2007 a Judecătoriei Moinești, definitivă la 14.10.2008 prin respingerea recursului inculpatului

5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 3211 alin. 1 și 2 lit. b și c C.p. cu aplicarea art. 37 lit. a C.p., aplicată prin s.p. 697/4.12.2007 a Judecătoriei Moinești, definitivă la 14.10.2008, prin respingerea recursului inculpatului

1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 181 alin. 1 C.p. cu aplicarea art. 37 lit. b C.p., aplicată prin s.p. 390/22.10.2009 a Judecătoriei Moinești, definitivă prin nerecurare la 06.11.2009

În baza art. 449 C.p., art. 33 lit. a C.p., art. 34 lit.b C.p., art.36 C.p., art. 40 C.p., contopește pedeapsa de 6 ani închisoare substituită, prin prezenta sentință, restului rămas neexecutat din pedeapsa aplicată prin sentința penală nr. 162/2009 din data de 11.09.2009, pronunțată de T. Asti, definitivă la 10.11.2010, prin decizia Curții Supreme de Casație, așa cum aceasta a fost recunoscută, cu pedepsele de 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 181 alin. 1 C.p., cu aplicarea art. 37 lit. a C.p., aplicată prin s.p. 697/4.12.2007 a Judecătoriei Moinești, definitivă la 14.10.2008 prin respingerea recursului inculpatului, 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 3211 alin. 1 și 2 lit. b și c C.p. cu aplicarea art. 37 lit. a C.p., aplicată prin s.p. 697/4.12.2007 a Judecătoriei Moinești, definitivă la 14.10.2008 prin respingerea recursului inculpatului, 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 181 alin. 1 C.p. cu aplicarea art. 37 lit. b C.p., aplicată prin s.p. 390/22.10.2009 a Judecătoriei Moinești, definitivă prin nerecurare la 06.11.2009, în pedeapsa cea mai grea de 6 ani, pe care o sporește cu 1 (un) an și 6 luni de închisoare, persoana privată de libertate B. L. P. urmând să execute, în final, o pedeapsă de 7 ani și 6 luni de închisoare.

Pe durata prevăzută de art. 71 Cod penal, va interzice condamnatului drepturile prevăzute de art. 64 Cod penal lit. a teza a II a și lit. b C.p.

În baza art. 461 alin. 1 lit. d) Cod de procedură penală, art. 36 alin. 3 Cod penal și art. 15 alin. 1 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, va deduce din pedeapsa rezultantă de 7 ani, 6 luni de închisoare, perioada deja executată:

•02.02._09, (perioadă executată pe teritoriul Italiei pentru pedeapsa aplicată de către autoritățile italiene)

•15.06._09, (perioadă de arest provizoriu pe teritoriul Italiei în vederea predării către România pentru executarea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 1026/2008 emis de Judecătoria Moinești, în baza sentinței penale nr. 697/2007)

•de la 14.07.2009 la zi (arest pe teritoriul României pentru executarea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 833/2011 emis de Judecătoria Medgidia, în baza sentinței penale nr. 751 din 12.04.2011).

Anulează formele de executare emise în baza sentinței penale nr. 751 din 12.04.2011 a Judecătoriei Medgidia și dispune emiterea unor noi forme de executare conform dispozițiilor prezentei sentințe, după rămânerea sa definitivă.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale anterior menționate.

În baza art. 132 alin. 6 Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penal, prezenta hotărâre se va comunica și Ministerului Justiției, după rămânerea sa definitivă.”

Analizând pedepsele din perspectiva legii penale mai favorabile:

1.Pedeapsa de 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de tâlhărie, prev. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit.b,c, alin. 2¹ lit. a ,b C.p., și vătămare corporală gravă, prev. de art. 182 alin. 2 C.p., cu aplicarea art.33 lit.a C.p., aplicată prin s.p. nr. 1549 din 09.12.2011 a Judecătoriei V., def. la 30.01.2012 prin d.p. 32/R/30.01.2012 a Tribunalului V..

Infracțiunea prevăzută de dispozițiile art. 211 alin. 1, alin. 2 lit.b,c, alin. 2¹ lit. a ,b C.p., din Codul penal anterior este reglementată de dispozițiile art. 234 lit.a,d C.p., fiind sancționată în ambele reglementări cu pedeapsa închisorii limitele pedepsei fiind prevăzute de la 7 la 20 ani, iar în actualul Cod penal de la 3 la 10 ani închisoare.

Infracțiunea prevăzută de dispozițiile art 182 alin. 2 C.p din Codul penal anterior este reglementată de dispozițiile art. 194 lit.e C.p., fiind sancționată în ambele reglementări cu pedeapsa închisorii limitele pedepsei fiind prevăzute de la 2 la 10 ani, iar în actualul Cod penal de la 2 la 7 ani închisoare.

Chiar dacă instanța nu poate analiza fiecare pedeapsă pentru infracțiunile ce alcătuiesc concursul, a constatat că pedeapsa rezultantă este legală, date fiind limitele de pedeapsă prevăzute de lege, așa cum s-au menționat.

2. Pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 181 alin. 1 cu aplicarea art. 37 lit. b C.p., aplicată prin s.p. 390/2009 a Judecătoriei Moinești.

Infracțiunea prevăzută de dispozițiile art. 181 alin. 1 cu aplicarea art. 37 lit. b C.p din Codul penal anterior este reglementată de dispozițiile art. 193 alin. 2 C.p., art. 43 C.p., fiind sancționată în ambele reglementări cu pedeapsa închisorii limitele pedepsei fiind prevăzute de la 6 luni la 5 ani, iar în actualul Cod penal de la 6 luni la 5ani închisoare. Față de pedeapsa aplicată nu se mai impune analizarea stării de agravare.

În consecință, pedeapsa este legală, neimpunându-se reducerea acesteia.

3. Pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit.b și c, art 37 lit. a C.p., aplicată prin s.p. nr. 697/2007 a Judecătoriei Moinești

Infracțiunea prevăzută de dispozițiile art. 211 alin. 1, alin. 2 lit.b și c, art 37 lit. a C.p. din Codul penal anterior este reglementată de dispozițiile art. 234 lit. d C.p., fiind sancționată în ambele reglementări cu pedeapsa închisorii limitele pedepsei fiind prevăzute de la 5 la 20 ani, iar în actualul Cod penal de la 3 la 10 ani închisoare.

În consecință, pedeapsa este legală, neimpunându-se reducerea acesteia.

4. Pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 181 alin. 1 cu aplicarea art. 37 lit. a C.p., aplicată prin s.p. 697/2007 a Judecătoriei Moinești.

Infracțiunea prevăzută de dispozițiile art. 181 alin. 1 cu aplicarea art. 37 lit. b C.p din Codul penal anterior este reglementată de dispozițiile art. 193 alin. 2 C.p., art. 43 C.p., fiind sancționată în ambele reglementări cu pedeapsa închisorii limitele pedepsei fiind prevăzute de la 6 luni la 5 ani, iar în actualul Cod penal de la 6 luni la 5ani închisoare.

În consecință, pedeapsa este legală, neimpunându-se reducerea acesteia.

5. În ceea ce privește recidiva postcondamnatorie prevăzută de art. 37 lit. a Cod penal anterior, reținută în s.p. 697/2007 a Judecătoriei Moinești, întrucât în cauză nu a fost aplicat regimul sancționator specific acestei stări de agravare, reținându-se incidența dispozițiilor art. 61 Cod penal anterior, legea penală mai favorabilă va fi analizată cu privire la instituția revocării liberării condiționate.

Comparând dispozițiile incidente, nu se pune problema aplicării dispozițiilor Noului Cod penal ca lege penală mai favorabilă.

6. Anularea suspendării condiționate a executării pedepsei de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată prin s.p. 360/2008 a Judecătoriei Moinești, dispusă prin s.p. 390/2009 a Judecătoriei Moinești.

Potrivit art. 15 din lg. 187/2012, (1) Măsura suspendării condiționate a executării pedepsei aplicată în baza Codului penal din 1969 se menține și după . Codului penal; (2) Regimul suspendării condiționate a executării pedepsei prevăzute la alin. (1), inclusiv sub aspectul revocării sau anulării acesteia, este cel prevăzut de Codul penal din 1969.

7. Contopirea pedepselor de 6 ani închisoare, 1 an închisoare, 5 ani închisoare, 1 an închisoare în pedeapsa cea mai grea de 6 ani, sporită cu 1 (un) an și 6 luni de închisoare, rezultând, în final, o pedeapsă de 7 ani și 6 luni de închisoare.

Potrivit dec. 1 din 14.04.2014 a ÎCCJ, în aplicarea legii penale mai favorabile, după judecarea definitivă a cauzei înainte de . noului Cod penal, pentru ipoteza unui concurs de infracțiuni, într-o primă etapă se verifică incidența dispozițiilor art. 6 din Codul penal, cu privire la pedepsele individuale.

În a doua etapă se verifică dacă pedeapsa rezultantă aplicată potrivit legii vechi depășește maximul la care se poate ajunge în baza legii noi, potrivit art. 39 C.p.

În cazul în care pedeapsa rezultantă aplicată potrivit legii vechi depășește maximul la care se poate ajunge potrivit art. 39 C.p., pedeapsa rezultantă se va reduce la acest maxim.

În caz contrar, pedeapsa rezultantă va rămâne astfel cum a fost stabilită potrivit legii vechi.

În cauză, potrivit legii noi – art. 39 C.p., s-ar fi putut aplica o pedeapsă de 6 ani închisoare la care să se adauge 1/3 din (1 an+ 1 an + 5 ani), așadar, 5 ani, la care se adaugă 56 luni, adică 4 ani și 8 luni închisoare.

Având în vedere că inculpatului nu i s-a aplicat un spor de 1 an și 6 luni închisoare, Codul penal anterior reprezintă legea penală mai favorabilă, neimpunându-se reducerea pedepsei rezultante de 7 ani și 6 luni de închisoare

8. Pedeapsa accesorie

Interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a doua și b) din Codul penal din 1969 ca pedeapsă accesorie prevăzută de art. 71 Cod penal este reglementată și de legea nouă la art. 65 cu referire la art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din Noul Cod penal. De asemenea, condițiile de executare sunt aceleași.

In baza art. 6 din lg. 187/2012, care prevede ca decaderile, incapacitatile si interdictiile decurgand din condamnari pronuntate in baza legii vechi isi produc efectele pana la intervenirea reabilitarii in masura in carea fapta pentru care s-a pronuntat condamnarea e prevazuta si de legea penala noua si daca decaderile, interdictiile si incapacitatile sunt prevazute de lege, se va mentine pedeapsa accesorie.

În drept, potrivit art. 6 alin. (1) Cod penal, când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, se reduce la acest maxim.

Art. 4 din Legea nr. 187/2012 prevede că pedeapsa aplicată pentru o infracțiune printr-o hotărâre ce a rămas definitivă sub imperiul Codului penal din 1969, care nu depășește maximul special prevăzut de Codul penal, nu poate fi redusă în urma intrării în vigoare a acestei legi.

Față de toate considerentele expuse, în baza art. 595 Cod procedură penală și art. 4 din Legea nr. 187/2012, instanța a respins ca neîntemeiată cererea condamnatului

Conform art. 275 alin. 2 din Noul Cod de procedură penală, a obligat condamnatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat in cuantum de 150 lei.

Împotriva acestei soluții a declarat contestație condamnatul B. L. P. invocând aplicarea greșită a disp. privind reducerea cuantumului pedepselor aplicate anterior sub vechiul cod penal.

Analizând actele și lucrările dosarului instanța va dispune respingerea, ca nefondată a contestației formulate de condamnat pentru următoarele considerente.

Condamnatul este nemulțumit de faptul că pedeapsa aplicată de către instanțele de judecată pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie nu a fost redusă, iar sporul de pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare aplicat de Judecătoria V. prin sentința penală nr. 1549/2011 nu a fost înlăturat din pedeapsa contopită.

Referitor la pedeapsa pentru tâlhărie, art. 234 alin. 1 lit. a, d Noul Cod penal este prevăzută închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea unro drepturi, iar pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată de autoritățile italiene prin sentința penală nr. 162/2009 a Tribunalului Asti rămasă definitivă prin Decizia Curții Supreme de Casație la data de 10.11.2010 și recunoscută în România prin Sentința penală nr. 1549/2011 a Judecătoriei V., nu depășește maximul prevăzut de Noul Cod penal., astfel încât, conform art. 4 din Legea 187/2013 nu se poate dispune reducerea pedepsei.

Aceeași situație este și cu pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată de Judecătoria Moinești prin sentința penală nr. 697/2007, tot pentru comiterea unei infracțiuni de tâlhărie calificată prev. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b și c cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal și încadrată acum conf. art. 234 lit. d Noul Cod penal cu o pedeapsă cu închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi. Pedeapsa aplicată nu depășește maximul legal prevăzut de Noul Cod penal, astfel încât conform art. 4 din Legea 187/2013nu se poate dispune reducerea cuantumului pedepsei.

Referitor la sporul de pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare aplicat prin sentința penală nr. 1549/2011 a Judecătoriei V., acesta a fost aplicat în baza art. 33lit. a, art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal care sunt corelate și au corespondent în disp. art. 39 alin. 1lit. b Noul cod penal.

Dispozițiile vechiului Cod penal sunt mai favorabile condamnatului fiind mai blânde, spre deosebire de dispozițiile actualului Cod penal care impun obligatoriu, aplicarea unui spor de pedeapsă de 1/3 din totalul celorlalte pedepse stabilite și componente ale concursului de infracțiuni, ajungându-se la o pedeapsă mult mai mare.

În acest sens, prin Decizia nr. 1/2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție București s-a impus întâi verificarea aplicării legii penale mai favorabile pentru fiecare infracțiune componentă a concursului de infracțiuni, iar mai apoi se verifică pedeapsa rezultantei aplicată sub legea veche care, dacă depășește pedeapsa rezultantă calculată după disp. art. 39 Noul Cod penal se va reduce până la acel maxi, dacă nu, pedeapsa rezultantă va rămâne astfel cum a fost stabilită după legea veche.

Pentru aceste considerente, în temeiul prevederilor art. 425 ind. 1 alin. 7 pct. 1 lit. b) Noul Cod de procedură penală, va respinge ca nefondată contestația declarată de către condamnatul B. L.-P., fiul lui V. și E., născut la 28.06.1985, cu domiciliul în loc. Comănești, ., ., ., împotriva sentinței penale nr. 1064 pronunțată la data de 08.05.2014 de către Judecătoria V., pe care o va menține ca legală și temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În temeiul prevederilor art. 425 ind. 1 alin. 7 pct. 1 lit. b) Noul Cod de procedură penală, respinge ca nefondată contestația declarată de către condamnatul B. L.-P., fiul lui V. și E., născut la 28.06.1985, cu domiciliul în loc. Comănești, ., ., ., împotriva sentinței penale nr. 1064 pronunțată la data de 08.05.2014 de către Judecătoria V., pe care o menține.

În temeiul prevederilor art. 275 alin. 2 Cod de procedură penală, obligă contestatorul la plata sumei de 300 lei, reprezentând cheltuielile judiciare avansate de către stat, din care suma de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu se avansează din fondurile speciale ale Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 3 septembrie 2014.

Președinte,

R.-N. O.

Grefier,

C. H.

Red: O.R.N.

Tehnred: H.C.

2 ex/08.09.2014

Judecătoria V.: judecător M. G. D. E.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013. Decizia nr. 219/2014. Tribunalul VASLUI