Criterii de individualizare a pedepsei şi a modalităţii executării acesteia
Comentarii |
|
Reacţia autorităţilor în faţa săvârşirii unor infracţiuni trebuie să fie fermă, dar, pentru a fi eficientă, această reacţie trebuie să intervină imediat după momentul încălcării valorii sociale ocrotite de legea penală, numai în acest fel prevenţia generală şi specială putând să devină eficace. La aproape 10 ani de la săvârşirea infracţiunii, ruperea inculpatului din mediul social şi familial în care s-a implicat şi la care s-a adaptat corespunzător şi trimiterea lui în mediul carceral pentru, în condiţiile în care sunt îndeplinite cerinţele prescrise de art. 861 C.pen., nu mai are efectul scontat de legiuitor - de reeducare şi abia în subsidiar de pedepsire, îşi pierde caracterul educativ şi constituie mai degrabă doar o măsură de represiune disproporţionată cu realităţile care se desprind din prezenta cauză.
Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, Decizia nr. 850 din 23 decembrie 2011
Prin sentința penală nr. 539/17.05.2011, Judecătoria Tg.-Mureș:
- în temeiul art. 345 alin. (2) C.proc.pen., raportat la art. 215 alin. (1), (3) C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.pen., l-a condamnat pe inculpatul R.K. la un an și 6 luni închisoare cu privare de libertate pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.
- în temeiul art. 88 alin. (1) C.pen., a dedus din pedeapsa cu închisoarea aplicata inculpatului, perioada reținerii si arestării preventive, din 08.10.2003 pana in 10.10.2003 inclusiv.
- în temeiul art. 71 C.pen., art. 20 alin. (2) din Constituția României si art. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, i-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a si lit. b) C.pen., de la data rămânerii definitive pana la terminarea executării pedepsei, pana la grațierea totala sau a restului de pedeapsa ori pana la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei.
- în temeiul art. 346 alin. (1) C.proc.pen., raportat la art. 14 alin. (3) lit. b) C.proc.pen., raportat la art. 998 C.civ.,a admis acțiunea civila formulata de partea civila SC S. SA Targu-Mureș si l-a obligat pe inculpatul R.K. sa achite parții civile SC S. SA Targu-Mureș suma de 8.215, 2083 RON, precum si dobânda legala calculata la aceasta, din 11.02.2002 pana la data plații efective.
- în temeiul art. 346 alin. (1) C.proc.pen., raportat la art. 15 C.proc.pen., a luat act de renunțarea la acțiunea civila formulata de partea civila SC D. SRL Brașov.
- în temeiul art. 191 alin. (1) C.proc.pen., l-a obligat pe inculpat să suporte cheltuielile judiciare avansate de stat în cauză, în sumă de 980 lei.
Pentru pronunțarea acestei hotărâri, prima instanță a reținut că inculpatul R.K. a achiziționat la data 25 ianuarie 2002 părțile sociale ale SC R.A.M.G. SRL din Targu-Mureș pentru a dobândi aparenta de comerciant si a obține instrumente de plata, cunoscând ca aceasta are datorii.
Ulterior, la 11 februarie 2002, s-a prezentat la SC S. SA in calitate de administrator al societarii achiziționate si a indus in eroare pe reprezentanții acesteia cu prilejul încheierii unui contract prin care a achiziționat calorifere cu plata prețului la scadenta, in valoare de 82.192.083 ROL prezentând ca adevărata situația mincinoasa ca va achita produsele achiziționate, solicitând in acest sens expres amânarea plății si emițând totodată o fila cec pe care a menționat la data emiterii data scadentei obligației de plata asumate, cu titlul de instrument de plata.
In aceeași zi, inculpatul a revândut toate caloriferele pentru suma de 35.000.000 ROL către martorul R.S., mai puțin unul pe care l-a dat in plata pentru achitarea unei datorii martorului S.I..
La 21 februarie 2002, 22 februarie 2002 si 25 februarie 2002 inculpatul s-a prezentat la SC D. SRL de administrator al SC R.A.M.G. SRL si a indus in eroare pe reprezentanții acesteia cu prilejul încheierii unui contract prin care a achiziționat vopsea lavabila, adezivi si alte produse similare cu plata prețului la scadenta, prezentând ca adevărata situația mincinoasa ca va achita produsele achiziționate, solicitând in acest sens expres amânarea plații si emițând de fiecare data cate un bilet la ordin.
Inculpatul a revândut ulterior vopseaua la un preț cu 30% mai scăzut decât prețul pieței către martorul H.B.C.
De fiecare data când a cumpărat produse prin SC R.A.M.G. SRL inculpatul a știut ca pentru valorificarea instrumentelor de plata emise nu exista provizia sau acoperirea necesara, deoarece SC R.A.M.G. SRL avea datorii si nu a intenționat sa plătească prețul acestora ci a cumpărat produsele in scopul revânzării la negru, sub valoarea acestora.
Din punct de vedere al laturii subiective, având in vedere circumstanțele reale ale săvârșirii faptelor, acestea au fost ambele comise de inculpat cu intenție directa, in condițiile art. 19 alin. (1) lit. a) C.pen., pentru ca știa nu va putea plăti prețul produselor din contul societății respective, cumpărată cu datorii si prin care nu a rulat ulterior cumpărării capital, inducerea in eroare fiind realizata in baza aceleiași rezoluții infracționale, dedusa din similaritatea modului de operare si in scopul de a obține pentru sine un folos material injust, constând in achiziționarea produselor fără o contraprestație.
în drept, fapta inculpatului din 11 februarie 2002, 21 februarie 2002, 22 februarie 2002 si 25 februarie 2002 când in calitate de reprezentant al SC R.A.M.G. SRL a indus in eroare pe reprezentanții SC S. SA si SC D. SRL din Targu-Mureș, in mod repetat si in baza aceleiași rezoluții infracționale cu prilejul încheierii si executării contractelor prin care a achiziționat produse de la acestea, prezentând ca adevărata situația mincinoasa ca le va achita la scadenta, pe care a solicitat-o expres lăsând in acest scop cu titlu de instrumente de plata o fila cec postdatata si 3 bilete la ordin, in condițiile in care inculpatul știa ca nu va putea plăti prețul produselor din contul societății, deoarece a cumpărat societatea cu datorii si nu a rulat capital prin aceasta, astfel încât fără aceasta eroare societățile comerciale respective nu ar fi încheiat sau executat contractele in condițiile stipulate si in scopul de a obține pentru sine un folos material injust constând in achiziționarea produselor fără o contraprestație, pricinuind pagube societăților vânzătoare beneficiare ale cecurilor, întrunește atât pe latura obiectiva cat si pe latura subiectiva elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, prevăzută si pedepsită de art. 215 alin. (1), (3) C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.pen.
In ce privește individualizarea aplicării pedepsei aplicate inculpatului, instanța a ținut seama de dispozițiile părții generale ale Codului penal, de limitele de pedeapsa fixate pentru infracțiunea in chestiune in partea speciala a acestuia, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului si de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penala.
Apreciind in concret gradul de pericol social al faptei, instanța a reținut un grad de pericol ridicat al acesteia, rezultat din modul de săvârșire, inculpatul achiziționând cu premeditare o societate comerciala pentru a comite infracțiuni.
In ce privește persoana infractorului, instanța a apreciat ca acesta prezintă pericol concret pentru ordinea publica din perspectiva trecutului sau infracțional, fiind condamnat penal de 3 ori anterior acuzei.
In ce privește împrejurările ce agravează răspunderea penala a inculpatului, instanța a reținut comiterea acesteia in forma continuata, prevăzuta de art. 41 alin. (2) C.pen.
In ce privește împrejurările ce atenuează răspunderea penala a inculpatului, instanța nu a reținut nicio circumstanță atenuanta deoarece in cursul judecății inculpatul a revenit asupra recunoașterii acuzei.
în ce privește individualizarea executării pedepsei, având in vedere ca acesta a mai fost condamnat anterior de doua ori pentru comiterea de infracțiuni de furt calificat (8 luni închisoare in 1993) si la legea circulației (1 an închisoare in 1998 si 5 luni închisoare cu suspendare in 1996) instanța a apreciat ca scopul coercitiv si de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni de către inculpat nu poate fi atins, decât prin executarea efectiva, cu privare de libertate a pedepsei ce va fi aplicata acestuia.
în ce privește latura civila a procesului penal, instanța a constatat îndeplinite condițiile pentru angajarea răspunderii civile delictuale a inculpatului și l-a obligat pe acesta să repare prejudiciul cauzat efectiv părții civile SC S. SA și beneficiul nerealizat de aceasta.
împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul.
în motivarea căii de atac, inculpatul contestă temeinicia hotărârii Judecătoriei Tg. Mureș de condamnare a sa pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune la pedeapsa de un an și 6 luni închisoare cu executare în detenție. Susține că, în raport de gravitatea infracțiunii, de persoana sa și perspectivele de reinserție socială, se justifică pe de o parte, aplicarea unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege, prin reținerea circumstanțelor atenuante judiciare prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C.pen., iar, pe de altă parte, suspendarea condiționată a executării pedepsei, măsură optimă să garanteze realizarea scopurilor prevăzute de art. 52 C.pen., fără să fie nevoie de executarea sancțiunii în detenție.
Analizând recursul pendinte, prin prisma materialului dosarului nr. 7890./320/2007 al Judecătoriei Tg. Mureș, a motivelor invocate, a susținerilor și concluziilor recurentului și ale reprezentantului Ministerului Public, precum și din oficiu, în limitele efectelor devolutiv și neagravării situației în propria cale de atac, se rețin următoarele:
în ceea ce privește condamnarea inculpatului R.K. pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune, în forma continuată, încadrarea juridică dată faptei; analiza detaliată a probelor; natura și durata pedepsei principale aplicate; impunerea și natura pedepsei accesorii; deducerea perioadei reținerii și a arestării preventive; modalitatea de soluționare a acțiunii civile exercitate de partea civilă SC S. SA Tg. Mureș; obligarea inculpatului la suportarea cheltuielilor judiciare și cuantumul acestor cheltuieli, hotărârea în discuție este la adăpost de critici. De altfel, aceste aspecte nici nu au fost contestate de inculpat sau de procuror.
Cu toate acestea, recursul promovat de inculpatul R.K. împotriva sentinței penale nr. 539/17.05.2011 este fondat, iar argumentele expuse în continuare determină, în temeiul art. 385 15 pct. 2 lit. d) C.proc.pen., admiterea căii de atac, cu consecințele casării în parte a sentinței penale recurate și rejudecării în recurs a pricinii, în următoarele limite:
Constatăm, în primul rând, că, de la data faptelor și până în prezent, inculpatul a conștientizat implicațiile infracțiunilor comise și și-a corectat conduita în societate -a abandonat comportamentul infracțional, a întrerupt orice legătură cu prietenii din trecut în anturajul cărora a săvârșit activitățile ilicite deduse judecății; s-a angajat la SC GDR C. SRL și dobândește astfel venituri licite. Totodată, acesta își asumă responsabilitatea actelor sale și regretă cele întâmplate. Este real că inculpatul a suferit în trecut două condamnări la pedepsele de 8 luni și 5 luni închisoare, însă pentru condamnările din 1993 și 1996 a intervenit demult reabilitarea de drept, iar după săvârșirea infracțiunii de înșelăciune care a declanșat procedurile în cauză, inculpatul s-a abținut de la comiterea altor infracțiuni. De asemenea, este adevărat că infracțiunea dedusă judecății este una gravă și că reacția autorităților trebuie să fie fermă în fața unor asemenea fapte, dar, pentru a fi eficientă, această reacție trebuie să intervină imediat după momentul încălcării valorii sociale ocrotite de legea penală, numai în acest fel prevenția generală și specială putând să devină eficace.
în acest context și la aproape 10 ani de la săvârșirea infracțiunii, ruperea inculpatului din mediul social și familial în care s-a implicat și la care s-a adaptat corespunzător și trimiterea lui în mediul carceral pentru un an și 6 luni nu mai are efectul scontat de legiuitor -de reeducare și abia în subsidiar de pedepsire, își pierde caracterul educativ și constituie mai degrabă doar o măsură de represiune disproporționată cu realitățile care se desprind din prezenta cauză.
Observăm, în al doilea rând, că, în cauză, sunt îndeplinite condițiile prescrise de art. 861 C.pen. și, în raport de elementele invocate mai sus în sprijinul îndreptării inculpatului, aplicarea pedepsei este pentru acesta un avertisment suficient de puternic în vederea reinserției sociale, iar scopul sancțiunii privative de libertate poate fi atins și fără executarea efectivă a acesteia, dar supus unor măsuri de supraveghere și obligații. Prin urmare, în rejudecare, vom dispune suspendarea sub supraveghere a pedepsei principale de un an și 6 luni închisoare aplicate prin sentința recurată, pe durata unui termen de încercare de 3 ani și 6 luni. Natura și gravitarea infracțiunii săvârșite, precum și perspectivele de reeducare a inculpatului sunt criterii în funcție de care am determinat măsurile și obligația în sarcina inculpatului, precum și durata termenului de încercare, aceasta din urmă în limitele impuse de art. 862 C.pen. la o perioadă de 3 ani și 6 luni (compus din un an și 6 luni pedeapsa aplicată, la care se adaugă un interval de 2 ani).
în temeiul art. 863alin. (1) C.pen., pe durata termenului de încercare, inculpatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
Să se prezinte, periodic, potrivit datelor care se vor fixa, la Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Mureș;
Să anunțe acest Serviciu, în prealabil, despre orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
Să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
Să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
în baza art. 863 alin. (3) C.pen., pe durata termenului de încercare, inculpatul trebuie să respecte următoarea obligație:
Să nu schimbe domiciliul sau reședința, decât după o informare a Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Mureș, în prealabil cu cel puțin 2 săptămâni;
Vom desemna Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Mureș pentru supravegherea executării măsurilor și obligațiilor instituite în sarcina inculpatului.
Vom atrage atenția inculpatului asupra prevederilor art. 864 alin. (1) și (2) C.pen. cu referire la art. 83 și art. 84 C.pen., privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, în cazul comiterii unei noi infracțiuni înăuntrul termenului de încercare sau al nerespectării cu rea-credință a măsurilor de supraveghere ori a obligațiilor impuse de instanță, ori al neachitării obligațiilor civile care i-au fost impusă în prim grad.
Conform art. 71 alin. (5) C.pen., vom constata suspendată executarea pedepsei accesorii aplicate de judecătorie.
Nu vom da curs cererii inculpatului de reținere în beneficiul său a circumstanțelor atenuante judiciare, împrejurările invocate de acesta nefiind suficiente să contrabalanseze gradul de pericol social concret al infracțiunii continuate de înșelăciune săvârșite, reflectat în împrejurările comiterii actelor ilicite, numărul actelor materiale, perioada de timp scursă de la momentul consumării până la epuizarea faptei, manoperele utilizate de inculpat, contribuția și stăruința lui în producerea rezultatului urmărit și dorit, urmarea de rezultat cauzată și nereparată nici parțial până în prezent. în funcție de aceste elemente, pedeapsa de un an și 6 luni închisoare aplicată inculpatului de către prima instanță este echilibrată și aptă să ducă la realizarea scopurilor prevăzute de art. 52 C.pen.