Fapta care nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni. Condiţii
| Comentarii |
|
- Cod penal: art. 17, art. 181, art. 290.
Nu constituie infracţiune fapta prevăzută de legea penală, dacă prin atingerea minimă adusă uneia dintre valorile apărate de lege şi prin conţinutul ei concret, fiind lipsită în mod vădit de importanţă, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni.
La stabilirea în concret a gradului de pericol social se ţine seama de modul şi mijloacele de săvârşire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum şi de persoana inculpatului şi conduita făptuitorului.
Neîndeplinirea cumulativă a tuturor condiţiilor prezentate şi analiza condiţiilor referitoare doar la persoana şi conduita făptuitorului nu este suficientă pentru a stabili că fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni.
(Curtea de Apel Suceava - Secţia penală, decizia penală nr. 32 din 1 aprilie 2009)
Prin sentinţa penală nr. 119 din data de 14 aprilie 2008, pronunţată de Judecătoria Vatra Dornei în dosarul nr. 2417/334/2007, inculpatul T.B. a fost condamnat pentru
săvârşirea infracţiunii prev. de art. 215/1 alin. 1 C. pen., cu aplic. art. 41 alin. 2, art. 74, art. 76 alin. 1 lit. d) C. pen., la pedeapsa de 3 luni închisoare.
A fost condamnat acelaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), cu aplic. art. 41 alin. 2 C. pen., art. 74, art. 76 alin. 1 lit. d) C. pen., la pedeapsa de 2 luni închisoare.
Acelaşi inculpat a fost condamnat pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 291 C. pen., cu aplic. art. 41 alin. 2 C. pen., art. 74, art. 76 alin. 1 lit. d) C. pen., la pedeapsa de 2 luni închisoare.
în baza art. 33 lit. a) şi a art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 luni închisoare.
în baza art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen.
în baza art. 81 C. pen. şi a art. 71 alin. 5 C. pen., s-a suspendat condiţionat executarea pedepsei aplicate inculpatului şi a pedepselor accesorii, pe durata prev. de art. 82 C. pen., de 2 ani şi 3 luni.
în baza art. 359 C. pr. pen., s-a atras atenţia inculpatului asupra consecinţelor ce decurg din prevederile art. 83 şi 84 C. pen.
în temeiul art. 14 şi art. 346 C. pr. pen., a fost obligat inculpatul să plătească părţii civile SC L.C. SRL, suma de 13.216,23 lei cu titlu de despăgubiri civile.
în temeiul art. 357 alin. 2 lit. f) C. pr. pen., s-a dispus anularea înscrisurilor falsificate, respectiv a facturilor: 2377554 din 28 februarie 2005; 2377555 din 28 februarie 2005;2377723 din 12 ianuarie 2006; 340169 din 5 martie 2007; 8340525 din 4 aprilie 2007; 834035 din 4 aprilie 2007; 8340554 din 5 aprilie 2007; 8340555 din 5 aprilie 2007; 834055 din 5 aprilie 2007; 8340569 din 6 aprilie 2007; 8340591 din 11 aprilie 2007; 8340593 din 11 aprilie 2007; 8340609 din 12 aprilie 2007 şi 8340462 din 30 martie 2007.
în baza art. 191 C. pr. pen., a fost obligat inculpatul să plătească statului 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
în baza art. 193 C. pr. pen., a fost obligat inculpatul să plătească părţii civile suma de 800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut în esenţă că, în perioada 2003 -2008, inculpatul a lucrat în calitate de agent vânzări la SC Coca Cola HBC România, punct de lucru laşi, pe relaţia Vatra Dornei, colaborând direct cu SC L.C. SRL Vatra Dornei, unde i s-a încheiat şi contract de muncă. De asemenea, în anul 2007, i s-a mai încheiat un contract.
Conform fişei postului emisă la data de 21 aprilie 2005, inculpatul avea următoarele atribuţii principale de serviciu: realizarea bugetului de vânzări; vizitarea integrală a clienţilor; completarea fişei de magazin pentru cele nou înfiinţate; comunicarea zilnică a stocurilor de marfă, de ambalaje, primit de la distribuitorul din zona sa de responsabilitate; emiterea de facturi fiscale pentru produsele comandate şi, în termen de 7 zile, încasarea contravalorii mărfurilor facturate.
Nereuşind ca din retribuţiile încasate şi din împrumuturile efectuate de la rude şi prieteni să acopere cheltuielile cu tratamentul copilului, acesta a întocmit mai multe facturi în fals, în perioada de timp mai sus-menţionată, pentru a justifica sumele de bani ridicate de la mai multe societăţi, unităţi deservite de SC L.C. SRL, unde acesta era angajat, creând astfel un prejudiciu în sumă de 18.216,23 lei.
Ţinând cont de sarcinile de serviciu ale inculpatului, de faptul că acesta elibera chitanţe şi că, deşi dacă nu a fost angajat ca gestionar, activitatea sa a fost a unui
gestionar în fapt, astfel încât sustragerea, la diferite intervale de timp, a diverselor sume de bani şi însuşirea acestora pe nedrept, prima instanţă a constatat că inculpatul se face vinovat de săvârşirea infracţiunii de delapidare, prev, de art. 215/1 alin. 1 C. pen., cu aplic. art. 41 alin. 2 C. pen., dovedită fiind vinovăţia inculpatului şi sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de fals intelectual, prev. de art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), şi uz de fals, prev. de art. 291 C. pen., motiv pentru care a procedat la condamnarea acestuia la pedeapsa închisorii coborâtă sub minimul special prevăzut de lege, efect al reţinerii de circumstanţe atenuante, iar după aplicarea regulilor referitoare la concursul de infracţiuni, constatând îndeplinite şi celelalte condiţii prev. de art. 81 şi urm. C. pen., a apreciat că scopul prevenţiei generale şi reeducarea celui în cauză se poate realiza chiar şi cu suspendarea executării pedepsei.
în ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, constatând îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, prev. de art. 998-999 C. civ., prima instanţă l-a obligat pe inculpat să plătească părţii civile despăgubiri civile în cuantum de 13.216,23 lei, reprezentând diferenţa de prejudiciu, având în vedere că acesta a achitat părţii civile suma de 5.000 lei, cu chitanţa din data de 10 mai 2006.
De asemenea, în temeiul art. 357 alin. 2 lit. f) C. pr. pen., instanţa de fond a dispus anularea înscrisurilor falsificate.
împotriva acestei sentinţe, au declarat apel, în termen legal, atât inculpatul T.B., cât şi partea civilă SC L.C. SRL.
în motivarea apelului, inculpatul a solicitat achitarea sa, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. d) C. pr. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare, prev. de art. 215/1 C. pen., întrucât faptei îi lipseşte unul dintre elementele constitutive ale infracţiunii, respectiv lipsa calităţii subiectului activ. S-a motivat că în mod greşit s-a reţinut în sarcina sa elementele unei gestiuni de fapt, deoarece o condiţie esenţială pentru a gestiona anumite bunuri sau valori este aceea de a fi încadrat în muncă la unitatea păgubită. Or, în perioada în care se susţine că a desfăşurat activităţi de gestiune (20 decembrie 2005 - 30 ianuarie 2006), el nu avea calitatea de angajat, funcţionar sau gestionar la societatea păgubită, respectiv SC L.C. SRL, deoarece în perioada 21 aprilie 2005 - 30 ianuarie 2006 era angajat cu contract de muncă la SC C.-C. HBC România.
De asemenea, în mod greşit s-a reţinut în sarcina sa infracţiunea de fals intelectual, prev. de art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), în condiţiile în care nu a falsificat niciun înscris oficial. Or, obiectul material al infracţiunii de fals intelectual reţinută în sarcina sa, nu prezintă caracteristicile legale ale unui înscris oficial, întrucât nu emană de la una dintre unităţile prev. de art. 145 C. pen. în aceste condiţii, facturile reţinute a fi falsificate de către el nu sunt înscrisuri oficiale în sensul art. 150 alin. 2 C. pen. şi, prin urmare, unul dintre elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP) nu este întrunit.
Pentru aceste motive, inculpatul apreciază că se impune schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de fals intelectual, prev. de art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), în infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 C. pen., şi, reţinându-se circumstanţe atenuante, să se dispună achitarea sa pentru această infracţiune, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. b)/1 C. pr. pen., cu aplic. art. 18/1 C. pen., urmând a i se aplica o sancţiune cu caracter administrativ, potrivit art. 91 C. pen.
în subsidiar, dacă instanţa consideră că fapta prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni, a solicitat aplicarea art. 76 lit. e) teza a ll-a şi condamnarea ia pedeapsa amenzii într-un cuantum moderat, ţinându-se cont şi de situaţia specială în
care se află, respectiv efortul financiar deosebit la care este obligat datorită afecţiunii de care suferă fiica sa în vârstă de 3 ani.
Partea civilă SC L.C. SRL Vatra Dornei a solicitat obligarea inculpatului la plata întregii sume cu care s-a constituit parte civilă, respectiv 18.216,23 lei, precum şi la plata cheltuielilor judiciare.
Tribunalul Suceava - Secţia penală, prin decizia nr. 340 din 10 noiembrie 2008, a admis apelul declarat de inculpatul T.B.
A desfiinţat în parte sentinţa penală mai sus-menţionată şi, în rejudecare: în baza art. 334 C. pr. pen., a schimbat încadrarea juridică a faptelor pentru care a fost trimis în judecată inculpatul, din infracţiunile prev. de art. 215/1 alin. 1 C. pen., de art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP) şi de art. 291 C. pen., în infracţiunile prev. de art. 215/1 alin. 1 C. pen. şi de art. 290 C. pen.
în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. b) C. pr. pen., l-a achitat pe inculpatul T.B. pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare, prev. de art. 215/1 alin. 1 C. pen.
în baza art. 290 C. pen., cu aplic. art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi a art. 76 lit. e) C. pen., l-a condamnat pe inculpatul T.B. la pedeapsa de 2 luni închisoare.
în baza art. 71 alin. 2 C. pen., a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen.
în baza art. 81 C. pen., a suspendat condiţionat executarea pedepsei pe durata termenului de încercare de 2 ani şi 2 luni, calculat conform art. 82 C. pen.
în baza art. 71 alin. 5 C. pen., a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata prev. de art. 82 C. pen.
A înlăturat dispoziţia de obligare a inculpatului la plata sumei de 13.216,23 lei cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă SC L.C. SRL Vatra Dornei.
în baza art. 346 alin. 4 C. pr. pen., a lăsat nesoluţionată acţiunea civilă exercitată de partea civilă SC L.C. SRL Vatra Dornei.
A obligat partea civilă SC L.C. SRL Vatra Dornei să plătească statului suma de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare de la judecata cauzei în fond.
A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei care nu sunt contrare prezentei decizii, în temeiul art. 192 alin. 3 C. pr. pen., s-a dispus ca cheltuielile judiciare să rămână în sarcina statului.
A respins, ca nefondat, apelul declarat de partea civilă SC L.C. SRL Vatra Dornei - prin administrator F.A. - împotriva sentinţei penale nr. 119 din data de 14 aprilie 2008 pronunţată de Judecătoria Vatra Dornei în dosarul nr. 2417/334/2007.
împotriva acestei decizii au formulat recurs inculpatul şi partea civilă SC L.C. SRL Vatra Dornei.
în motivarea recursului, inculpatul a solicitat în continuare achitarea sa în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. b1) C. pr. pen. şi aplicarea unei amenzi administrative, deoarece fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni.
Partea civilă SC L.C. SRL Vatra Dornei a solicitat admiterea recursului şi obligarea inculpatului la plata despăgubirilor civile.
Examinând lucrările dosarului, Curtea a constatat că instanţa de apel a stabilit în mod corect situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului numai pentru infracţiunea prev. de art. 290 C. pen., pentru comiterea căreia i-a aplicat în mod just o pedeapsă de 2 luni închisoare, cu aplicarea art. 81 C. pen.
Curtea a apreciat că fapta reţinută în sarcina inculpatului, respectiv cea prev. de art. 290 C. pen., prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni, în raport de împre
jurările, modalitatea în care a fost comisă, scopul urmărit şi urmarea produsă, nefiind întrunite cerinţele art. 181 C. pen., cum just a reţinut Tribunalul.
Referitor la modul şi mijloacele de săvârşire a faptei, s-a reţinut că inculpatul a întocmit mai multe facturi în fals, manifestând perseverenţă infracţională cu scopul de a încasa şi însuşi în mod repetat sume importante de bani, împrejurări ce nu reliefează un pericol social scăzut.
în sfârşit, aspectele legate de persoana şi conduita inculpatului trebuie să li se acorde fără îndoială importanţa cuvenită, dar se impune a fi evaluate în contextul tuturor criteriilor legale expuse mai sus.
Faptul că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale şi a adoptat o conduită procesuală corectă, aceste aspecte au fost valorificate de instanţa de apel în procesul de individualizare a pedepsei şi nu pot constitui criterii care să ducă singure la concluzia că fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni.
Faţă de soluţia de achitare a inculpatului pentru infracţiunea de delapidare prev. de art. 2151 C. pen., s-a apreciat că în mod corect instanţa de apel a lăsat nesoluţionată acţiunea civilă, partea civilă având deschisă calea unei acţiuni civile separate.
în raport cu cele prezentate, Curtea a respins ca nefondate recursurile declarate de partea civilă SC L.C. SRL Vatra Dornei şi inculpatul T.B.
