FAPTĂ CARE NU PREZINTĂ GRADUL DE PERICOL SOCIAL AL UNEI INFRACŢIUNI. CRITERII DE APRECIERE. MOTIVAREA SOLUŢIEI.
| Comentarii |
|
La stabilirea în concret a gradului de pericol social al unei fapte prevăzute de legea penală, dar care nu constituie infracţiune, se ţine seama de modul şi mijloacele de săvârşire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care a fost comisă fapta, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum şi de persoana şi conduita făptuitorului.
Condiţiile aplicării art. 181 Cod penal trebuie să fie întrunite cumulativ şi motivate ca atare şi în concret de instanţă în expozeul hotărârii.
Prin sentinţa penală nr. 304/1999, Judecătoria Giurgiu, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a, raportat la art. 10 lit. b1 Cod procedură penală şi art. 181 Cod penal, a achitat pe cei trei inculpaţi pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat prevăzută de art. 208-209 lit. a şi g Cod penal, şi le-a aplicat o amendă administrativă de câte 250.000 lei.
Prin decizia penală nr. 41/1999, Tribunalul Giurgiu a admis apelul parchetului, a desfiinţat în totalitate sentinţa şi, în fond, reţinând circumstanţele atenuante prevăzute de art. 74-76 Cod penal, a aplicat inculpaţilor o pedeapsă de câte 5 luni închisoare.
Curtea de Apel a admis recursurile inculpaţilor, a casat decizia tribunalului şi a menţinut sentinţa fondului.
în expozeul deciziei, Curtea a menţionat că instanţa fondului a hotărât achitarea inculpaţilor şi aplicarea art. 181 Cod penal reţinând că fapta prezintă o atingere minimă adusă valorii apărate de legea penală şi - în conţinutul ei concret - nu prezintă gradul de pericol al unei infracţiuni. Că, de asemenea, au fost avute în vedere modul şi mijloacele de săvârşire a faptei, reţinând că inculpaţii s-au deplasat în câmp şi au sustras lucernă, scopul urmărit de aceştia, prejudiciul „aproape modic" produs, datele personale ale inculpaţilor (necunoscuţi cu antecedente penale) şi atitudinea lor sinceră pe tot parcursul procesului penal.
Cu privire la decizia tribunalului, prin care inculpaţii au fost condamnaţi la pedepse privative de libertate, Curtea reţine că s-a avut în vedere periculozitatea ridicată a faptei comisă de cei trei inculpaţi împreună şi în timpul nopţii.
în ce priveşte casarea deciziei Tribunalului şi menţinerea sentinţei instanţei de fond, Curtea reţine că aceasta din urmă a avut în vedere pericolul social concret al faptei, urmările acesteia, respectiv prejudiciul modic, precum şi că fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni.
(Secţia l-a penală, decizia penală nr. 748/1999)
NOTA: Consider că decizia Curţii nu este întrutotul convingătoare, atât ca urmare a nereţinerii tuturor aspectelor concrete care au condus instanţa fondului la soluţia pronunţată (modalitatea comiterii faptei şi urmarea acesteia, respectiv valoarea prejudiciului produs), precum şi prin folosirea unor termeni care produc o confuzie asupra considerentelor reale avute în vedere de tribunal pentru a-i condamna pe inculpaţi.
Totodată, în motivarea soluţiei, Curtea nu menţionează în concret elementele avute în vedere, ci doar se exprimă, prin generalităţi, într-o singură frază. Motivarea era necesară cu atât mai mult cu cât fapta a fost comisă cu agravantele prevăzute de art. 209 lit. a şi c Cod penal.
Exprimarea că tribunalul a avut în vedere aceste elemente ca prezentând o periculozitate deosebită constituie o confuzie privind motivele desfiinţării sentinţei, acestea fiind în realitate stabilirea de către tribunal că fapta prezintă pericolul social al unei infracţiuni, iar aspectele reţinute la fond justificau aplicarea art. 74-76 Cod penal şi nu a art. 181 Cod penal. Or, periculozitatea deosebită, cum se exprimă Curtea, ar fi însemnat pedepsirea fermă a inculpaţilor, nu coborârea pedepsei sub minimul special. (Judecator Despina Mihai)
