infractiunea de ucidere din culpă prevazuta de art. 178 al. 1 si 2 C.p.

Judecătoria PITEŞTI Sentinţă penală nr. 4603/2014 din data de 18.12.2014

Dosar nr. 4417/280/2011*

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA PITEȘTI

SECTIA PENALĂ

SENTINȚĂ PENALĂ Nr. 4603/2014

Ședința publică de la 18 Decembrie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE G.C.V.

Grefier M.R.

Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Judecătoria Pitești fiind reprezentat

prin procuror B.C.

Pe rol judecarea cauzei penale privind pe inculpatul S.C.C. și pe partea civilă T.L.C., asigurătorii de răspundere civilă SC Omniasig Vienna Insurance Group SA și SC Allianz Țiriac SA, având ca obiect infractiunea de ucidere din culpă prevazuta de art. 178 al. 1 si 2 C.p..

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit partile.

Procedura legal îndeplinită, fara citarea partilor.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că dezbaterile de fond asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 11.12.2014, când susținerile părților si concluziile procurorului au fost consemnate în încheierea de amânare de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei penale de față, reține următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 944/P/2009 din data de 28.02.2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Pitești s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului S.C.C., pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, prevăzută de art. 178 alin. 1 și 2 C.p. 1969.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Pitești la data de 07.03.2011 sub numărul de dosar 4417/280/2011.

În esență, în actul de sesizare a instanței s-a reținut că inculpatul, la data de 01.02.2009, în timp ce conducea autotrenul cu numărul X și remorca cu numărul X pe raza comunei Bascov, jud. Argeș, prin nerespectarea normelor legale de circulație, respectiv dispozițiile art. 35 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, a produs un accident de circulație, în urma căruia a rezultat decesul numitei A.S.I..

Pentru dovedirea situației de fapt expusă în rechizitoriu, în faza de urmărire penală, au fost administrate următoarele probe: proces verbal de cercetare la fața locului, planșă foto și schiță (f. 9- 20), proces verbal de verificare tehnică auto (f. 21), raport de necropsie (f.47,48), declarații martori (f. 26-44), raport de expertiză tehnică auto (f. 71 -85), buletine de analiză toxicologică alcoolemie (f. 49), poliță de asigurare obligatorie de răspundere civilă a autoturismului condus de către inculpat (f. 53), declarațiile părții civile (f. 22-25), declarațiile inculpatului (f. 94-97).

În cadrul primului ciclu procesual, în primă instanță, au fost administrate următoarele mijloace de probă: declarația inculpatului, fila 35-37, înscrisuri latură civilă, filele 40-43, declarații de martor, filele 56, 57, 58, 59, 61, 63, 79, 81, înscrisuri filele 101-104, certificat emis de Autoritatea Rutieră Română, din care reiese că atestatul CPCA este valabil din data de 14.03.2009 și până la data de 13.03.2014, fila 109, raportul de constatare tehnic-științifică pentru detectarea comportamentului simulat în ceea ce-l privește pe martorul Ț., filele 115 și urm., din care reiese că aceasta a avut un comportament simulat la întrebările 4, 7 și 9 din test.

Prin Sentința penală nr. 362/2012 a Judecătoriei Pitești s-a dispus în primă instanță condamnarea inculpatului S.C.C. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 178 alin. 1 și 2 C.p. la pedeapsa închisorii de 2 ani, în condițiile art. 81 C.p.

De asemenea, s-a admis în baza art. 14 C.p.p., art. 346 C.p.p. și art. 998-999 C. civ. acțiunea civilă a părții civile T.L.C. și a fost obligat inculpatul, în solidar cu asigurătorul de răspundere civilă SC BCR Asigurări SA- Suc Argeș (actual SC Omniasig Vienna Insurance Group SA) la plata sumei de 37.500 lei, reprezentând daune materiale și a contravalorii în lei a sumei de 300.000 EUR calculată la cursul de schimb al BNR /RON din ziua plății efective, cu titlu de daune morale.

Împotriva acestei Sentințe au formulat recurs, inculpatul, partea civilă și asigurătorul de răspundere civilă.

Prin Decizia penală nr. 409/R/08.05.2012 a Curții de Apel Pitești, au fost admise recursurile, casată în totalitate Sentința penală nr. 362/2012 a Judecătoriei Pitești și s-a trimis cauza spre rejudecare la Judecătoria Pitești.

În esență s-a reținut că prima instanță, cu încălcarea dispozițiilor art. 16 C.p.p., precum și a art. 54 alin. 3 din Legea nr. 136/1995, privind asigurările - reasigurările în România, nu a citat în calitate de asigurător de răspundere civilă pe S.C. Allianz Țiriac S.A. cu care inculpatul încheiase contract de asigurare pentru capul de tractor înmatriculat sub nr. X, condus de acesta.

Având în vedere Decizia instanței de recurs, dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Pitești la data de 30.05.2012 sub numărul de dosar 4417/280/2011*.

În această etapă procesuală, cu respectarea Deciziei Penale nr. 409/R/08.05.2012 a Curții de Apel Pitești, a fost citat în cauză asigurătorul de răspundere civilă SC Allianz Țiriac SA.

În cauză au fost administrate următoarele mijloace de probă: declarația martorului M.S. - latura civila (f. 79-80 ), Raport de expertiză tehnică întocmit de expert N.E.V. (f. 140-151), puncte de vedere referitoare la raportul de expertize, formulate de expertul consilier parte vătămată (f. 160-164), puncte de vedere referitoare la raportul de expertize, formulate de expertul consilier al inculpatului (f. 167-168), puncte de vedere referitoare la raportul de expertize, formulate de expertul consilier al asigurătorului SC Allianz Țiriac SA (f. 170-175), răspunsul Laboratorului Interjudețean de Expertize Criminalistice Brașov (f. 238), relații transmise de Autoritatea Rutieră Română (f. 274-277).

Pe latură civilă, persoana vătămată T.L. s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 37.500 de lei cu titlu de daune materiale și suma de 1.500.000 de euro cu titlu de daune morale.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:

În data de 01.02.2009 inculpatul S.C.C. se deplasa cu ansamblul de vehicule, alcătuit din autoutilitara marca MAN cu nr. de înmatriculare X și remorca pentru transport bușteni marca Schwarzmuler cu număr de înmatriculare X pe DN 7C dinspre Pitești către Curtea de Argeș.

Ajungând în dreptul km 1+500 m, pe raza com. Bascov, jud. Argeș, ansamblul de vehicule, condus de inculpat, a trecut pe lângă victima AI.F., care se afla pe acostamentul din dreapta sensului de mers al inculpatului.

Acest aspect rezultă din declarațiile martorilor oculari M.I.G. (f. 27 dup), S.R. (f. 29 dup), T.V.N. (f. 31 dup), I.A. (f. 33) și M.D.A. (f. 35-36).

Potrivit propriilor sale declarații, inculpatul nu a observat victima în momentul în care a trecut pe lângă aceasta.

Astfel cum rezultă din planșa fotografică, efectuată cu ocazia efectuării cercetării la fața locului, precum și din Raportul de constatare medico-legală nr. 26/B/2009 (f. 20 dup, respectiv f. 47-48 dup), în momentul în care ansamblul de vehicule a ajuns cu partea din spatele remorcii pentru transport bușteni marca Schwarzmuler cu număr de înmatriculare X în dreptul victimei, s-a produs impactul, victima fiind lovită de platforma remorcii, în dreptul ultimului stâlp, intervenind decesul acesteia.

Se reține, de asemenea faptul că potrivit declarațiilor martorilor, anterior precizați, ulterior impactului victima a căzut, capul acesteia aflându-se pe partea carosabilă, iar corpul pe acostament.

Mai mult, din declarația medicului legist (f. 124 d.i. primul ciclu procesual) rezultă că decesul victimei a fost cauzat de lovirea cu un corp dur și nu de un corp dur.

Din adresa nr. 29991/19.11.2014 rezultă faptul că inculpatul S.C.C. a fost posesorul unui certificat care reprezenta dovada competenței și atestării profesionale pentru calitatea de conducător auto care efectuează transport rutier de mărfuri cu vehicule a căror masă maximă autorizată este mai mare de 3,5 tone. Certificatul deținut a avut seria CPCA nr. 394833, cu valabilitate începând din data de 14.03.2009 până la data de 13.03.2014 (f. 280 d.i.).

Astfel, la data săvârșirii faptei, 01.02.2009, inculpatul nu deținea atestatul obligatoriu prevăzut de lege, care reprezintă dovada competenței și atestării profesionale pentru calitatea de conducător auto, care efectuează transport rutier de mărfuri cu vehicule a căror masă maximă autorizată este mai mare de 3,5 tone.

Mai mult, astfel cu s-a menționat în cuprinsul procesului verbal de cercetare la fața locului (f. 9 dup), deși autoutilitara era dotată cu aparat tahograf, acesta nu era pus în funcțiune, neputându-se verifica în acest fel respectarea timpului de odihnă de către conducătorul auto.

Acestea sunt aspectele faptice, care reies cu certitudine, fiind probate dincolo de orice dubiu.

În acest context trebuie precizat faptul că, potrivit adresei nr. 163/13/16.05.2014 emisă de Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice Brașov, în urma examinării materialelor cuprinse în prezentul dosar, s-a constatat că ansamblul auto, format din autoutilitara MAN cu nr. X și remorca Schwarzmuler cu nr. X nu a oprit după producerea evenimentului rutier și nu avea în funcțiune aparatul tahograf. S-a mai precizat că la fața locului, în afară de pata brun roșcată și șapca purtată de victimă nu s-au mai consemnat alte urme formă sau urme formate din obiecte și resturi de materie, care să permită, în urma interpretării criminalistice a acestora, efectuarea unei reconstrucții retrospective a traiectoriilor, atât a ansamblului auto, cât și a victimei anterior, în timpul și ulterior coliziunii. Având în vedere aceste constatări, s-a arătat că nu se poate răspunde la obiectivele dispuse prin încheiere, deoarece nu sunt întrunite condițiile de ordin calitativ, care să permită efectuarea unei expertize criminalistice auto.

Având în vedere aceste concluzii, emise de o instituție superioară Birourilor Locale de Expertiză, instanța urmează a elimina din ansamblul probator Rapoartele de expertiză tehnică, efectuate în cauză, urmând a soluționa prezentul dosar în baza celorlalte mijloace de probă.

Astfel, potrivit principiului de drept că orice dubiu profită acuzatului, se va reține în favoarea sa faptul că viteza de deplasare era în limita legală, că remorca nu prezenta efect de balans, precum și faptul că victima, în momentul impactului, se afla pe carosabil, la o distanță de maxim 30 de cm față de acostament. Acest din urmă aspect a fost stabilit ca urmare a faptului că distanța de la pata de sânge de pe carosabil și acostament a fost de 30 de cm, potrivit măsurătorilor efectuate cu ocazia cercetării locului faptei (f. 9 dup).

Cu toate acestea, se va analiza mai jos, dacă poziția pe carosabil a victimei, astfel cum a fost mai sus precizată, întrunește condițiile cazului fortuit.

Stabilind toate aceste aspecte faptice, urmează a se efectua o analiză juridică a întregului eveniment.

Astfel, prioritar de stabilit, este legea penală aplicabilă, pentru a se cunoaște dispozițiile legale a căror interpretare se impune.

Potrivit Deciziei nr. 265 din 6 mai 2014 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.5 din Codul penal, Publicată în Monitorul Oficial nr.372 din 20.05.2014, dispozițiile art. 5 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile.

Se observă că dispozițiile din legile succesive, respectiv art. 178 alin. 1 și 2 C.p. 1969 și art. 192 alin. 2 din N.C.p. reglementează similar infracțiunea de ucidere din culpă, când aceasta este urmarea nerespectării dispozițiilor legale ori a măsurilor de prevedere pentru exercițiul unei profesii sau meserii, ori pentru efectuarea unei anume activități.

De asemenea, pedeapsa prevăzută de lege este identică, respectiv închisoarea de la 2 la 7 ani.

În Noul Cod penal, se prevede, diferit de vechea reglementare, faptul că, în situația în care nerespectarea dispozițiilor legale ori a măsurilor de prevedere constituie, prin ea însăși o infracțiune, se aplică regulile de la concursul de infracțiuni.

Acest element de diferență nu are relevanță, având în vedere că, în cauză, nerespectarea dispozițiilor legale ori a măsurilor de prevedere nu constituie infracțiuni.

În consecință, elementul decisiv în stabilirea legii penale mai favorabile îl reprezintă modalitățile de individualizare a executării pedepsei, prevăzute de legile penale succesive, având în vedere că instanța nu se orientează la aplicarea unei pedepse cu închisoare în condiții de detenție, ci către o modalitate de individualizare a executării pedepsei ce nu implică privarea de libertate, dar presupune supravegherea inculpatului, respectarea de către acesta a anumitor obligații și permite, de asemenea, interzicerea dreptului inculpatului de a conduce vreun autoturism.

Astfel, potrivit vechii legi, modalitatea de individualizare a executării pedepsei ce se circumscrie aspectelor menționate este suspendarea sub supraveghere, iar potrivit noii legi modalitatea de individualizare a executării pedepsei este suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și aplicarea unei pedepse complementare, respectiv interzicerea dreptului de a conduce autovehicule.

Comparând cele două modalități de individualizare, instanța constată că legea veche este mai favorabilă, având în vedere că inculpatul urmează a fi reabilitat de drept la împlinirea termenului de încercare, spre deosebire de reglementarea actuală, în cazul căreia inculpatul ar fi reabilitat de drept după trecerea unui termen de 3 ani, ce curge de la momentul împlinirii termenului de încercare, potrivit art. 167 alin. 4 N.C.p.

În drept, fapta inculpatului S.C.C., care la data de 01.02.2009, a condus ansamblul auto format din autoutilitara MAN cu nr. X și remorca Schwarzmuler cu nr. X pe DN 7C din direcția Pitești către Curtea de Argeș, fără a poseda atestatul obligatoriu prevăzut de lege, care reprezintă dovada competenței și atestării profesionale pentru calitatea de conducător auto care efectuează transport rutier de mărfuri cu vehicule a căror masă maximă autorizată este mai mare de 3,5 tone și fără a avea în funcțiune aparatul tahograf, iar în dreptul km 1+500m, pe raza localității Bascov, nu a observat-o pe victima A.I.F., care se afla inițial pe acostamentul drumului și, neluând măsurile necesare, a accidentat-o pe aceasta, lovind-o mortal cu platforma remorcii, în dreptul ultimului stâlp, când aceasta se afla pe marginea carosabilului, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă, prevăzută de art. 178 alin. 1 și 2 C.p. 1969.

Sub aspectul laturii subiective se reține că forma de vinovăție prevăzută de lege în cazul infracțiunii de ucidere din culpă este culpa.

În cauză, inculpatul a acționat cu forma de vinovăție prevăzută de art. 19 alin. 1 pct. lit. b C.p. 1969.

Astfel, acesta nu a prevăzut rezultatul faptei, deși trebuia și putea să îl prevadă.

Acesta nu a observat victima pe acostament, deși, potrivit declarațiilor tuturor martorilor oculari, aceasta se afla pe acostament când ansamblul auto a trecut pe lângă ea.

În acest context inculpatul a ignorat prevederi legale care obligă orice conducător auto să aibă un comportament vigilent, atunci când se deplasează cu un vehicul pe drumurile publice, respectiv art. 35 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, potrivit căruia, participanții la trafic trebuie să aibă un comportament care să nu afecteze fluența și siguranța circulației, să nu pună în pericol viața sau integritatea corporală a persoanelor și să nu aducă prejudicii proprietății publice ori private.

Mai mult, a ignorat dispozițiile art. 74 din OG nr. 27 din 31 august 2011 privind transporturile rutiere, care prevăd că echiparea cu tahografe și limitatoare de viteză este obligatorie pentru autovehiculele ori ansamblurile de vehicule rutiere destinate transportului rutier de mărfuri a căror masă totală maximă autorizată este mai mare de 3,5 tone și pentru autovehiculele destinate transportului rutier de persoane având mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv locul conducătorului auto, în conformitate cu prevederile reglementărilor naționale și ale Uniunii Europene.

A ignorat în consecință și dispozițiile art. 8 pct. 15 din OG nr. 37 din 7 august 2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele și perioadele de odihnă ale conducătorilor auto și utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora, care prevede că (1) Următoarele fapte reprezintă încălcări foarte grave ale dispozițiilor Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului (CE) nr. 561/2006, ale Regulamentului (CEE) nr. 3.821/85 și, după caz, ale Acordului AETR și constituie contravenții, dacă acestea nu sunt considerate infracțiuni potrivit legii penale:

15. conducerea unui vehicul dotat cu tahograf fără a utiliza diagrame tahograf și/sau cartela tahografică.

Mai mult, inculpatul a ignorat dispoziții legale, deosebit de importante, respectiv obligativitatea obținerii atestatului în cazul conducerii pe drumurile publice a unor anumite categorii de vehicule.

Astfel, art. 66 alin. 1, 3 și 4 din OUG nr. 195/2002, prevede imperativ că atestatul profesional este obligatoriu pentru conducătorul autovehiculului care efectuează transport de mărfuri periculoase, transport public de persoane, transport în cont propriu de persoane cu microbuze și autobuze, transporturi agabaritice, precum și pentru autovehiculele de transport marfă cu masa maximă autorizată mai mare de 3,5 tone, care circulă în trafic intern și internațional. (3) Condițiile de obținere a certificatului de atestare profesională se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. (4) Certificatul de atestare profesională care conferă titularului dreptul de a efectua activitatea pentru care a fost eliberat este valabil numai însoțit de permisul de conducere corespunzător categoriei din care face parte vehiculul condus.

Aceste din urmă dispoziții trebuie analizate cu deosebită atenție, în contextul aprecierii culpei și legăturii de cauzalitate dintre elementul material și urmarea imediată. În consecință, trebuie cercetate condițiile de obținere a atestatului, pentru a se putea aprecia dacă, pregătirea sau testarea respectivă, ar fi putut avea efect evitarea uciderii victimei.

Astfel, din studierea Ordinului nr. 597/2003 privind aprobarea Normelor pentru stabilirea condițiilor de obținere a certificatului de către conducătorii auto care efectuează transport rutier de mărfuri cu vehicule a căror masă maximă autorizată este mai mare de 3,5 tone, transport rutier public de persoane și transport rutier cu vehicule având mase și/sau dimensiuni de gabarit depășite, rezultă că atestatul se obține potrivit art. 4 alin. 1, în urma absolvirii cursurilor de pregătire și promovării unui examen, perioada de valabilitate a acestuia fiind de 5 ani.

Tematica de pregătire este reglementată în Anexa nr. 2, fiind prevăzute șase capitole esențiale, respectiv: I. Conducerea în condiții de siguranță rutieră, II. Prevenirea accidentelor de muncă în circulația rutieră, III. Reglementări privind transportul rutier de mărfuri, circulația pe drumurile publice, timpul de lucru, cunoașterea și utilizarea dispozitivelor de control (tahografe), IV. Respectarea regulilor de încărcare și asigurare a mărfurilor transportate, V. Cunoștințele minime necesare de pregătire profesională a conducătorilor auto care efectuează transporturi rutiere de mărfuri și VI. Cunoștințe minime necesare de pregătire profesională a conducătorilor auto care efectuează transporturi rutiere de persoane.

Se observă că, din cele 6 capitole menționate, un aspect esențial este acordat conducerii în condiții de siguranță rutieră și prevenirii accidentelor de muncă în circulația rutieră.

Instanța va detalia, în acest context, capitolul I al tematicii de pregătire:

1. Caracteristici tehnice: construcția și funcționarea motorului, curbe de cuplu, putere, consum specific ale unui motor, utilizarea optimă a treptelor de viteză în funcție de forțele care acționează asupra vehiculului în mișcare, încărcarea vehiculului și a profilului drumului.

2. Sisteme de frânare: funcționarea circuitului de frânare pneumatic, ABS, frânare cu motorul, limitator de viteză, caracteristici ale circuitului de frânare oleopneumatic, limitele utilizării frânei de serviciu și a celei de motor, utilizarea lor combinată, verificările și controalele aflate în sarcina conducătorului auto.

3. Comportamentul în timpul conducerii: anticiparea intenției partenerilor de trafic, utilizarea inerției în conducere, conducerea pe drumuri accidentate, conducerea pe timp de noapte și în condiții de vizibilitate redusă.

4. Manevre specifice: identificarea obstacolelor, pregătirea manevrei, vizibilitate, unghiuri moarte, verificarea securității manevrei, realizarea manevrei.

Din analiza, în special, a subpunctului 4 rezultă cu evidență că acest curs de pregătire profesională este esențial în prevenirea accidentelor rutiere, fiind predate în detaliu cunoștințele necesare efectuării manevrelor de evitare a obstacolelor de orice fel.

Pentru toate aceste motive și, luând în calcul lipsa atestatului prevăzut de lege, instanța apreciază că inculpatul nu a prevăzut rezultatul faptei sale, deși trebuia și putea să îl prevadă, dacă ar fi respectat prevederile legale susprecizate.

În cadrul laturii subiective se va analiza și posibilitatea existenței cazului fortuit.

Acesta este prevăzut de art. 47 C.p. 1969 și reprezintă o cauză care înlătură caracterul penal al faptei, constând într-o împrejurare exterioară a cărei intervenție imprevizibilă se adaugă peste acțiunea sau inacțiunea, licită ori ilicită a unei persoane, și care conduce astfel la producerea unui rezultat care nu putea fi prevăzut.

Astfel cum s-a arătat mai sus, nu se poate reține varianta în care victima a intrat cu capul în platforma remorcii, deoarece, medicul legist, pe baza examinării leziunilor a stabilit că lovirea s-a produs cu un corp dur și nu de un corp dur.

Sub acest aspect, apărările inculpatului, potrivit cărora, nu se poate ține seama de aceste concluzii ale medicului legist, deoarece nu este expert în specialitatea autovehicule, urmează a fi înlăturate, deoarece medicul legist și-a exprimat opinia prin raportare la leziunile victimei.

Ca primă condiție esențială a cazului fortuit, este necesară existența unei împrejurări exterioare imprevizibile, care se suprapune peste acțiunea sau inacțiunea făptuitorului.

Această condiție nu este îndeplinită în cauză.

Deși instanța a reținut o parte din culpă victimei, deoarece astfel cum s-a menționat mai sus, se apreciază că aceasta s-a aflat pe partea carosabilă în momentul impactului, acest aspect singular nu exclude previzibilitatea împrejurării.

Nu se poate reține ca imprevizibilă prezența sa în acel loc, atâta timp cât, inculpatul nu a observat-o deloc, deși trebuia să o observe și oricum, nu ar fi avut cunoștințele necesare efectuării manevrelor specifice și eficiente pentru evitarea sau atenționarea sa.

Pentru aceste motive nu se poate reține în cauză existența cazului fortuit.

Sub aspectul laturii obiective se reține că elementul material constă în conducerea de către inculpat, pe DN 7C a ansamblului auto, format din autoutilitara MAN cu nr X și remorca Schwarzmuler cu nr. X pe DN 7C, cu nerespectarea prevederilor legale susprecizate și lovirea victimei A.Z.F., care se afla inițial pe acostamentul drumului și, pe carosabil în momentul impactului, cu platforma remorcii, în dreptul ultimului stâlp. Urmarea imediată a constat în decesul victimei.

Între elementul material și urmarea imediată există legătură de cauzalitate, prin prisma dispozițiilor legale nerespectate de inculpat și, în consecință, a adoptării măsurilor necesare evitării unui asemenea rezultat.

În consecință, fiind administrate probe concludente și pertinente din care a reieșit vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 178 alin. 1 și 2 C.p. 1969, se va dispune condamnarea sa.

La individualizarea și cuantificarea pedepsei ce va fi aplicată inculpatului vor fi avute în vedere criteriile generale de individualizare statornicite de disp. art. 72 C.p., respectiv limitele de pedeapsă fixate în textul incriminatoriu, gradul de pericol social al faptei comise dedus din împrejurările acesteia și concentrația alcoolemiei, persoana inculpatului, care nu are antecedente penale și a avut o atitudine sinceră pe parcursul urmăririi penale, precum și în fața instanței, recunoscând și regretând fapta.

Față de aceste considerente instanța se va orienta la o pedeapsă cu închisoarea la nivelul minimului special, respectiv 2 ani, luând în calcul circumstanțele de ordin personal ale inculpatului, respectiv lipsa antecedentelor penale.

Ca modalitate de individualizare a executării, se apreciază că scopul preventiv educativ al pedepsei, poate fi atins și fără executare în condiții de privare de libertate, respectiv prin suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, în temeiul art. 86 ind. 1 C.p. 1969, urmând a se fixa termen de încercare de 5 ani, conform art. 86 ind 2 C.p. 1969.

Toate condițiile impuse de art. 86 ind. 1 C.p. 1969 pentru suspendarea executării pedepsei sub supraveghere sunt îndeplinite în cauză.

Instanța nu poate da efect solicitării inculpatului de aplicare a suspendării condiționate a executării pedepsei, având în vedere că acesta a ignorat numeroase norme deosebit de importante în circulația pe drumurile publice, fiind necesară o supraveghere atentă a sa, pentru ca acesta să conștientizeze importanța respectării normelor legale ce reglementează circulația rutieră pe drumurile publice.

Va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86 ind. 4 Cod penal 1969, cu privire la revocarea suspendării executării pedepsei dacă în cursul termenului de încercare va săvârși din nou o infracțiune sau dacă nu va respecta obligațiile impuse prin hotărârea de condamnare.

Pe durata termenului de încercare instanța va obliga pe inculpat să se supună măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 863 al. 1 lit. a - d C.p. 1969.

Având în vedere gravitatea faptei săvârșite, prin prisma considerentelor susmenționate, în condițiile ignorării flagrante, și fără conștientizarea importanței acestora, a unor norme legale ce vizează circulația rutieră pe drumurile publice și, în special, siguranța circulației rutiere, se va impune în sarcina inculpatului respectarea obligației prevăzute de art. 86 ind. 3 alin. 3 lit. e -respectiv obligației de a nu conduce niciun fel de autovehicul pe durata termenului de încercare, aceasta fiind pe deplin justificată și de natură a preîntâmpina alte eventuale evenimente similare.

În baza art. 12 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Codului Penal raportat la art. 71 alin. 1 și 2 C.p. va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și b C.p. 1969 și, conform art. 71 alin. 5 Cod penal 1969 pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii va suspenda și executarea pedepselor accesorii.

Instanța apreciază că se impune aplicarea acestei pedepse accesorii având în vedere că infracțiunea săvârșită de inculpat implică din partea acestuia un grad ridicat de ignorare a valorilor sociale ocrotite de legea penală, ce este incompatibil cu profilul psihologic pe care trebuie să îl îndeplinească o persoană care exercită o autoritate publică.

Sub aspectul laturii civile, se reține faptul că persoana vătămată T.L s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 37500 de lei daune materiale și cu suma de 1.500.000 de euro cu titlu de daune morale.

Având în vedere art. 5 alin. 1 din Legea nr. 71/2011 de punere în aplicare a Noului Cod Civil, instanța constată că în cauză sunt aplicabile dispozițiile Codului civil din 1864, deoarece fapta a fost săvârșită anterior intrării în vigoare a Noului Cod Civil.

La data producerii evenimentului rutier din 01.02.2009, potrivit poliței de asigurare nr. 112298594 din 22 decembrie 2008 (f. 54 dup), s-a încheiat contractul de asigurare al autoutilitarei marca MAN, înmatriculată sub nr. X cu asigurătorul SC Allianz Țiriac SA.

De asemenea, în privința remorcii marca Schwarzmuller NFS cu număr de înmatriculare X, potrivit poliței de asigurare de la fila 55 dup, s-a încheiat contractul de asigurare cu asigurătorul SC BCR Asigurări SA, actuală SC Ominasig Vienna Insurance Group SA.

Potrivit art. 51 alin. 2 din Ordinul CSA nr. 11/2007, în vigoare la data încheierii contractului de asigurare cu asigurătorul SC BCR Asigurări SA, În cazul în care evenimentul se produce în timp ce remorca/semiremorca este atașată vehiculului tractor, răspunderea aparține vehiculului tractor.

Față de aceste prevederi legale, instanța constată că, în cauză răspunderea aparține asigurătorului de răspundere civilă al vehiculului tractor, respectiv SC Allianz Țiriac SA, sens în care urmează să fie respinsă acțiunea civilă formulată de partea civilă T.L. în contradictoriu cu asigurătorul de răspundere civilă SC Omniasig Vienna Insurance Group SA.

Sub aspectul daunelor materiale solicitate de partea civilă, se reține că, din declarația martorului M.S.I. (f. 79,78 d.i.) și din înscrisurile de la filele 40, 41 d.i. primul ciclu procesual, a fost dovedită suma de 25.000 de lei.

De asemenea, instanța reține că acordarea de daune morale este justificată prin prisma suferințelor psihice la care a fost expusă partea civilă, urmare a pierderii fiicei sale.

Astfel cum reiese din avizul psihologic nr. 34/06.05.2011 (f. 42 d.i. primul ciclu procesual), partea civilă a urmat un program de terapie psihologică în perioada august 2010-mai 2011, având ca diagnostic: reacția la doliu. S-a consemnat că aceasta prezenta sentimente de tristețe, gânduri preocupante legate de moarte, instabilitate, insomnii, dificultăți în concentrare, îngrijire și în activitățile zilnice.

Rezultă așadar că viața părții civile a fost grav afectată în urma decesului fiicei sale.

Pentru a compensa pierderile înregistrate de partea civilă în plan moral, instanța va acorda acesteia daune morale în cuantum de 500.000 lei, diferența până la suma pretinsă, de 1.500.000 euro, fiind exagerată în raport de întinderea prejudiciului, partea de culpă reținută victimei și nivelul veniturilor din România.

În consecință , în temeiul art. 397 C.p.p. raportat la art. 19 alin. 5 C.p.p. combinat cu art. 998-999 C.Civ 1864 și art. 54 alin. 1 din Legea nr.136/1995 va admite în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă T.L., în contradictoriu cu inculpatul S.C.C. și asigurătorul de răspundere civilă SC Allianz Tiriac SA, și va obliga pe SC Allianz Tiriac SA, în calitate de asigurător de răspundere civilă, în solidar cu inculpatul S.C.C. să plătească părții civile T.L. suma de 500.000 de lei, cu titlu de daune morale și suma de 25.000 de lei cu titlu de daune materiale.

Instanța reține că părțile nu au solicitat plata cheltuielilor judiciare.

În baza art. 274 alin.1 și 3 C.p.p. va obliga pe inculpatul S.C.C.să plătească statului suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din care suma de 100 de lei reprezintă cheltuieli judiciare aferente urmăririi penale.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Condamnă pe inculpatul S.C.C. la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, prevăzută de art. 178 al. 1 și 2 C.p. cu aplicarea art. 5 N.C.p., față de victima A.I.F.

În baza art. 861 C.p. dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și fixează termenul de încercare de 5 ani conform art. 862 C.p.

Pe durata termenului de încercare obligă pe inculpat să se supună măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 863 alin. 1 lit. a - d C.p. 1969, respectiv:

- să se prezinte la sediul Serviciului de Probațiune Argeș, la termenele stabilite de consilieri;

- să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art. 863 al. 3 lit. e C.p. impune inculpatului obligația ca, pe durata termenului de încercare, să nu conducă niciun fel de autovehicul.

Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864 C.p..

În baza art. 71 al. 1 și 2 C.p. aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a-II-a și b C.p., a cărei executare o suspendă conform dispozițiilor art. 71 al. 5 C.p.

În temeiul art. 397 C.p.p. raportat la art. 19 alin. 5 C.p.p. combinat cu art. 998-999 C.Civ 1864 și art. 54 alin. 1 din Legea nr.136/1995 admite în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă T.L. în contradictoriu cu inculpatul S.C.C. și asigurătorul de răspundere civilă SC Allianz Tiriac SA,

În baza art. 397 C.p.p. raportat la art. 19 alin. 5 C.p.p. combinat cu art. 998-999 C.Civ 1864 și art. 54 alin. 1 din Legea nr.136/1995 obligă SC Allianz Tiriac SA, în calitate de asigurător de răspundere civilă, în solidar cu inculpatul S.C.C. să plătească părții civile T.L. suma de 500.000 de lei, cu titlu de daune morale și suma de 25.000 de lei cu titlu de daune materiale. Respinge restul pretențiilor.

În temeiul art. 397 C.p.p. raportat la art. 19 alin. 5 C.p.p. și art. 51 din Ordinul nr. 11/2007 CSA respinge acțiunea civilă formulată de partea civilă T.L. în contradictoriu cu asigurătorul de răspundere civilă SC Omniasig Vienna Insurance Group SA.

În baza art. 274 alin.1 și 3 C.p.p. obligă inculpatul S.C.C. să plătească statului suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din care suma de 100 de lei reprezintă cheltuieli judiciare aferente urmăririi penale.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea minutei.

Pronunțată în ședința publică de la 18 Decembrie 2014.

Președinte,

G.C.V.

Grefier,

M.R.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre infractiunea de ucidere din culpă prevazuta de art. 178 al. 1 si 2 C.p.