înşelăciune în convenţii. înşelăciune prin emitere de file CEC. Fals în declaraţii
| Comentarii |
|
- Cod penal: art. 215 alin. 1, 3,4, art. 292.
Nu poate fi reţinută forma calificată a infracţiunii de înşelăciune prev. de alin. 4 al art. 215 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 244 NCP) în cazul în care fila CEC a fost emisă exclusiv în scop de garantare a plăţii şi nici în cazul în care, la data emiterii sale ca instrument de plată, era retrasă din circulaţie (aspect cunoscut de către inculpatul emitent), în acest idtim caz fiind dată însă forma calificată a acestei infracţiuni prev. de alin. 3 (înşelăciunea în convenţii).
Fapta de a declara pierdută o filă CEC, înaintea unei instituţii bancare, nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP), banca neînscri-indu-se în categoria unităţilor prev. de art. 145 C. pen.
(Curtea de Apel Suceava - Secţia penală, decizia nr. 147 din 9 aprilie 2009)
Prin sentinţa penală nr. 114 din data de 22 februarie 2008, Judecătoria Suceava l-a condamnat pe inculpatul G.S. pentru săvârşirea infracţiunilor de:
- înşelăciune, prev. de art. 215 alin. 1, 2, 3 şi 4 C. pen. raportat la art. 74 lit. a) şi c) C. pen., cu aplicarea art. 76 lit. c) C. pen., la pedeapsa de 2 ani închisoare, parte vătămată fiind SC B. SRL Sadova;
- înşelăciune, prev. de art. 215 alin. 1, 3 şi 4 C. pen. raportat la art. 74 lit. a) şi c) C. pen., cu aplicarea art. 76 lit. e) C. pen., la pedeapsa de 5 luni închisoare, parte vătămată fiind SC E. SRL Suceava;
- fals în declaraţii, prev. de art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP) raportat la art. 74 lit. a) şi c) C. pen., cu aplicarea art. 76 lit. e) C. pen., la pedeapsa de 2 luni închisoare.
în baza art. 33 lit. a) C. pen. şi a art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 81 şi urm. C. pen.
S-a respins acţiunea civilă formulată de partea civilă SC B. SRL, ca rămasă fără obiect.
în baza art. 14 şi a art. 346 C. pr. pen. raportat la art. 998-999 C. civ., s-a admis în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă SC E. SRL şi astfel inculpatul a fost obligat să-i plătească suma de 8.000 lei cu titlu de daune materiale.
în temeiul art. 348 C. pr. pen. s-a dispus anularea filelor CEC.
Pentru a hotărî astfel, din probele administrate în cauză, prima instanţă a reţinut că inculpatul, în calitate de administrator al SC S.W. SRL Vatra Dornei, a indus în eroare două societăţi comerciale, cu prilejul încheierii şi executării contractelor de livrare-achiziţionare bunuri şi prin emiterea unor file CEC ştiind că pentru valorificarea lor nu există disponibil în cont, fără ca fapta să fie urmată de o alimentare ulterioară a contului bancar în vederea plăţii facturilor la care se angajase cu filele CEC emise, în condiţiile în care societatea se afla în interdicţie bancară, iar una dintre filele CEC a fost declarată pierdută, deşi aceasta a fost înmânată cu 5 zile înainte părţii vătămate, cauzând un prejudiciu total de 31.023,71 lei, recuperat parţial.
împotriva acestei sentinţe, în termen legal, inculpatul G.S. a declarat apel, care a fost motivat oral în instanţă de avocatul său ales, solicitând achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. d) C. pr. pen., motivat de faptul că nu a avut intenţia de a induce în eroare, de a înşela societăţile în discuţie, ci el s-a aflat în imposibilitate de a-şi onora plăţile, întrucât suma înscrisă pe ordinul de plată extern valabil emis, ce i-a fost înmânat de un partener grec, mai exact cei 30.000 euro, nu i-a mai intrat în cont, astfel cum i s-a comunicat de la bancă. De asemenea, toate filele CEC completate au fost datate în luna decembrie, iar prin probatoriul administrat în faţa instanţei de fond s-a dovedit că în acea perioadă exista disponibil în cont, inculpatul neaflându-se în interdicţie bancară.
A solicitat, totodată, instanţei să aibă în vedere confirmarea părţii vătămate SC B. SRL Sadova, în sensul că inculpatul nu a avut intenţia de a da declaraţii în fals, acesta explicându-i numitei Z.M. că nu are banii respectivi şi momentan au găsit o soluţie de compromis care nu s-a mai materializat. Ulterior, inculpatul a achitat sumele de bani datorate societăţilor, iar în prezent persoana respectivă regretă că a formulat plângere penală. în acest sens, a depus la dosar precizările scrise formulate de Z.M. şi Z I.
în apelul său, partea civilă SC E. SRL Suceava a criticat soluţia pronunţată. în sensul că în mod greşit instanţa de fond a admis doar în parte acţiunea civilă promovată în cauză.
Prin decizia penală nr. 372 din data de 15 decembrie 2008 pronunţată de Tribunalul Suceava, s-au respins, ca nefondate, apelurile declarate în cauză.
împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, reiterând motivele invocate în apel.
Prin decizia penală nr. 147 din data de 9 aprilie 2009 a Curţii de Apel Suceava, s-a admis recursul, s-au casat în parte atât decizia penală, cât şi sentinţa penală, iar în rejudecare, printre altele, a fost condamnat inculpatul pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prev. de art. 215 alin. 1 şi 3 C. pen., cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a) şi c) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen., prin schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prev. de art. 215 alin. 1, 3, 4 C. pen. la pedeapsa de 5 luni închisoare, parte vătămată fiind SC E. SRL Suceava, făcându-se apoi aplicarea prevederilor art. 34 C. pen.
în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. d) C. pr. pen., a fost achitat inculpatul pentru săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii, prev. de art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP)
Pentru a decide astfel, a reţinut Curtea, printre altele, că la data de 17 decembrie 2005 s-a încheiat cu partea civilă SC E. SRL Suceava un contract în baza căruia aceasta din urmă a livrat mai multe bunuri societăţii administrate de inculpat şi a executat lucrări de montaj.
S-au emis facturile fiscale nr. 116390611 din 10 ianuarie 2006, pentru suma de 20.578,956 RON, şi nr. 1164090111 din 2 februarie 2006, pentru suma de 3570,77 RON.
Pentru achitarea acestor sume, inculpatul a emis fila CEC 303-01075871 cu termen scadent la 28 februarie 2002, filă menţionată în contract, iar ulterior alte două file CEC, respectiv 30301075872, pentru suma de 2801 RON, cu termen scadent la 28 februarie 2006, şi fila 01075887 în valoare de 3092,71 lei, cu termen scadent la 15 februarie 2006.
Introducând cecurile la plată, banca a comunicat că emitentul nu are disponibil în cont, aflându-se în interdicţie de a emite astfel de mijloace de plată.
Prin adresa nr. II/4/2492 din 27 aprilie 2006, Banca Naţională a României -Direcţia de Stabilitate Financiară a comunicat organelor de cercetare penală că inculpatul figurează în baza de date cu 53 incidente de plată, fiind în interdicţie bancară în perioada 30 ianuarie 2006 - 7 aprilie 2007.
Filele CEC mai sus menţionate au fost completate de inculpat anterior datei scadente.
Cunoscând situaţia în care se afla, inculpatul a contactat administratorul părţii civile pentru a nu introduce filele CEC la plată, însă acestea erau deja depuse.
Audiat, inculpatul nu a contestat situaţia de fapt, însă a invocat, în apărare, că nu a putut onora contractul întrucât a fost înşelat la rândul lui de un partener grec ce urma să-i achite suma de 35.000 Euro, iar filele CEC au fost emise înainte de a intra în interdicţie bancară. Această susţinere nu poate fi însă primită, având în vedere înscrisurile depuse la dosar şi din analiza cărora rezultă că acel contract este încheiat ulterior, respectiv la data de 20 ianuarie 2006.
De asemenea, afirmaţia inculpatului că filele au fost completate în luna decembrie şi nu la data primirii facturilor, este infirmată de depoziţiile martorilor S.M. (administratorul părţii civile SC E. SRL) şi G.N.
în ceea ce priveşte intenţia cu care a acţionat inculpatul, se constată că la data încheierii contractului inculpatul avea disponibil în cont, însă acesta a solicitat ca plata să se facă peste două luni, lucru acceptat de vânzători. Inculpatul, prin această atitudine, a avut reprezentarea acţiunii sale infracţionale de la început, iar partea civilă a acceptat ca plata să se facă ulterior, convinsă de buna-credinţă a inculpatului. Fără această acţiune de amăgire, la care se adaugă concretizarea efectuării plăţilor prin filele CEC retrase din circulaţie, partea civilă nu ar fi încheiat şi executat contractul, acceptând ca plata să se facă ulterior.
în drept, a reţinut Curtea că fapta inculpatului întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune, prev. de art. 215 alin. 1 şi 3 C. pen. Nu au fost reţinute ca incidente şi dispoziţiile alin. 4 al aceluiaşi articol, atâta vreme cât filele CEC, conform menţiunilor efectuate de bancă pe verso-ul acestora, cu ocazia prezentării lor la plată, figurau printre cele retrase din circulaţie la momentul emiterii lor. Chiar dacă prima filă CEC a fost emisă anterior retragerii ei din circulaţie, ea a avut caracterul unui act de garantare a plăţii, termenul scadent fiind altul decât cel al emiterii. Se impunea aşadar aplicarea în cauză a disp. art. 334 C. pr. pen.
în ceea ce priveşte infracţiunea de fals în declaraţii reţinută în sarcina inculpatului, Curtea a constatat că se impune achitarea inculpatului, în cauză nefiind îndeplinite elementele constitutive ale acestei infracţiuni.
Textul de lege cere, pentru existenţa acestei infracţiuni, ca declararea necorespunzătoare a adevărului să fie făcută în faţa unui organ sau instituţii de stat ori a unei alte unităţi, dintre cele la care se referă art. 145 C. pen.
Instituţiile bancare sunt instituţii cu caracter privat şi care stabilesc cu clienţii lor şi cu alţi parteneri de afaceri raporturi de drept civil sau comercial.
Ca urmare, nefiind vorba de o instituţie în sensul mai sus menţionat, fapta inculpatului de a declara pierdută o filă CEC nu poate fi încadrată în disp. art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP), Curtea procedând în consecinţă.
